La tiganci - comentariu

La tiganci - comentariu

Mircea Eliade recunostea "inca din adolescenta mi-a placut sa scriu nuvele, povestiri si chiar nuvele fantastice". Aceasta inclinare spre fabulos se va accentua in urma vastelor sale lecturi si a numeroaselor calatorii. El va fi atras mereu de spatiul romanesc si de orasul Bucuresti: "pentru mine Bucurestiul este centrul unei mitologii inepuizabile". Si in nuvela "La tiganci" actiunea se petrece in Bucuresti avindu-l ca protagonist pe profesorul de muzica Gavrilescu. Nuvela ilustreaza o alegorie a mortii sau a drumului spre moarte. Intinerariul spiritual al eroului se desfasoara in opt secvente care alcatuiesc nuvela construita cu echilibru si armonie clasica. Alterneaza planul real cu cel ireal.     Secventa I (expozitiunea) prezita eroul in tramvai, este vorba de Gavirescu care se intorcea acasa de la lectiile de pian date domnisoarei Otilia. In tramvai se discuta despre bordeiul tigancilor, de existenta caruia se prefac ca se scandalizeaza barbatii. Pentru profesor acesta este un palat cu gradini si nuci pe care el il vede de trei ori pe saptamina. Isi aduce aminte ca a uitat servieta la meditatie si coboara repede ca sa ia tramvaiul in sens invers. In aceasta prima secventa autorul introduce citeva leitmotive: caldura mare, biletul, confesiunea, colonelul Lavrence, bordeiul (spatiul misterios), Elsa. Asteptind tramvaiul este atras hipnotic de mirosul amarui al frunzelor de nuc si de nefireasca racoare inci fara sa-si dea seama s-a aflat in fata portii. Secventele II, III si IV ale naratiunii dezvolta intriga marcata de patrunderea lui Gavrilescu la tiganci. Desfasurarea actiunii se face prin nararea intimplarilor eroului in acest spatiu, visul lui. Intrind la tiganci este intimpinat de baba care-i cere "trei sute" ca sa il lase la bordei, sa-si aleaga o fata. Se intilneste cu trei fete, trebuind sa identifice pe cea de a treia dar nu reuseste. Pica intr-un vis si apoi se trezeste cu gindul ca trebuie sa-si recupereze servieta si se duce la tramvai. Acest nucleu contine mai multe mituri mereu aprofundate in lucrarile lui Eliade. Bordeiul trebuie privit ca un mit al labirintului, un simbol al trecerii dinspre viata spre moarte. Este un spatiu al initierii in ritualurile mortii. Trecerea prin bordei este o trecere "dincolo". Cele trei fete amintesc de ursitori, ele il supun pa Gavrilescu unor incercari pe care el nu le poate trece, danseaza in jurul lui, ii cer sa o ghiceasca pe tiganca dar el le scapa mereu. Personajul aluneca mereu spre trecut vorbindu-le despre episoadele cu Hildegard si Elsa. El nu reuseste sa ghiceasca tiganca nici dupa ultima incercare. Trebuie sa interpretam acest lucru in sensul ca profanul rateaza intrarea lui in domeniul sacrului. Apare o noua tentativa de intrare in real prin muzica. Secventa IV descrie visul lui Gavrilescu. Eroul viseaza ca incearca sa ghiceasca fetele, se pierde in camere ciudate cu tavane scunde si neregulate, cu peretii usor ondulati, cu paravane tot mai misterioase, cu coridoare pe care rataceste mereu in sens invers, cu obiecte ce-l terorizeaza. Visul se termina cu o scena a luptei lui cu o draperie simbolica. Visul are mai multe semnificatii. La inceput el apare ca o aspiratie a eroului sprea o alta realitate alaturi de Hildegard. Apoi in secventa IV visul devine simbolul cosmarului traversarii materiei de catre spirit a vietii spre moarte insotita de spaime si sufocari. Draperia ii aparea ca un giurgiu si-l ingrozea ca jocul straniu al fetelor. Jocul ielelor propune lui Gavrilescu drept proba ghicitul, simbol al riturilor de initiere in taina mortii, o vama luata sufletului ca o ultima sansa de despartire a conditiei umane. Cifra trei si multiplu de trei este un alt mit al nuvelei care puncteaza momente semnificative. Secventa V ne apropie de punctul culminant al nuvelei prezentindu-nil pe Gavrilescu in incerecarea de a-si recupera servieta cu partituri. In strada preoteselor nr. 18 nu mai cunoaste pe nimeni, in locul doamnei Voitinovici gaseste pe doamna Georgescu, iar despre Otilia alfa ca plecase acum 8 ani dupa ce se casatorise cu inventatorul Frincu. Se intoarce spre casa si in tramvai revin aceleasi obsesii (portofelul, caldura, etc.). Secventa VI (punctul culminant) se petrece acasa unde surprizele continua. Elsa, sotia lui, plecase in Germania la familia ei in urma cu 12 ani, cam de cind aflase ca el a murit. Murise si madam Trandafir si foarte dezamagit se hotareste sa se intoarca la tiganci. Secventa VII descrie drumul de acasa la tiganci. Calatoria lui se realizeaza intr-o atmosfera fantastica, noaptea cu un personaj misterios pe care Gavrilescu il simte un visator, o fire de artist. Acesta ca un mesager al mortii il ajuta pe profesor sa ajunga "dincolo" trecind prin locuri impuse de traditie cum este biserica. Secventa VIII incepind cu intrarea definitiva a eroului la tiganci unde nimic nu se schimbase. Baba il asteapa, il recunoaste, ii ia vama, ii arata din prag casa cea mare rostind niste cuvinte oraculare: "vezi sa nu te ratacesti", "sa te tii drept pe coridor si sa numeri sapte usi si cind ajungi la a saptea sa bati de trei ori si sa spui: eu sunt, m-a trimis baba". Sleit de puteri trece prin coridor si se incurca iar, o gaseste pe Hildegard care il asteptese ca sa-l conduca pe ultimul drum si ii spune "vino cu mine". Pornesc spre padure alunecind dinspre veghe spre vis, spre moarte du-si de birjarul enigmatic si de porunca lui Hildegard: "Ia-o spre padure, pe drumul ala mai lung si mina incet. Nu ne grabim.". Deznodamintul nuvelei nu aduce iesirea din ambiguitate. Eroul se explica echivoc "se intimpla ceva cu mine si nu stiu ce, daca nu te-as fi auzit vorbind cu birjarul as crede ca visez.". Fata il consoleaza la fel de echivoc "toti visam, asa incepe, ca intr-un vis.". Nuvela intr-o alta interpretare poate sugera aventura artistului case aspira sa-si depaseasca conditia sa profesionala si sociala a omului care poate atinge absolutul, eternul. Si atunci bordeiul poate fi privit ca Olimpul, o cetate a cunoasterii. Conditia materiala precara il impiedica sa-si depaseasca conditia, in lupta sa ar trebui sa fie tinar dar el este batrin, ar trebui sa fie curajos dar lui ii e frica mereu, i-ar trebui o dragoste protectoare dar toti care l-au iubit au disparut. Din aceasta perspectiva nuvela prezinta drama artistului ratat.

<

Lucrare: Sunetul - caracteristici Lucrare: Ereditatea si variabilitatea organismelor

b. Vasile Pogor

c. George Calinescu

d. Garabet Ibraileanu

80. Afirmatia: "Insa unde inovatia lui Eminescu in privinta rimei se arata in modul cel mai neasteptat este in numele proprii luate din diferite sfere de cultura si introduse in modul cel mai firesc in versurile sale." ii apartine lui .

a. Titu Maiorescu

b. Vasile Pogor

c. George Calinescu

d. Garabet Ibraileanu

81. Diminutivele utilizate in operele literare sunt considerate "forme de dacadenta limbistica" de catre .. in studiul "O cercetare critica asupra poezie romane de la 1867".

a. Titu Maiorescu

b. Vasile Pogor

c. George Calinescu

d. Garabet Ibraileanu

82. Afirmatia: "Pentru el limba romana e ≪ca un fagure de miere≫, dulce si stravezie, dar nu razletita in lipsa de conturi, ci prinsa in celula regulata a fagurelui" e facuta de Titu Maiorescu si se refera la

a. Mihai Eminescu

b. V. Micle

c. Vasile Alecsandri

d. M. Cugler Poni

83. Raportul citit in Academia Romana in sesiunea din 1880 referitor la un nou proiect de ortografie este conceptut de B.P. Hasdeu, G. Baritiu, , Caragiani si Titu Maiorescu.

a. Alexandru Odobescu

b. Vasile Pogor

c. George Calinescu

d. Garabet Ibraileanu

84. Afirmatia: "Poezia cere ca o conditiune materiala a existentei ei imagini sensibile; iar conditia ei ideala sunt simtamintele si pasiunile" ii apartine lui si se refera la studiul 'O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867".

a. Titu Maiorescu

b. Vasile Pogor

c. George Calinescu

d. Garabet Ibraileanu

85. In studiul "Poeti si critici" publicat in 1886 de catre .., autorul afirma: "Criticul este din fire transparent, artistul este din fire refractar. Esenta criticului este de a fi flexibil la impresiile poetilor; esenta poetului este de a fi inflexibil la propria sa impresie."

a. Titu Maiorescu

b. Vasile Pogor

c. George Calinescu

d. Garabet Ibraileanu

86. insista asupra faptului ca prin intermediul poeziei si al artei in genere omul e apt sa fie plasat dincolo de teritoriul realitatii obisnuite pe taramul "fictiei ideale" (adica al fictiunii) in cadrul careia egoismul dispare si se intaresc marile idealuri aleumanitatii

a. Titu Maiorescu

b. Vasile Pogor

c. George Calinescu

d. Garabet Ibraileanu

87. Pentru stabilirea criteriilor de judecata estetica a operelor poetice, Titu Maiorescu distinge intre conditiunea materiala si conditiunea .. a poeziei.

a.ideala  

b.spirituala

c. idealizanta

d.ideatica

88. In fondul esteticii maioresciene un loc important il ocupa analiza raportului dintre . si morala.

a.arta

b.poezie

c.muzica

d.pictura

89. AfirmaTia: "alfabetul slavon . ne strica fizionomia cuvantului" ii apartine lui Titu Maiorescu se refera la necesitatea introducerii .. si face parte din studiul din 1866 "Despre scrierea limbei romane"

a. alfabetul slavon

b. alfabetul chirilic

c. alfabetul roman

d. alfabetul latin

90. In studiul "Directia noua in poezia si proza romana" Titu Maiorescu scrie despre autorul .. ca la baza creatiei sale stau "farmecul limbajului (semnul celor alesi), o conceptie inalta, si pe langa aceste (lucru rar intre ai nostri) iubirea si intelegerea artei antice".

a. Mihai Eminescu

b. Ion Creanga

c. Ioan Slavici

d. Ion Luca Caragiale

91. In opinia lui Titu Maiorescu "poezia cere ca o conditie materiala a existentei ei imagini sensibile", iar conditia ei ideala e reprezentata de starnirea din partea publicului a simtamintelor si a ..

a. pasiunilor

b. nevoi de cunoastere

c. preferintelor

d. pasiuni pentru lectura

92. Scopul observaTiilor facute de Titu Maiorescu in studiul "O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867" este acela de a-l indemna pe cel cu "talent innascut sa se perfecTioneze in arta sa" si "sa dea publicului o masura mai sigura pentru a deosebi adevarul de eroare si frumosul de "

a. urat

b. macabru

c. inestetic

d. ideal

93. Betia de cuvinte in Revista Contemporana, lucrare aparTinandu-i lui Titu Maiorescu e subintitulata .. si a fost publicata in 1873.

a. studiu de patologie literara

b. studiu de critica literara

c. incultura romaneasca

d. studiu de discursuri publice contemporane

94. Opera de maturitate creatoare a lui Ion Creanga insumeaza povesti precum ". " tiparita in 1875.

a. Capra cu trei iezi

b. Punguta cu doi bani

c. Danila Prepeleac

d. Inul si camesa

95. Opera de maturitate creatoare a lui Ion Creanga insumeaza povesti precum "Punguta cu doi bani", "Danila Prepeleac", "Povestea porcului" si "." toate cele patru povesti tiparite in 1876.

a. Ursul pacalit de vulpe

b. Inul si camesa

c. Acul si barosul

d. Povestea lui Stan Patitul

96. Opera de maturitate creatoare a lui Ion Creanga insumeaza povesti precum "Povestea lui Stan Patitul", "Povestea lui Harap-Alb" si '..' toate cele trei povesti fiind tiparite in 1877.

a. Fata babei si fata mosneagului

b.Inul si camesa

c.Acul si barosul

d.Povestea lui Stan Patitul

97. In anul 1875 Ion Creanga publica o nuvela in stil popular si renascentist cu titlul '..'.

a. Soacra cu trei nurori

b. Ursul pacalit de vulpe

c. Fata babei si fata mosneagului

d. Povestea lui Stan Patitul

98. Personajul lui Ion Creanga care este inzestrat cu viata vesnica pentru lupta lui indarjita impotriva mortii este .

a. Soacra

b. Ivan Turbinca

c. Fata babei

d. Stan Patitul

99. Baba rea, personaj preferat al basmelor lui Ion Creanga e intalnita ca mama vitrega in '. .'.

a. Soacra cu trei nurori

b. Ursul pacalit de vulpe

c. Fata babei si fata mosneagului

d. Povestea lui Stan Patitul           

100. In anul 1878 Ion Creanga publica o nuvela in stil popular si renascentist cu titlul '.'.

a. Povestea unui om lenes

b. Soacra cutreinurori

c. Povestealui Stan Patitul

d. Danila Prepeleac

101. Baba rea, lipsita de fantezie si cam lovita de senilitate, personaj preferat al basmelor lui Ion Creanga e intalnita ca Moartea in ..

a. Povestea unui om lenes

b. Soacra cu trei nurori

c. Povestea lui Stan Patitul

d. Ivan Turbinca

102. In anul 1877 Ion Creanga publica o nuvela in stil popular si renascentist cu titlul .

a. Povestea unui om lenes

b. Soacra cu trei nurori

c. Povestea lui Stan Patitul

d. Mos Nechifor Cotcariul

103. Calatoria de la Targul Neamtului pana la Piatra Neamt, in tovarasia tinerei si frumoasei jupanesite Malca, nora lui jupan Strul negustorul e facuta de ., eroul povestirii omonime de Ion Creanga.

a. un om lenes

b. Ivan Turbinca

c. Stan Patitul

d. mos Nechifor Cotcariul

104. De sorginte biblica, motivul prostului sau al nebunului care ii umileste pe cei ce se considera intelepti, este prezent in povestirea lui Ion Creanga intitulata '..'.

a. Povestea unui om lenes

b. Soacra cu trei nurori

c. Povestea lui Stan Patitul

d. Danila Prepeleac

105. Genialitatea creatiei lui Ion Creanga, intr-un moment de exceptie al europenizarii literaturii romane a constat in deschiderea spre universalitate prin intermediul modelelor de creatie folclorica (basmul, nuvela populara si .. cu talc si poante umoristice) ca o contrapondere necesara procesului de asimilare a modelelor literare europene.

a. povestirea

b. povestea

c. nuvela

d. snoava

106. George Calinescu compara arta lui Ion Creanga cu cea a lui Anton Pann, Rabelais, Sterne si Anatole France ajungand la concluzia ca avem de a face cu un autor., erudit in materie de literatura populara, "care innegreste cel mai marunt fapt cu un roi de albine".

a. livresc

b. popular

c. cult

d. postmodern

107. Nicolae Iorga i-a dedicat un studiu critic lui Ion Creanga in 1929 intitulat '..'.

a. Istoria literaturii romanesti

b. Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent

c. Viata lui Ion Creanga

d. Creanga sau Creanga de aur

108. George Calinescu i-a dedicat un studiu critic lui Ion Creanga in 1938 intitulat '..'.

a. Istoria literaturii romanesti

b. Istoria literaturii romane de la origini panain prezent

c.Viata lui Ion Creanga

d. Creanga sau Creanga de aur

109. Zoe Dumitrescu Busulenga i-a dedicat un studiu critic lui Ion Creanga in 1963 intitulat '..'.

a. Istoria literaturii romanesti

b. Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent

c. Ion Creanga

d. Creanga sau Creanga de aur

110. In 1989/ 1996 Vasile Lovinescu a publicat '..'

a. Istoria literaturii romanesti

b. Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent

c. Ion Creanga

d. Creanga sau Creanga de aur

111. In 1930 Jean Boutiere a publicat '..'.

a. La vie et l'oeuvre de Ion Creanga

b. Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent

c. Ion Creanga

d. Creanga sau Creanga de aur

112. In 1932 Luigi Salvini a publicat..

a. La vie et l'oeuvre de Ion Creanga

b. Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent

c. Ion Creanga. Una pagina di storia della letteratura romena

d. Creanga sau Creanga de aur

113. La 18 VI 1889 I.L. Caragiale publica articolul '.....', marturie eseisticoportretistica in legatura cu Mihai Eminescu.

a. "In Nirvana"

b. "Din carnetul unui vechi sufleur"

c. "Politica si literatura"

d. "O cercetare critica asupra teatrului romanesc"

114. Corespondenta literara dintre Al. Vlahuta si I. L. Caragiale a fost publicata sub forma a sase scrisori cunoscute sub titlul '.....'.

a. "In Nirvana"

b. "Din carnetul unui vechi sufleur"

c. "Politica si literatura"

d. "Cercetare critica asupra teatrului romanesc"

115. In privinta rimelor poeziilor eminesciene ,Titu Maiorescu afirma: "Primul pas al lui pe aceasta cale e de a lua unele cuvinte din cele mai familiare si prozaice si de al le redica la splendoarea unei rime surprinzatoare:

ĢIar te-ai cufundat in stele

Si in nori si-n ceruri nalte?

De nu m-ai uita -------

Sufletul vieTii mele.≫

a. inalte

b. incalte

c. in alte

d. in carte

116. In "O scrisoare pierduta" de I.L. Caragiale avocatul Nae Catavencu e directorul+proprietar al ziarului ....

a. Racnetul Carpatilor

b. Trompeta Carpatilor

c. Aurora Economica Romana

117. Actiunea lucrarii .... de I.L. Caragiale se petrece "in capitala unui judet de munte, in zilele noastre".

a. "O noapte furtunoasa sau Numarul noua"

b. "Conul Leonida fata cu reactiunea"

c. "Soacra-mea Fifina"

d. "O scrisoare pierduta"

118. Ipistatul "beat frant" care tragea cu pistoalele noaptea se numea Nae Ipingescu in farsa '.....' de I.L. Caragiale

a. "O noapte furtunoasa sau Numarul noua'

b. "Conul Leonida fata cu reactiunea'

c. "Soacra-mea Fifina'

d. "O scrisoare pierduta'

119. Titirca Inima-Rea era porecla lui jupan Dumitrache personajul din----- ----- --------- de I.L. Caragiale

a. "O noapte furtunoasa sau Numarul noua'

b. "Conul Leonida fata cu reactiunea'

c. "Soacra-mea Fifina'

d. "O scrisoare pierduta'

120. .... erau revolutionarii de la Zavera, miscarea eterista pentru eliberarea Greciei.

a. Zavragii

b. Contopistii

c. Actorii

d. Dascalimea

121. ... ... era arhivar la o judecatorie de ocol, student in drept si publicist in comedia "O noapte furtunoasa" de I.L. Caragiale.

a. Rica Venturiano

b. Nae Catavencu

c. Ipistatul

d. Nae Girimea

122. Cu Dumnezeu si sfantul Petru invesmantati ca doi tarani batrani se intalneste .., personajul lui Ion Creanga.

a. Ivan Turbinca

b. Stan Patitul

c. mos Nechifor Cotcariul

d. Popa Duhu

123. In studiul "Directia noua in poezia si proza romana" Titu Maiorescu scrie despre.. ca la baza creatiei sale stau "farmecul limbajului (semnul celor alesi), o conceptie inalta, si pe langa aceste (lucru rar intre ai nostri) iubirea si intelegerea artei antice".

a. Mihai Eminescu

b. Ion Creanga

c. Ioan Slavici

d. Ioan Luca Caragiale

124. In opinia lui Titu Maiorescu "poezia cere ca o conditie . a existentei ei imagini sensibile ", iar conditia ei ideala e reprezentata de starnirea din partea publicului a simtamintelor si a pasiunilor.

a. pasionala

b. ideala

c. determinanta

d. materiala

125. Afirmatia: "A lui lira multicolora a rasunat la orice adiere ce s-a putut destepta in miscarea poporului nostru in mijlocia lui" ii apartine lui Titu Maiorescu si se refera la .

a. Vasile Alecsandri

b. Mihail Kogalniceanu

c. Alexandru Odobescu

d. Mihai Eminescu

126. In literatura universala cultura romana este creatoarea unui concept original numit . .

a. epoca marilor clasici

b. baroc

c. iluminism

d. clasicism

127. Scriitorii clasici sunt generatori de "-isme", adica de .. care le poarta numele sufixat astfel si ortografiat cu minuscula, ca semn al generalizarii influentei culturale.

a. concepte literare

b. curente literare

c. forme de poezie

d. figuri de stil

128. Scriitorul . . definea in opozitie notiunea de "classicus scriptor" cu cea de "scriptor proletarius".

a. Aulius Gellius

b. Suetoniu

c. Marc Aureliu  

d. Iulius Caesar

129. Classicus scriptores inseamna scriitor .., scriitor clasic.

a. de prim rang

b. de prima marime

c. de maxima valoare

d. din prima clasa sociala

130. .. inseamna scriitor care scrie pentru vulg

a. Scriptor proletarius

b. Scrib

c. Scriitor clasic

d. Copist

131. Semnificatia de clasa atribuita substantivului clasic in limba latina se refera la sensul .. al notiunii de clasic.

a. etimologic

b. morfologic

c. sintactic

d. metaforic

132. Padureanca, eroina nuvelei omonime a lui Ioan Slavici se numeste

a.Simina

b.Ana

c.Mara

d.Persida

133. Lucrarea lui Ioan Slavici prin care biografia acestuia apare integral in 1930, spre admiratia posteritatii se numeste

a. Lumea prin care am trecut

b. Mara

c. Padureanca

d. Din batrani

134. Primele scrieri ale lui Ion Creanga sunt povesti sau povestiri didactico-moralizatoare, tiparite prin manuale scolare si lucrari de uz didactic tiparite in 1874 precum: ". ", "Pasarica in timpul iernei", "Pacala", "Acul si barosul", "Ursul pacalit de vulpe", "Poveste".

a. Povestea lui Stan Patitul

b. Inul si camesa

c. Ivan Turbinca

d. Soacra cu trei nurori

135. Vechi motiv al literaturii populare, motivul raiului prea putin gustat de oameni apare in povestirea "Ivan Turbinca" de ..

a. Ion Creanga

b. Ioan Slavici

c. Alexandru Odobescu

d. Vasile Alecsandri

136. Baba rea, lipsita de fantezie si cam lovita de senilitate, personaj preferat al basmelor lui Ion Creanga e intalnita ca.. in Ivan Turbinca

a. Moartea

b. soacra

c. matusa Marioara

d. mama

137. Ion Creanga realizeaza potretul fostului sau profesor de la scoala din Targu Neamt, preotul Isaia Teodorescu, zis .......

a. Popa Duhu

b. Ivan Turbinca

c. Stan Patitul

d. mos Nechifor Cotcariul

138. Afirmatia: "opera de arta este o fiinta, careia insuflatorul de viata nu este, nu poate fi decat talentul." ii apartine lui ..... si face parte din articolul "Cateva pareri".

a. Ion Luca Caragiale

b. Ion Creanga       

c. Alexandru Odobescu

d. Mihai Eminescu

139. scrie ca "atat oratorul, cat si retorul si limbutul au darul vorbirii'.

a. Titu Maiorescu

b. Ion Creanga

c. Alexandru Odobescu

d. Mihai Eminescu

140. Afirmatia: "Precum un bob de grau gasit peste 5000 de ani in sicriul unei mumii egiptene, semanat in pamant bun, reinvie ca si bobul cules anul trecut, asemenea o opera de arta viabila, dupa o parasire si uitare de veacuri, reinviaza iarasi la caldura ochilor priceputi" ii apartine lui I.L. Caragiale si face parte din articolul .....

a. Cateva pareri

b. Oratori, retori si limbuti

c. Politica si literatura

141. Afirmatia: "Conditia esentiala a operei de arta este insuflarea pe care nu i-o poate da decat talentul" ii apartine lui..... si face parte din articolul "Cateva pareri"

a. Ion Luca Caragiale

b. Ion Creanga

c. Ioan Slavici

d. Alexandru Odobescu

142. Jupan Dumitrache era cherestegiu, adica negustor de cherestea si ..... in garda civica.

a. capitan

b. maior

c. colonel

d. sergent

143. Ipistatul era ..... in comedia "O noapte furtunoasa" de I.L. Caragiale.

a. Nae Ipingescu

b. Titirca Inima Rea

c. Rica Venturiano

d. Nae Girimea

144. Veta era consoarta lui jupan Dumitrache, iar .... era cumnata lui Titirca Inima-Rea.

a. Zita

b. Zoe

c. Caliopi

d. Sarmiza

e. Efimita

145. Rica Venturiano era arhivar la o judecatorie de ocol, student in .. si publicist in comedia "O noapte furtunoasa" de I.L. Caragiale

a. drept

c. teologie

b. litere

d. farmacie

146. Slujnica din "Conul Leonida fata cu reactiunea" este ., iar ziarul pe care il citeste stapanul ei se numeste Aurora Democratica.

a. Safta

c. Zita

b. Zoe

d. Efimita

147. "Revulutia" din prima casatorie pe care i-a descris-o conul Leonida consoartei sale, Efimita era de fapt abdicarea domitorului Alexandru Ioan Cuza de la 11 februarie ..

a. 1866

b. 1859

c. 1864

d. 1863

148. "Revulutia" din prima casatorie pe care i-a descris-o conul Leonida consoartei sale, Efimita are loc la . si dureaza saptamani

a. Bucuresti, trei

b. Bucuresti, doua

c. Iasi, trei

d.Iasi, doua

149. Relatarea: "hai si noi la revulutie. Ne imbracam, domnule, frumos, si o lu/div>

---

Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -|