Cerutu’ miresei

CERUTU’ MIRESEI

Eu nu vreau sa va tin mult

Dar, nici sa ziceti ca sunt mut.

Ce bucurie, ce lucru poate sa fie?

Nici nu beti, nici nu mancati

Numai stati cam suparati.

Nu stiu de jale, ori de bucurie mare,

Nu stiu cum sa strig mai tare

Sa ma auda socru , soacra mare,

Sa fie de fata la aceasta sarbatoare.

Socrii mari luati aminte la doua-trei cuvinte

Care, si in carti sunt scrise si care trebuiesc zise :

Frunzulita, mandra creata,

Cand a fost  de dimineata

Mandru soare-a rasarit

Si mireasa s-a gatit

Cu cununa de argint(USA)

Si cu balt pana-n pamant.

Ne place cum e gatita

Numa’ sta cam suparata.

Lasa fie, ca-i de mers la cununie.

Pana-i verde frunza-n vie,

Ia-ti ramas bun din fetie,

Ca strut de flori nu-i mai purta,

Nici feciori, nu te-or juca.     

Iara zic prin gura mea, fara a va intrista:

Ia-ti mireasa ziua buna

De la a ta maicuta buna,

Si frumos ii multumeste

Pentru ca te-a putut creste.

Te-a tinut numai prin flori

Sa fii draga la feciori.

Si iara zic prin gura mea, fara sa vreau a va intrista :

Ia-ti mireasa ziua buna,

Nu gandi ca zic tot gluma.

De la frati, de la surori,

De la gradina cu flori.

De la iarba de sub cruce,

De la a ta mama dulce.

De la iarba de sub prag,

De la al tau tata drag.

De cerut, noi te-am cerut,

Numai tu, nu ne-ai raspuns.

Vii cu noi la cununie ?

Sa fii floare pe vecie .

Ori ramai aici acasa,

Vremea sa te vestejeasca.

Si inainte de plecare, onorata adunare,

De la mic pana la mare.

Ca noi altceva nu mai dorim,

Decat un pahar cu vin,

La mireasa sa-i inchin.

Iar mireasa rosioara,

Am lua-o pe subsioara,

Si am scoate-o pe usa afara.

Si am da-o la mire-n mana,

Sa traiasca-n voie buna.

Noi merem la cununie

D-zeu cu noi sa fie !

Si cand ‘om veni ‘napoi

D-zeu fie cu noi !