Variabila calitativa si cantitativa – idei utile

1. Salariul mediu pe ramuri economice se masoara cu scala de RAPORT.

2. Marca de calculator cea mai des cumparata, este o variabila CALITATIVA masurata pe o scala NOMINALA .

3. Rata lunara a somajului in judetul Bacau, este o variabila CANTITATIVA ce se masoara cu o scala de RAPORT

4. Pentru expresia: “ Timpii de executie in secunde a 400 programe BASIC, 'unitatea statistica' este:

PROGRAMUL, iar variabila statistica esteTIMPUL.

5. “ Cifra de afaceri realizata de o firma in trim. I 2005”, este o variabila CANTITATIVA care se masoara cu o scala

deRAPORT.

6. “ Cheltuielile cu reclama facuta de 50 de firme”, se masoara pe o scala de RAPORT, fiind o variabila CANTITATIVA

7. Expresia: 'Profesiile a 200 de salariati' se identifica cu variabila statistica PROFESIA, iar unitatea statistica

este: SALARIATUL .

8. Daca folositi o scala de la 1 la 10 pentru a aprecia gestul unui produs, notati cu 1 cel mai putin gustos

produs - atunci ati folosit o variabila CALITATIVA masurata pe o scala_ORDINALA

9. 'Sunteti persoana care face de obicei cumparaturi pentru familia dumneavoastra?' atunci variabila

este CALITATIVA masurata pe o scala NOMINALA.

10. Raspunsul la intrebarea: 'Care este varsta dumneavoastra?' arata folosirea unei variabile CANTITATIVE

masurata cu o scala de RAPORT.

11. 'Cursul valutar zilnic oficial al leului in raport cu U.S.D.' reprezinta o variabila CANTITATIVA masurata cu

scala de RAPORT .

12. 'Nr. persoanelor de sex feminin care indeplinesc functia de director economic' reprezinta o variabila

CANTITATIVA masurabila cu o scala de RAPORT.

13. 'Judetele in care cinci cotidiene au realizat cele mai multe abonamente' se masoara cu o scala

NOMINALA fiind o variabila CANTITATIVA.

14. Expresia: 'Nr. personalului din 100 de firme bucurestene' are ca unitate statistica FIRMA iar ca variabila statistica: PERSONALUL

15. Daca analizati intrebarea:

'Cate persoane sunt in familia dv.?' constatati ca variabila statistica este CANTITATIVA iar scala de masurare

este scala de RAPORT.

16. Expresia: 'Veti cumpara acest produs daca va fi disponibil in magazine?' se masoara cu o

scala NOMINALA iar variabile este CALITATIVA.

17. O caracteristica statistica mai este cunoscuta si sub denumirea de VARIABILA .

18. 'Procentul mediu dintr-o zi de lucru, consumat in sedinte de catre directorii unei firme' este masurat

cu o scala de RAPORT iar variabila analizata este CANTITATIVA .

19. 'Luna din anul 2005, in care 10 angajati economici au realizat cele mai mari vanzari' -se analizeaza ca

o variabila CALITATIVA masurata cu o scala ORDINALA.

20. 'Culoarea de tapet cu care cinci importatori au realizat cele mai mari vanzari in luna iunie 2005' se

masoara cu o scala NOMINALA iar variabila statistica este CALITATIVA .

21. 'Indicele pretului de consum in ultimele 6 luni' se analizeaza ca fiind o variabila CANTITATIVA masurata cu o scala de  RAPORT

22. In expresia: 'Nr. orelor de program sportiv transmise de 5 televiziuni prin cablu' reprezinta o variabila

statisticaCANTITATIVA  masurata cu o scala de RAPORT

23. 'Marca de automobile nemtesti pe care o recomanda mecanicii romani' se studiaza ca fiind o variabila

statistica CALITATIVA masurata cu o scala NOMINALA

.

24. Forma asimetriei se poate stabili grafic cu ajutorul POLIGONULUI frecventelor.

25. Daca seria statistica este caracterizata de urmatorii indicatori ai tendintei centrale astfel: = 100; Me

= 90; Mo = 80 ea prezinta o asimetrie POZITIVA.

26. Daca seria statistica este caracterizata de urmatorii indicatori ai tendintei centrale astfel: = 73; Me =

79; Mo = 86 ea prezinta o asimetrie NEGATIVA.

27. Daca seria statistica este caracterizata de urmatorii indicatori ai tendintei centrale astfel: = 1; Me =

1; Mo = 2,5 ea prezinta o asimetrie NEGATIVA .

28. Pentru a caracteriza seriile de distributie unidimensionale este necesara cunoasterea gradului de

oblicitate cunoscut in statistica sub denumirea de ASIMETRIE.

29. Daca distributia statistica are un coeficient de asimetrie (Cas): Cas < 0, atunci avem o asimetrie

la NEGATIVA.

30. Intr-o distributie statistica coeficientul Cas = 0, atunci avem o serie SIMETRICA.

31. Relatia dintre o distributie statistica stabilita prin diferenta dintre media aritmetica si modul:

- Mo = as, se numeste ASIMETRIE ABSOLUTA.

32. Gradul de asimetrie se masoara cu anumiti indicatori, dintre care cel mai cunoscut se numeste

coeficientul de ASIMETRIE PEARSON.

33. Vom nota cu h marimea INTERVALULUI de grupare, iar cu a marimea  VALOAREA VARIABILEI cu frecventa maxima.

34. Unitatile statistice reprezinta ELEMENTE COMPONENTE asupra carora se efectueaza nemijlocit observarea.

35. Caracteristica statistica este INSUSIREA TRASATURA COMUNA a unitatilor unei colectivitati statistice.

36. Forma concreta de manifestare a caracteristicilor statistice la nivelul fiecarei unitati, se numeste VALOARE

sau PONDERE.

37. Numarul de aparitii al unei variante intr-o colectivitate se numeste FRECVENTA .

38. Reprezentarea grafica a seriilor de timp se realizeaza cu ajutorul CRONOGRAMEI.

39. Distributia statistica bidimensionala se poate reprezenta grafic cu ajutorul CORELOGRAMEI.

40. Marimea relativa de structura exprima raportul PARTILOR fata de INTREG

41. Suma marimilor relative de structura este egala cu o UNU daca sunt exprimate sub forma de procente.

42. Marimile relative de structura se reprezinta grafic prin diagrame de STRUCTURA .

43. In calculul daca o valoare individuala este NULA sau negativa, calculul este lipsit de SENS.

44. Decilele sunt acele valori ale caracteristicii care impart seria in ZECE parti egale continand fiecare ZECE

procente din numarul observatiilor.

45. Abaterile individuale arata cu cate unitati de masura sau de cate ori valoarea caracteristicii urmarite,

ANALIZA: Analiza SWOT ANALIZA: Evaluarea - evaluarea propunerilor de proiecte

se abate de la marimea unui indicator al TENDINTEI CENTRALE.

46. Abaterile individuale absolute se calculeaza ca diferenta intre fiecare VARIANTA  inregistrata si MEDIA

acestora.

47. Abaterea medie patratica se mai numeste abaterea STANDARD sau abaterea TIP .

48. Abaterea medie patratica se calculeaza ca RADACINA PATRATA a dispersiei .

49. Salariul mediu pe ramurile economice se masoara cu scala de RAPORT

50. Marca de calculator cea mai des cumparata, este o variabila CALITATIVA masurata pe o scala NOMINALA.

51. Rata lunara a somajului in judetul Bacau, este o variabila CANTITATIVA, ce se masoara cu o scala de RAPORT

.

52. Pentru expresia: „Timpii de executie in secunde a 400 programe BASIC”, unitatea statistica este:

PROGRAMUL , iar variabila statistica este TIMPUL

53. Cifra de afaceri realizata de o firma in trimestrul I 2005, este o variabila CANTITATIVA, care se masoara cu o

scala de RAPORT.

54. Cheltuielile cu reclama facuta de 50 de firme, se masoara pe o scala de RAPORT fiind o variabila CANTITATIVA .

55. Expresia: „Profesiile a 200 de salariati” se identifica cu variabila statistica CANTITATIVA , iar unitatea statistica

este SALARIUL .

56. Daca folositi o scala de la 1 la 10 pentru a aprecia gestul unui produs, notati cu 1 cel mai putin gustos

produs, atunci ati folosit o variabila CALITATIVA , masurata pe o scala ORDINALA .

57. „Sunteti persoana care face de obicei cumparaturi pentru familia dumneavoastra?” atunci variabila

este , masurata pe o scala CALITATIVA NOMINALA

58. Raspunsul la intrebarea: „Care este varsta dumneavoastra?” arata folosirea unei variabile CANTITATIVA

masurata cu o scala de RAPORT.

59. In expresia: „Numarul copiilor din 300 familii din Bucuresti” variabila statistica este NR COPIILOR, iar

unitatea statistica FAMILIA.

60. „Cursul valutar zilnic oficial al leului in raport cu U.S.D.” reprezinta o variabila CANTITATIVA masurata cu o scala de RAPORT

61. „Numarul persoanelor de sex feminin care indeplinesc functia de director economic” reprezinta o

variabila CANTITATIVA , masurabila cu o scala de RAPORT .

62. „Judetele in care cinci cotidiene au realizat cele mai multe abonamente” se masoara cu o scala NOMINALA ,

fiind o variabila CALITATIVA .

63. Expresia: „Absenteismul angajatilor” are ca unitate statistica ANGAJATUL, iar variabila statistica este ABSENTEISMUL .

64. Expresia: Numarul personalului din 100 de firme bucurestene” are ca unitate statistica FIRMA , iar ca

variabila statistica ANGAJATUL .

65. Daca analizati intrebarea: „Cate persoane sunt in familia dv.?” constatati ca variabila statistica

este CANTITATIVA , iar scala de RAPORT.

66. Expresia: „Veti cumpara acest produs daca va fi disponibil in magazine?” se masoara cu o scala NOMINALA

iar variabila este CALITATIVA.

67. O caracteristica statistica mai este cunoscuta si sub denumirea de VARIABILA .

68. „Procentul mediu dintr-o zi de lucru, consumat in sedinte de catre directorii unei firme” este masurat

cu o scala de RAPORT , iar variabila analizata este CANTITATIVA .

69. „Luna din anul 2005, in care 10 angajati economici au realizat cele mai mari vanzari” se analizeaza ca

o variabila CANTITATIVA , masurata cu o scala ORDINALA .

70. „Culoarea de tapet cu care cinci importatori au realizat cele mai mari vanzari in luna iunie 2005” se

masoara cu o scala NOMINALA, iar variabila statistica este CALITATIVA  .

71. „Indicele pretului de consum in ultimele 6 luni” se analizeaza ca fiind o variabila CANTITATIVA, masurata cu

scara de RAPORT.

72. In expresia: „Numarul orelor de program sportiv transmise de 5 televiziuni prin cablu” reprezinta o

variabila statistica CANTITATIVA, masurata cu o scala de RAPORT .

73. „Marca de automobile nemtesti pe care o recomanda mecanicii romani” se studiaza ca fiind o variabila

statistica CALITATIVA , masurata cu o scala NOMINALA .

74. Scala poate fi reprezentata printr-un sir de numere, valori care se succed progresiv, pentru a arata

gradul in care un fenomen poseda o CARACTERISTICA sau o PROPRIETATE.

75. Colectivitatea statistica desemneaza totalitatea elementelor OMOGENE care fac obiectul cercetarii si care au o serie de trasaturi  comune, fiind generate de aceleasi cauze esentiale.

76. Unitatile statistice reprezinta ELEMENTE COMPONENTE ale colectivitatii statistice asupra carora se efectueaza nemijlocit observarea

77. Caracteristica statistica este INSUSIREA sau TRASATURA comuna unitatilor unei colectivitati statistice.

78. Forma concreta de manifestare a caracteristicilor statistice la nivelul fiecarei unitati, se numeste VALOARE

sau VARIANTA .

79. Numarul de aparitii al unei variante intr-o colectivitate se numeste PONDERE sau FRECVENTA  .

80. Data statistica este o marime numerica concreta a unitatii statistice si contine urmatoarele elemente:

NOTIUNEA care precizeaza fenomenul, elemente de identificare si o valoare NUMERICA .

81. Vom nota cu ,,h ” marimea INTERVALULUI de grupare, iar ,,a ” reprezinta valoarea caracteristicii cu frecventa MAXIMA

82. Seria statistica defineste corespondenta dintre doua siruri de date, in care primul reprezinta variatia CARACTERISTICII urmarite, iar al doilea sir cuprinde FRECVENTELE de aparitie a variantelor caracteristicii

83. Reprezentarea grafica este o IMAGINE spatiala, cu caracter conventional, care prin diferite mijloce plastice

de reprezentare, reliefeaza ceea ce este ESENTIAL  pentru obiectul cercetat.

84. Reteaua graficului este constituita din totalitatea LINIILOR ajutatoare folosite la constructia graficului

propriu-zis fiind SUPORTUL acestuia.

85. Scara de reprezentare stabileste relatia dintre UNITATEA grafica de masura si unitatea de masura a CARACTERISTICII studiate.

86. O serie de distributie unidimensionala se poate reprezenta grafic prin HISTOGRAMA , sau prin POLIGONUL frecventelor

87. In cadrul marimilor relative ale planului indicatorii: pK1 l reprezinta marimea relativa MEDIEI a SARCINII

planului.

88. Reprezentarea grafica a seriilor de timp se realizeaza cu ajutorul CRONOGRAMEI si a diagramelor POLARE.

89. Distributia statistica bidimensionala se poate reprezenta grafic cu ajutorul CORELOGRAMEI .

90. Marimea relativa exprima numeric proportiile indicatorul PRIMAR in raport cu indicatorul BAZA de

raportare

91. Marimea relativa de structura exprima raportul PARTILOR fata de INTREG.

92. Suma marimilor relative de structura este egala cu UNU daca sunt exprimate sub forma de coeficienti.

93. Marimile relative de structura se reprezinta grafic prin diagrame de STRUCTURA .

94. Marimile relative de intensitate se calculeaza ca raport intre doi indicatori DIFERITI, de natura diferita intre

care exista o relatie de INTERDEPENDENTA .

95. In analiza marimilor relative ale programarii (planificarii) se folosesc indicatorii: pl 0 K care reprezinta

marimea relativa a SARCINII de plan ; 1 pl K care reprezinta marimea relativa a INDEPLINIRII planului .

96. In cadrul marimilor relative ale planului indicatorii:Kpl 0 reprezinta marimea relativa MEDIE a SARCINII de

plan.

97. Pentru caracterizarea tendintei centrale a unui fenomen de masa se folosesc indicatorii SINTETICI si

indicatorii de POZITIEI MEDII?

98. Media este o masura a TENDINTEI centrale, iar valoarea sa calculata sintetizeaza intr-un singur nivel REPREZENTATIV tot ceea ce este obiectiv, tipic, esential, comun in aparitia si manifestarea fenomenelor de masa.

99. Dupa natura caracteristicii urmarite cat si dupa scopul analizei in cadrul indicatorilor medii calculam:

X care reprezinta media ARITMETICA, Xh care reprezinta media PATRATICA.

100. Pentru o caracteristica alternatica calculul nivelului sau mediu reprezinta un raport intre numarul UNITATILOR

care poseda CARACTERISTICA si numarul total de unitati ale colectivitatii .

101. Media armonica se defineste ca fiind valoarea INVERSA a mediei aritmetice, calculata din valorile INVERSE ale termenilor aceleiasi serii

102. Media patratica reprezinta acea valoare a caracteristicii, care daca ar inlocui fiecare valoare PATRATELOR din serie, suma INDIVIDUALA termenilor seriei nu s-ar modifica.

103. Media geometrica este aceea valoare a caracteristicii observate, care daca ar inlocui fiecare valoare

INDIVIDUALA din serie, PRODUSULUI acestora nu s-ar modifica.

104. Intre indicatorii medii exista urmatoarea relatie de ordine: media ARMONICA este mai mica decat media

geometrica, care este mai mica decat media ARITMETICA_, iar aceasta este mai mica decat media patratica .

105. In calculul Xg daca o valoare individuala este NULA sau negativa, calculul este lipsit de SENS.

106. Modul sau valoarea modala este acea valoare a caracteristicii care corespunde celui mai mare numar

de UNITATI sau acea valoare care are cea mai mare FRECVENTA de aparitie.

107. Cuantilele de ordin K frecvent utilizate in seriile de distributie sunt:

K = 2 ce reprezinta MEDIANA;

K = 10 ce reprezinta DECILELE.

108. Mediana este acea valoare a caracteristicii localizata in MIJLOCUL seriei statistice, cu valori aranjate CRESCATOR sau descrescator

109. Cuartilele sunt valori ale caracteristicii ce impart seria in PATRU parti egale, fiecare diviziune continand

o DOUAZECISICINCI din valorile individuale.

110. Cuartila inferioara Q1 este mai mare decat o PATRIME din termenii seriei si mai mica decat TREI patrimi

dintre ei.

111. Cuartila a 2-a, Q2 coincide cu MEDIANA si separa seria in DOUA parti egale.

112. Cuartila superioara Q3, este mai mare decat TREI patrimi din termenii seriei si mai mica decat o

PATRIME din numarul lor.

113. Decilele sunt acele valori ale caracteristicii care impart seria in ZECE parti egale, continand fiecare o

ZECIME din numarul observatiilor.

114. Cea mai frecventa repartitie teoretica catre care tind seriile empirice este distributia NORMALA Gauss-

Laplace, ale carei frecvente se distribuie simetric fata de frecventa maxima a seriei, iar graficul are

forma de CLOPOT in raport cu ordonata maxima.

115. Asimetria se refera la felul in care frecventele unei distributii EMPIRICE se abat de la curba NORMALA a

fr

116. Forma asimetriei se poate stabili grafic cu ajutorul POLIGONULUI/ FRECVENTELOR.

117. Seria statistica caracterizata astfel: X = 50; Me = 50; Mo = 50 prezinta o repartitie SIMETRICA a frecventelor.

118. Daca seria statistica este caracterizata de urmatorii indicatori ai tendintei centrale astfel: X = 100; Me

= 90; Mo = 80 ea prezinta o asimetrie POZITIVA .

119. Daca seria statistica este caracterizata de urmatorii indicatori ai tendintei centrale astfel: X = 73; Me =

79; Mo = 86 ea prezinta o asimetrie NEGATIVA.

120. Daca seria statistica este caracterizata de urmatorii indicatori ai tendintei centrale astfel: X = 1; Me =

1; Mo = 2,5 ea prezinta o asimetrie NEGATIVA.

121. Pentru a caracteriza seriile de distributie unidimensionale este necesara cunoasterea gradului de

oblicitate cunoscut in statistica sub denumirea de ASIMETRIE.

122. Daca distributia statistica are un coeficient de asimetrie (Cas): Cas < 0, atunci avem o asimetrie NEGATIVA .

123. Daca distributia statistica are un coeficient de asimetrie (Cas): Cas 1, avem o asimetrie PRONUNTATA

astfel: Cas 1 avem asimetrie POZITIVA .

124. Intr-o distributie statistica daca coeficientul Cas atunci avem o serie SIMETRICA

125. Relatia dintre o distributie statistica stabilita prin diferenta dintre media aritmetica si modul: (X - Mo

), se numeste ASIMETRIE/ABSOLUTA.

126. Gradul de asimetrie se masoara cu anumiti indicatori, dintre care cel mai cunoscut se numeste

coeficientul Pearson de ASIMETRIE.

127. Primul coeficient de asimetrie a lui Pearson se calculeaza ca raport intre asimetria ABSOLUTA si ABATEREA standard .

128. Amplitudinea absoluta se defineste ca diferenta dintre valoarea MAXIMA si valoarea MINIMA din seria

studiata.

129. Amplitudinea relativa a variatiei se calculeaza ca raport intre AMPLITUDINE absoluta si nivelul MEDIU al

caracteristicii.

130. Abaterile individuale arata cu cate UNITATI  de masura valoarea CARACTERISTICII urmarite, se abate de la marimea unui indicator al tendintei generale.

131. Abaterile individuale absolute se calculeaza ca DIFERENTA intre fiecare varianta inregistrata si nivelul

MEDIU  al acestora.

132. Abaterile individuale relative se calculeaza ca RAPORT intre abaterile ABSOLUTE si nivelul mediu al

caracteristicii.

133. Abatere a medie liniara reprezinta media aritmetica a ABATERILOR “absolute” ale termenilor seriei de la

MEDIA lor centrala.

134. Dispersia se calculeaza ca medie ARITMETICA a PATRATELOR  abaterilor individuale de la media lor.

135. Abaterea medie patratica se mai numeste abatere STANDARD  sau abatere TIP .

136. Abaterea medie patratica se calculeaza ca RADACINA PATRATA a dispersiei.

137. Regula de adunare a dispersiilor arata relatia dintre DISPRESIA totala si cele doua dispersii FACTORIALE .

138. Influenta factorului principal de grupare in variatia totala a caracteristicii este data de COEFICIENTULdeDETERMINATIE

139. Ponderea factorilor intamplatori in variatia totala a caracteristicii este data de COEFICIENTUL de NEDETERMINATIE.

140. Daca R2 > K2 factorul principal de grupare actioneaza HOTARATOR asupra variatiei caracteristicii REZULTATIVE .

141. Daca R2 < K2 variatia caracteristicii este independenta de variatia caracteristicii REZULTATIVE .

142. Analiza de regresie si corelatie arata legatura dintre variabila factoriala numita CAUZA si o variabila

rezultativa numita EFECT .

143. Regresia ne arata CUM o variabila este DEPENDENTA de alta variabila.

144. Corelatia arata GRADUL in care o variabila este DEPENDENTA de alta variabila.

145. Legaturile statistice se manifesta ca TENDINTA variabila numai la nivelul COLECTIVITATII .

146. Legaturile directe se manifesta cand caracteristica DEPENDENTA (y) se modifica in acelasi sens cu caracteristica INTERDEPENDENTA (X

147. Legaturile liniare sunt acele dependente ce se pot exprima cu functia LINIAR .

148. Legaturile dintre variabile se pot reprezenta grafic cu CORELOGRAMA, care se mai numeste „Diagrama NORULUI de puncte”

149. In modelul liniar de regresie: y = a + bx, y reprezinta variabila DEPENDENTA, x este variabila independenta, iar

a este COORDONATA la origine, iar b este coeficientul de regresie.

150. Parametrul b al ecuatiei de regresie se mai numeste grafic si PANTA/DREPTEI .

151. Coeficientul de corelatie se calculeaza numai pentru LEGATURILE/LINIARE.

152. Daca legatura dintre doua variabile este liniara, atunci coeficientul de corelatie este EGAL cu RAPORTUL de

corelatie.

153. Covarianta exprima variatia SIMULTANA a doua variabile, intre care exista o DEPENDENTA.

154. Daca rxy = 0, atunci variabilele sunt INTERDEPENDENTE

155. Daca r 1 xy  atunci legatura dintre cele doua variabile este PUTERNICA .

156. Semnul raportului de corelatie se stabileste in functie de semnul PARAMETRULUI/B

157. Calculul coeficientului de asociere se bazeaza pe intocmirea TABELULUI de ASOCIERE .

158. Tabelul de asociere prezinta colectivitatea dupa DOUA caracteristici, corelate logic, sau de forma

caracteristicilor ALTRENATIVE

159. Valorile caracteristicii in metoda neparametrica sunt inlocuite cu NUMERE de ordine numite RANGURI .

160. Pentru coeficientul lui Kendall se calculeaza un scor Si, ca diferenta intre numarul de ranguri SUPERIOARE(Pi

ale lui Ry si numarul de ranguri INFERIOARE (Q1) ale lui Ry

161. Pentru coeficientul lui Spearman, di reprezinta DIFERENTA de rang, dintre rangul variabilei CAUZA si rangul variabilei efect