Probleme de ortografiere a substantivului - pluralul substantivului

Formarea deprinderilor ortografice constituie una dintre principalele sarcini ale studierii limbii, sarcina a carei indeplinire trebuie urmarita cu perseverenta si fermitate de-a lungul anilor de scoala.

Voi prezenta cateva situatii care ridica probleme in ortografierea pluralului unor substantive masculine terminate in – iu – si a unor substantive feminine terminate in – ie .

Am desfasurat totul sub forma unui joc ,, Sagetile pluralului”, desenand pe tabla urmatoarea schema:

un

macaragiu                                                                  lustragiu

tinichigiu barcagiu

cazangiu geamgiu

fiu

Le-am cerut elevilor sa inlocuiasca cuvantul un cu cuvantul niste si sa observe schimbarea produsa. Pentru clarificare am efectuat primul exemplu (cuvant) impreuna. E bine daca spunem ,, niste macaragiu?” ( nu e corect ). Atunci cum vom spune? ( niste macaragii). In felul acesta s-au completat toate spatiile goale.

niste

Lucrare: Lucian Blaga si Sufletul satului - literatura Proiect: Publius terentius afer - opera

macaragii lustragii

S-a inlocuit apoi cuvantul ,,niste” cu cuvantul ,,toti”. Cei mai multi elevi s-au descurcat usor, simtind cu urechea ca, folosirea cuvantului ,,niste” cere substantivul in forma macaragii, iar cuvantul ,, toti” cere substantivul in forma macaragiii.

Asemanator am procedat si cu substantivele feminine, terminate in – ie (hiat): florarie, librarie, farmacie, tesatorie, bucurie, dar nu si substantivele: femeie, scanteie, ploaie etc. Am aplicat fiecaruia cuvantul ,, niste”, apoi cuvantul ,,toate” observandu-se modificarea produsa.

Aplicarea acestor jocuri pentru insusirea ortografiei are calitatea de a-i cointeresa pe elevi, de a-i stimula si mobiliza sa lucreze independent si perseverent, calitatea cea mai evidenta a jocului didactic fiind activizarea, intensificarea activitatii de invatare a elevului.

O atentie sporita am acordat si substantivelor masculine terminate la nominativ si acuzativ singular nearticulat in vocala u , precedata de doua sau trei consoane, din care ultima este r sau l . Aceste substantive se scriu la nominativ si acuzativ plural cu un singur i , iar la forma articulata cu ii . Primul – i - este semnul pluralului, iar al doilea este articolul hotarat.

Exemple:

sing. nearticulat plural nearticulat plural articulat

codru ( niste) codri codrii ( acestia)

tigru tigri tigrii

membru membri membrii

In rostirea acestor substantive, la plural forma articulata nu se deosebeste de cea nearticulata. De aceea se fac deseori greseli in ceea ce priveste scrierea cu i sau ii .

Le putem insa explica elevilor, mai ales atunci cand deprinderile au o mai solida fundamentare teoretica, ca exista situatii care pot servi ca mijloc de control:

Substantivele de genul celor mentionate mai sus se scriu cu un singur i

a)      cand sunt precedate de articolul nehotarat niste, de un numeral , un adjectiv cu sens cantitativ, adjectiv propriu zis, adjectiv pronominal.

niste - codri, tigri

doi - codri, tigri

multi, putini, cativa - codri

acesti - codri

acei – codri

b)      cand au functia de atribut si sunt precedate de prepozitia de:

intinderi de codri

dresor de tigri

Substantivul este articulat , deci se scrie cu ii

a)      cand este precedat de adjectivul pronominal toti sau de un numeral colectiv:

toti

amandoi codrii, membrii

tustrei

b)      cand este urmat de un adjectiv pronomimal, de un numeral colectiv sau de un substantiv ori pronume la genitiv, fara articolul al, ai, a , ale.

codrii

acestia, aceia, nostri, toti

tigrii

amandoi

membrii

Exemplele prezentate sunt doar cateva din multitudinea de probleme care exista legat de scrierea corecta a substantivelor (norme ortografice impunandu-se si la ortografierea cuvintelor compuse). Scrierea acestora se face intr-un singur cuvant, impreuna sau cu liniuta.

In clasele I-IV elevii isi insusesc minimul necesar de norme ortografice. Daca in primele doua clase ale ciclului primar, cunostintele ortografice si de punctuatie au o slaba fundamentare teoretica, multe limitandu-se la caracterul empiric sau reducandu-se la explicatii si rezolvari situationale, in clasele a III-a si a IV-a se largeste baza cunostintelor teoretice, prin precizarea si definirea lor. Totusi motivarile ortografice au un caracter limitat, rezumandu-se doar la nivelul fonetic al limbii, in timp ce , in ciclul gimnazial, prin ele se verifica intelegerea cunostintelor morfologice predate asigurandu-se insusirea constienta a ortografiei.