Ioan Slavici

Viata si activitatea literara

Ioan Slavici s-a nascut la 18 ianuarie 1848 in comuna Siria de langa Arad. Urmeaza scoala primara in Siria, liceul la Arad si Timisoara, iar studiile universitare de drept si stiinte la Budapesta si Viena. La Viena este presedintele Societatii Studentilor Romani " Romania Juna ". Il cunoaste pe Eminescu si intalnirea lor se transforma intr-o prietenie pe viata.

Debuteaza in 1871 cu o comedie, "Fata de birau", publicata in revista " Convorbiri literare ", dar vocatia lui e de prozator si se va concretiza in 1881 cu volumul " Novele din popor ", moment de seama in evolutia prozei romanesti.

In 1884 se stabileste la Sibiu. Intemeiaza ziarul " Tribuna ", fiind un jurnalist de rara fecunditate. Aici indruma primii pasi in literatura si inlesneste debutul poetului George Cosbuc.

Din 1890 revine in Bucuresti. Lucreaza in invatamant, editeaza ziare si reviste ( " Vatra ", impreuna cu Caragiale si Cosbuc

Moare la 17 august 1925 in casa fiicei sale, Lavinia, din Crucea de Jos, Panciu. E inmormantat la schitul Brazi din Panciu.

I.           Portretul scriitorului

Ioan Slavici  este cel dintai mare scriitor pe care Transilvania ii daruie literaturii romane la sfarsitul secolului al XIX-lea. Cu Ion Creanga, din Moldova si cu I. L. Caragiale, din Muntenia, alaturi, se alcatuieste un adevarat triunghi simbolic al spiritualitatii romanesti, in mijlocul caruia se inalta ca o coloana a infinitului - simbolul lui Eminescu.

II.         Proza lui I. Slavici

Printre marii clasici, dintre care fiecare reprezinta superioara inflorire a unui gen sau a unei specii in literatura romana ( M. Eminescu fiind prin excelenta poetul, I.L.Caragiale-dramaturgul si I.Creanga-povestitorul ), I. Slavici este cunoscut indeosebi ca nuvelist de exceptie. Prin opere ca " Moara cu Noroc ", " Padureanca ", " Popa Tanda " ori " Budulea Taichii". 

Valoarea nuvelisticii a pus mult timp in umbra importanta operei de romancier a lui I. Slavici, care prin " Mara " realizeaza " Un pas mare in istoria genului", dupa aprecierea lui G. Calinescu.

Cele mai valoroase roade pe care le-a dat talentul de prozator al lui Slavici sunt cele din domeniul nuvelisticii.

Arta personjului literar

Slavici nu infrumuseteaza cu nimic viata personajelor sale. Procentul de duritate si afectiune, de bunatate si rautate, de hotarare si slabiciune pe care il aflam in fiecare din ele face din Slavici un observator fara partinire, cu spirit realist desavarsit.

Dar in conceptia lui Slavici viata fiecarui personaj este vazuta ca un destin propriu, care oricum se va implini. De aceea el nu se simte in nici un fel obligat sa explice nimic, ci numai sa descrie cat mai fidel intamplarile ce il imping pe fiecare personaj pe drumul destinului. Definitorie pentru arta realizarii personajului la Slavici este o mare putere de interiorizare.

Arta personajului epic atinge in " Moara cu Noroc "  un nivel de maiestrie ridicat si in ceea ce priveste portretistica literara

Particularitati ale limbii si stilului

Scriitor obiectiv, realist, Slavici da o mare atentie felului in care se exprima personajele. Remarcabile sunt, in stilul lui Slavici, expresiile, zicatorile si proverbele. Anumite capitole ale nuvelei par a ilustra chiar adevarul invariabil al unor proverbe.

Aprecieri critice

"Lumea satelor, la noi a gasit in Slavici unul dintre cei dintai cronicari fideli si realisti"

( Al. Philippide )

"Ion Slavici introduce oralitatea populara in scrierile sale inaintea lui Creanga. ( . ) Pentru desavarsita stapanire a acestei unelte stilistice, ii lipseste insa lui Slavici jovialitatea si verva lui Creanga."

( Tudor Vianu )

« Mara este cea mai izbutita opera a lui Ioan Slavici si unul dintre cele mai bune romane romanesti »

( Al. Piru )