Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica

Gramatica


Qdidactic » didactica & scoala » literatura » gramatica
Limba latina - gradele de comparatie ale adjectivului. complementul comparativului si complementul superlativului.



Limba latina - gradele de comparatie ale adjectivului. complementul comparativului si complementul superlativului.


Principalele obiective ale unitatii de invatare nr. 5 sunt:

1.1Sa identifice sufixele specifice gradului comparativ.

1.2 Sa inregistreze modalitatile de formare a complementului comparativului.

1.3 Sa identifice sufixele specifice gradului superlativ.

1.4 Sa inregistreze modalitatile de formare a complementului superlativului





Sa identifice sufixele specifice gradului comparativ.


Cuvinte cheie








Continut





Tema adjectivului, sufixele –ior si –ius, declinarea a treia imparisilabica.

Comparativul

In limba latina, adjectivul la gradul comparativ are forme sintetice. Astfel, la tema adjectivului se adauga sufixele –IOR (m., f.) si -IUS (n.). Adjectivele la gradul comparativ se declina dupa declinarea a treia imparisilabica.

Exemple:                     Pozitiv Comparativ

longus,-a,-um longior (m.,f.) longius (n.)

pulcher,-chra,-chrum pulchrior, pulchrius

felix,-icis felicior, felicius

utilis,-e utilior, utilius

acer, acris, acre acrior, acrius


Singular Plural

N.V. longior, longius    longiores (m.,f.), longiora (n.)

G.        longioris longiorum

D.         longiori                                  longioribus

Ac.       longiorem (m.,f.), longius (n.) longiores (m.,f.), longiora (n.)

Abl.     longiore longioribus


Substantivele falsus,-a,-um (fals,-a), vetus, veteris (vechi), novus,-a, -um (nou), sacer, sacra, sacrum (sfant) nu pot forma gradul comparativ.


Test de autoevaluare 1.1.

a. Traduceti in limba romana: Ossa sunt dura, duriores dentes. Veloces sunt canes, lepores velociores. Stultos homines laus stultiorum hominum delectat.

b. Traduceti in limba latina: Multi oameni laudau timpurile mai vechi. Apa e usoara, aerul e mai usor. Templele Greciei sunt inalte, ale Egiptului mai inalte.

Raspuns







Raspunsul la test se gaseste la pagina 43.



Sa inregistreze modalitatile de formare a complementului comparativului.

Cuvinte cheie


Continut





Complementul comparativului, adverbul quam, cazul ablativ.


Complementul comparativului

Orice comparatie presupune doi termeni: termenul de comparat si termenul cu care se compara. Cel de-al doilea termen se numeste complementul comparativului. El se poate exprima in doua feluri:

cu adverbul quam (decat) si complementul comparativului in acelasi caz ca primul termen (de obicei, N. sau Ac.).

cu cazul Abl., fara prepozitie

Exemplu: Cornelia este mai inalta (altus,-a,-um) decat Marcus.

Cornelia est altior quam Marcus. („Cornelia” si „Marcus” sunt in acelasi caz gramatical).

Cornelia est altior Marco.


Test de autoevaluare 1.2.

Traduceti in limba latina: Cainele ii este mai credincios omului decat pisica. Parintilor, copiii le sunt mai dragi decat viata.

Raspuns



Raspunsul la test se gaseste la pagina 43.



Sa identifice sufixele specifice gradului superlativ.

Cuvinte cheie


Continut

Tema adjectivului, sufixele –issim-, -rim-, -lim-; comparatia neregulata.



Superlativul

Majoritatea adjectivelor formeaza superlativul prin adaugarea la tema lor a terminatiilor ISSIMUS, -ISSIMA, -ISSIMUM:

Pozitiv Superlativ

felix, felicis                              felicissimus, felicissima, felicissimum = foarte fericit,-a; cel mai fericit, cea mai fericita

utilis,-e  utilissimus, utilissima, utilissimum = foarte folositor,-oare; cel mai folositor, cea mai folositoare

longus,-a, um                         longissimus, longissima, longissimum= foarte lung,-a; cel mai lung, cea mai lunga

Adjectivele terminate in –er la N.sg.masculin formeaza superlativul prin agaugarea, la aceasta forma, a terminatiilor –RIMUS, -RIMA, -RIMUM.

Pozitiv Superlativ

pulcher, pulchra, pulchrum   pulcherrimus, pulcherrima, pulcherrimum

acer, acris, acre acerrimus, acerrima, acerrimum

Urmatoarele sase adjective formeaza superlativul prin adaugarea la tema a terminatiilor –LIMUS,-LIMA,-LIMUM:

Pozitiv Superlativ

facilis,-e (usor)  facillimus, facillima, facillimum

difficilis,-e (greu)                                difficillimus, difficillima, difficilimum

similis,-e (asemanator)                      simillimus, simillima, simillimum

dissimilis,-e (diferit)               dissimillimus, dissimillima, dissimillimum

gracilis,-e (gratios, delicat)    gracillimus, gracillima, gracillimum

humilis,-e (umil, modest)                  humillimus, humillima, humillimum

N.B.

Superlativele se declina la fel ca adjectivele cu trei terminatii, de declinarile I si a II-a, terminate in –us,-a,-um.


Urmatoarele cinci adjective formeaza gradele de comparatie de la alta tema decat cea a pozitivului:

Pozitiv Comparativ Superlativ

bonus,-a,-um (bun)                melior, melius optĭmus,-a,-um

malus, -a, -um (rau)               peior, peius pessĭmus, -a, -um

magnus, -a, -um (mare)          maior, maius maxĭmus, -a,-um

parvus, -a, -um (mic)              minor, minus minĭmus, -a , -um

multi, -ae, -a (multi)               plures, plura plurĭmi, -ae, -a


Test de autoevaluare 1.3.

Traduceti in limba latina: Culorile fluturilor sunt foarte frumose. Femeile romane erau foarte credincioase sotilor.

Raspuns



Raspunsul la test se gaseste la pagina 43.


Sa inregistreze modalitatile de formare a complementului superlativului.

Cuvinte cheie


Continut





Cazul genitiv, prepozitia inter + acuzativul, prepozitia ex + ablativul.


Complementul superlativului

Complementul superlativului se poate exprima in trei feluri, nediferentiate semantic ori stilistic:

G.

Inter + Ac.

Ex + Abl.

Exemplu: Marcus este cel mai mic dintre copii (puer,-i).

Marcus est minimus puerorum.

Marcus est minimus inter pueros.

Marcus est minimus ex pueris.


Test de autoevaluare 1.4.

Traduceti in limba latina, folosind toate modalitatile de redare a complementului superlativului: Octavia este cea mai mica  dintre surori. Dacii erau cei mai viteji si mai drepti dintre traci.

Raspuns





Raspunsul la test se gaseste la pagina 43.



In loc de rezumat

Am ajuns la sfarsitul unitatii de invatare nr. 5.

Va recomand sa faceti o recapitulare a principalelor subiecte prezentate in aceasta unitate si sa revizuiti obiectivele precizate la inceput.

Este timpul pentru intocmirea lucrarii de verificare nr. 5 pe care urmeaza sa o transmiteti tutorelui.


Lucrare de verificare unitate de invatare nr. 5

Lucrarea de verificare, al carei continut este prezentat mai jos, solicita cunoasterea conceptelor prezentate in unitatea de invatare nr. 5.

Traduceti textul:

Iacōbus duodĕcim filios habebat. Ex omnibus filiis, Beniamīnus carissimus Iacōbo erat. Sed celeberrimus omnium Iosēphus fuit, quamquam initio miserrimus inter omnes fuerat. Iosēphus sapientissimus et sagacissimus omnium fratrum erat. Idcirco ceteri fratres ei (il) invidebant et vendiderunt Iosephum mercatoribus qui ibant in Aegyptum cum mercibus. Postea, mercatores vendunt Iosēphum Putiphari, optimo viro, duci copiarum Pharaonis.







Raspunsurile testelor de autoevaluare

Raspuns 1.1

a. Oasele sunt tari, dintii mai tari. Cainii sunt rapizi, iepuriii mai rapizi. Pe oamenii prosti ii incanta lauda oamenilor mai prosti.

b. Multi homines laudabant tempora antiquiora. Aqua levis est, aer levius. Templa Graeciae alta sunt, Aegypti altiora.


Raspuns 1.2.

Canis fidelior homini quam cattus / catto est. Parentibus, liberi cariores quam vita / vita sunt.


Raspuns 1.3.

Colores papilionum pulcherrimi sunt. Mulieres Romanae fidelissimae maritis erant.


Raspuns 1.4.

Octavia este cea mai mica dintre surori. Dacii erau cei mai viteji si mai drepti dintre traci.

Octavia minor est sororum / inter sorores / ex sororibus. Daci erant audacissimi et  probissimi Thracum / inter Thraces / ex Tracibus.


Bibliografie unitate de invatare nr. 5

N.I.Barbu - Toma Vasilescu, Gramatica limbii latine, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti , 1969, p. 46-50.                      

Maria Parlog, Gramatica limbii latine, Editura All, Bucuresti, 1996, p. 40-45

Florentina Nicolae, Curs de limba latina pentru studentii facultatilor de Teologie. Anul I de studiu, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanta, 2007, p. 79-86.

I.I.Bujor si Fr. Chiriac, Manual de limba latina pentru seminarele teologice, Vol. I, Editura Institutul Biblic, Bucuresti, 1973, p. 47.

Mihai Staureanu, Dictionar roman – latin, Editura Viitorul romanesc, Bucuresti, 1994.





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright