Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica

Gramatica


Qdidactic » didactica & scoala » literatura » gramatica
Morfosintaxa interjectiei intre traditional si modern



Morfosintaxa interjectiei intre traditional si modern



1. concept: afirmatiei traditionalista conform careia interjectia este o parte de vorbire neflexibila, i se adauga afirmatia lui D.Irimia, care sustine ca”invariabile morfologic, in functie de opozitii categoriale, interjectiile sunt variabile din punct de vedere fonetic(). In sistemul limbii, interjectiile se constituie intr-o clasa distincta prin:esenta lor (data de raportul expresie-sens), prin locul si functia lor in actul de comunicare (ele sunt specifice comunicarii orale), prin functia lor in structura sintactica a enuntului lingvistic (caracterul exclamativ al interjectiilor asigura realizarea predicatiei prin intonatie sau numai prin marcarea exclamativa a predicatelor)”

2. clasificare :

2. 1. criteriul valorii: interjectii care exprima stari sufletesti, interjectii care exprima manifestarea unei vointe, onomatopee

2. 2. criteriul vechimii: mostenite, imprumutate, internationale, formatii romanesti

2. 3. criteriul provenientei: propriu-zise, provenite din substantive, verbe, adverbe

2. 4. criteriul formal: simple, compuse

2. 5. criteriul predicatiei: predicative, nepredicative

2. 6. criteriul comportamentului sintactic: interjectii cu functie sintactica,

interjectii fara functie sintactica. Alti cercetatori[2] fac si mai mult distinctia dintre interjectiile “propriu-zise”, “emisiuni fonice cu intonatie exclamativa, prin care se exprima senzatii, sentimente, manifestari de vointa” si onomatopeele -numite uneori si “cuvinte imitative”-,”tentative de reproducere a sunetelor si zgomotelor din natura prin mijlocirea aparatului fonator omenesc, in limitele posibilitatilor sale articulatorii”.Interjectiile propriu-zise se divid in : originare si provenite din alte parti de vorbire. Interjectiile nu semnifica referentii, ci ii exprima direct, iar onomatopeele, indirect.Se remarca, de asemenea, ca scolile structuraliste situeaza aceste parti de vorbire la periferia sistemului lingvistic; este analizata interjectia din punctul de vedere al expresiei sonore (caracteristici fonematice), al structurilor silabice, al continutului semantic, sau din punctul de vedere gramatical.



-observatii: confuzia interjectiei cu verbul la imperativ, interjectii-propozitii, interjectii+vocativ, interjectii+imperativ, conversiunea interjectiei in substantiv, observatii cu privire la punctuatia interjectiilor


Test de autoevaluare

Precizati valoarea morfologica si functia sintactica a cuvintelor subliniate:

Hai sa plecam!

Vai celor invinsi!

Iata-l ca se apropie.

Se aude trosc!

Aud trosc!

Halal oameni!

Mai, copile, ai grija!

Pupaza zbrr pe-o dugheana.

El a venit, iata, a treia oara fara sa obtina nimic.




apud D. Bejan, Gramatica limbii romane. Compendiu, Ed. Echinox, Cluj, 1997

Valeria Gutu Romalo, Morfologia, in Limba romana contemporana, coord. I. Coteanu, E.D.P., 1974



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright