Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didactice Bani si dezvoltarea carierei Stiinta  si proiecte tehnice Istorie si biografii Sanatate si medicina Dezvoltare personala
referate didactica Scoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Literatura


Qdidactic » didactica & scoala » literatura
Personificare - o figura de stil metaforizanta transfer de insusiri de la animate inteligente



Personificare - o figura de stil metaforizanta transfer de insusiri de la animate inteligente


Personificare

(din infinitivul lung al verbului a personifica)

Personificarea este o figura de stil metaforizanta, care consta intr-un „transfer“ de insusiri de la animate inteligente / cuvantatoare, la necuvantatoare, sau la neanimate, ori chiar la elemente abstracte, cu conditia de a produce catharsis.

Personificarea este frecvent intalnita in folclorul literar romanesc: Primavara, mama noastra, / sufla bruma de pe coasta ; Bulgare de aur / Cu coarne de taur. («Luna noua» TPp, I, 204); Ler-oi Leo, / Cerbul codrului / S-al Muscelului / Sta / Si se-ngamfa / Si se lauda  / () / Sta / Si se oprea, / Din gura zicea / Si se blestema: Cornitele mele, / Craci si ramurele. / Fiindca m-ati oprit / In codru-nfrunzit, / Voi sa va tot faceti / Cornuri de baieti, / Buciume frumoase / De cantari duioase (ibid., p. 47). In fabule, personificarea ia proportiile alegoriei. Personificarea a evoluat de la un curent literar la altul, putandu-se vorbi de o personificare iluminist-clasicista: «Dicolea balta da vin te imbie, / Iara caus, pahar sau urcior, / Zacand afli indata langa tine, / Oricand chieful da baut iti vine ([iganiada de Ion Budai-Deleanu); de o personificare romantica: «Este ceasul nalucirei: un mormant se dezvaleste, / O fantoma-ncoronata din el iese o zaresc / Iese vine catre tarmuri sta in preajma ei priveste / Raul inapoi se trage Muntii varful isi clatesc (Umbra lui Mircea. La Cozia de Grigore Alexandrescu); «Iata vin pe rand, pareche, si patrund cole-n poiana / Bujorelul vioi, rumen, cu 'naltuta odoleana, / Fratiori si romanite care se atin la drumuri, / Clopotei si mazarele imbatate de parfumuri. // Iata frageda sulcina, stelisoare, blande nalbe, / Urmarind pe busuiocul iubitor de sanuri albe (Concertul in lunca de Vasile Alecsandri); « Codrule cu rauri line, / Vreme trece, vreme vine, / Tu din tanar precum esti / Tot mereu intineresti. // Ce mi-i vremea, cand de veacuri / Stele-mi scanteie pe lacuri, / ca de-i vremea rea sau buna, / Vantu-mi bate, frunza-mi suna; / Si de-i vremea buna, rea, / Mie-mi curge Dunarea (Revedere de Mihai Eminescu); de o personificare parnasiana: «Pe sub amurgu-ntristator, / Curg valmasaguri de suspine, / Si-n marea noapte care vine / Duioase-si pleaca fruntea lor / E vremea rozelor ce mor» (Rondelul rozelor ce mor de Alexandru Macedonski); de o personificare simbolista: «Cu pene albe, pene negre, / O pasare cu glas amar / Strabate parcul secular / Cu pene albe, pene negre (Decor de George Bacovia); de o personificare realista: «Au murit si numarul din poarta / Si clopotul si lacatul si cheia. / S-ar putea sa fie Cine-stie-Cine / Care n-a mai fost si care vine / Si se uita prin intuneric la mine / Si-mi vede cugetele toate (Duhovniceasca de Tudor Arghezi); de o personificare expresionista: «Sta in codru fara slava / mare pasare bolnava. // 'Nalta sta sub cerul mic / si n-o vindeca nimic, // numai roua dac-ar bea / cu cenusa, scrum de stea. // Se tot uita-n sus bolnava / la cea stea peste dumbrava (Sta in codru fara slava de Lucian Blaga); de o personificare paradoxista: «Ea era frumoasa ca umbra unei idei / a piele de copil mirosea spinarea ei, / a piatra proaspat sparta, / a strigat dintr-o limba moarta. // Ea nu avea greutate, ca respirarea. / Razanda si planganda cu lacrimi mari / era sarata ca sarea / slavita la ospete de barbari. // Ea era frumoasa ca umbra unui gand. / Intre ape, numai ea era pamant (Evocare de Nichita Stanescu); «Curcubeul de nord / trece prin casa mea, / despletindu-se» (Thanatica lamurire a parului de Ion Pachia Tatomirescu); «Pe-al aramei camp, // cu basma de bruma / umbla tufanica» (Toamna de Ion Pachia Tatomirescu); «Sapte mii de oase / salta fioroase, // jos, in camp frumos (Joc de foc pe aur de Ion Pachia Tatomirescu) etc.



Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2019 - Toate drepturile rezervate -|