Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didactice Bani si dezvoltarea carierei Stiinta  si proiecte tehnice Istorie si biografii Sanatate si medicina Dezvoltare personala
referate didactica Scoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Literatura


Qdidactic » didactica & scoala » literatura
Morometii - constructie epica in proza - titlul, viziunea, tema romanului



Morometii - constructie epica in proza - titlul, viziunea, tema romanului


Morometii

            Constructie epica in proza de mare intindere, cu o actiune complexa la care participa un numar mare de personaje supuse unor conflicte puternice,romanul is gaseste exprimarea plenara odata cu realismul.

            Romanul „Morometii” este alcatuit din doua volume publicate la 12 ani distanta: primul  a aparut in 1955 intr-o perioada nefasta pt litaratura romana, in „Obsedantul deceniu”, o denumire pe care a lansat-o insusi Marin Preda in titlul unui articil. Al doilea volum  a aparut in 1967

Romanul este ilustratie pt modul in care este prezentata conditia taranului, bazata pe o filozofie de viata inradacinata in mentalitatea familiei, munca, pamantul,linistea.

            Titlul „Morometii” asaza tema familiei in centrul romanului. O alta tema este criza comunicarii, absenta unei comunicari reale intre Ilie Moromete si familia sa. Tema timpului viclean, nerabdator „timpul nu mai avea rabdare”, relatia dintre individ si istorie nuanteaza tama sociala.

            Viziunea despre lume conturata in roman desprinde dramatica iluzie ca viata is poate continua cursul in tiparele traditionale.

            Metafora timpului istoric care confera simetrie compozitionala semnifica impactul istoriei asupra vietii.

            Compozitional primul volum utilizeaza tehnica decupajului si accelerarea gradata a timpului naratiunii.

            Volumul este structurat in trei parti cu actiune concentrata care se desfasoara pe parcursul verii, cu 3 ani inaintea izbucnirii celui de-al doilea razboi mondial. Prima parte de sambata seara pana duminica noaptea contine scene care ilustreaza monografic viata rurala: cina, taierea salcamului, intalnirea duminicala din poiana lui Iocan.

            Partea a doua se deruleaza pe parcursul a doua saptamani incepand cu plecarea lui Achim cu oile, la Bucuresti iar  partea a treia dureaza de la seceris pana la sfarsitul verii si se incheie cu fuga feciorilor.

            Simetria compozitionala este data de relatia incipit-final , care oune in evidenta modul in care timpul istoric schimba destine individuale, familiale si selective si desfiinteaza modele existentiale traditionale.

            La inceput aparent ingaduitor „timpul era foarte rabdator cu oamenii” pentru ca enuntul din final „timpul nu mai avea rabdare” sa modifice imaginea timpului care devine necrutator si intolerant.

            Tema si viziunea despre lume sunt puse in evidenta prin diferite conflicte interne ale familiei si prin conflictul social poiltic. Primul conflict apare intre moromete si fiii sai, izvorat dintr-o modalitate diferita de a intelege lumea si de a-i pretui valorile.

Conflictele intre Moromete si Catrina cu privire la avere, dintre Moromete si Guica care nu este de acord cu casatoria lui Moromete cu Catrina, Moromete si Niculaie fiul cel mic care doreste sa mearga la scoala sunt prezentate magistral de catre Marin Preda.

            In prima secventa a romanului dupa intoarcerea de la camp Ilie M. este prezentat stand degeaba si fumand pe stanoaga podistii, din aceasta atitudine dezvoltandu-se pe parcursul imaginii unui personaj care nu se lasa coplesit de viata, si lupta pentru a-si pastra independenta.

            Scena cinei este considerata de Ovid Crohmalniceanu (prima schita a psihologiei „Morometilor”). Descrierea cinei se realizeaza lent prin acumularea detaliilor, evidentiindu-se raporturile dintre membrii familiei.


                                                                                                                                                Eminescu

~dragoste

“Eu singur n-am cui spune cumplita mea durere

Eu singur n-am cui spune nebunul meu amor

Caci mie mi-a dat soarta amara mangaiere

O piatra sa ador »

                                                                Amorul unei marmure – Mihai Eminescu

~dragostea (de patrie)

« As vrea sa vad acum natala mea valcioara

Scaldata in cristalul paraului de-argint ,

Sa vad ce eu ata iubeam odinioara

A codrului tenedra , poetic labirint »

               

Din strainatate – Mihai Eminescu

~dragostea (de mama)

“ O , mama, dulce mama , din negura de vremi

Pe freamatul de frunze la tine tu ma chemi

Deasupre criptei negre sfantului mormant

Se scutura salcamii de toamna si de vant

Se bat incet din ramuri , ingana glasul tau

Mereu se vor tot bate , tu vei dormi mereu »

                               

O mama – Mihai Eminescu

~dragoste

“Ah! In curand satul in vale-amuteste

Ah! In curand pasu-mi spre tine grabeste

Langa salcam sta-vom noi noapte intreaga

Ore intregi, spune-ti-voi cat imi esti de draga !

                                                                                Sara pa deal — Mihai Eminescu

~ Dragoste (femeia inger femeia demon)

“ Suflete! De-ai fi chiar demon , tu esti sfanta prin iubire

Si ador pe acest demon cu ochi mari , cu parul blond. »

                                                                Venere si Madona—Mihai Eminescu

~natura

“Peste vant de ramurele

Trec in stoluri  randunele

Ducand gandurile mele

Si norocul meu cu ele”

                                                                                Ce te legeni … -- Mihai Eminescu

            Moromete ocupa pozitia unui tata autoritar care isi domina familia, fapt sugerat prin locul ocupat la masa.

            Asezarea membrilor la masa anticipeaza fara ca eroii sa banuiasca deznodamantul: Ilie Moromete va ramane singur, baietii vor fugi de acasa, Lita se casatoreste iar Niculaie va porni pe drumul spinos al vietii. Cina este un gest ritualic  avand caracter solemn si aproape sacru.       

            Taierea salcamului, duminica in zori in timp ce in cimitir femeile isi plang mortii, prefigureaza destramarea familiei, prabusirea satului tradiotional, risipirea iluziilor lui Ilie Moromete. Gradina, caii, Moromete insusi aratau biciznici. Odata distrus arborele sacru axis mundi, lumea Morometilor isi pierde sacralitatea, haosul se instaleaza treptat.

            Scenele in care sunt prezentate aspectele importante din viata colectivitatii se constituie intr-o adevarata monografie a statului traditional: hora, calusul, intalnirile duminicale din poiana lui Iocan, serbarea scolara a lui Niculaie, secerisul.

            Unul dintre cele mai ilustrative episoade pentru viata rurala este secerisul. Este infatisata intr-o maniera originala prin inregistrarea si acumularea de detalii ale existentei familiale romanesti, o realitate arhetipala, miscarile, gesturile pregatirea si plecarea la camp se integreaza unui ritual stravechi. Secerisul e trait in acelasi fel de intregul sat intr-un ceremonial mitic specific solectivitatii traditionale. Instrainarea de sine, de familie si de lume,continua dramatic in volumul al doilea cand tavalugul istoriei ii va lua toate bucuriile. Cei trei fii se mai intorc de la Bucuresti, fiul cel mic se indeparteaza de el, Catrina il paraseste.

            Ilie Moromete moare singur rezumandu-i doctorului pe patul de moarte esenta filozofiei sale de viata „Domnule eu intotdeauna am dus o viata independenta”.

            In finalul romanului, tatal si fiul se impaca in visul lui Niculaie.

            Viziunea despre lume conturata in romanul „Morometii”  surprinde dramatica muzei ca viata isi poate continua cursul in tiparele traditionale, dar istoria modifica si distruge tiparele existentiale atat la nivelul existentei individuale, familiale cat si la nivelul comunitatii rurale  si a unei categorii sociale a taranului.

            Criza ordinii sociale se reflecta in criza valorilor marale, in criza comunicarii: „Din romanul unui destin, Morometii devine romanul unei colectivitati (satul) si al unei civilizatii sanctionate de istorie” Eugen Simion.



Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2019 - Toate drepturile rezervate -|

Literatura



Carti
Gramatica
Poezii

Documente online pe aceeasi tema


Ratacirea tragicomica a mintii hangiului Leiba Zibal - opera lui Caragiale
Epizeuxis - repetitie gramaticala constand in reluarea unui cuvant
INCEPUTURILE LITERATURII CULTE (primii scriitori „profesionisti”)
Morometii - constructie epica in proza - titlul, viziunea, tema romanului
Cultura latina – o cultura-palimpsest
Act - unitate actionala dramaturgica
Sonet - poezia cu forma fixa alcatuita din 14 versuri in masura 11 (endecasilab)
Topos - configuratie stabila alcatuita din mai multe motive
Narator si naratiune - povesteste evenimente / intamplari, in succesiuni de momente
Tip - tipurile literare (apaticul, arivistul, artistul, boierul)



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.