Codlea, oras

CODLEA, ORAS

Scurt istoric

Cele mai vechi urme omenesti de pe teritoriul Codlei de azi provin din Bronzul Tarziu, dar se presupune ca asezarea Codlea a fost fondata de colonisti germani in perioada in care Ordinul teutonilor mai activa in Tara Barsei. Cetatea se afla la asa-zisul Drum al Sasilor, drum care lega Tara Barsei de Provincia Sibiului. Localitatea a fost conceputa, ca toate comunele din Tara Barsei, ca sat cu o singura strada, al carui centru era reprezentat de o piata cu o biserica. Intr-un document, emis la 19 noiembrie 1377 in Altsohl, localitatea este mentionata pentru prima data ca Cidinis. Regele Ludovic I emite prin acest document dispozitii pentru districtul Brasovului, privind uniunea orasului Brasov cu, comunele sasesti din imprejurimi, achitarea impozitelor catre rege, raporturile cu functionarii numiti de rege. In acest context, Zeiden (Codlea) este mentionata pe al cincelea loc intre comunele Tarii Barsei. Zeidner Turmknopfschrift, realizata in 1794 de Georg Draudt, numeste ca prima data, legata de acest loc, anul 1335, cand tatarii au distrus Codlea. Pe hotarul Codlei exista nume de campuri ca Toindorf sau Arlsdorf, probabil nume ale unor sate, distruse de mongoli la sfarsitul secolului 13 sau inceputul secolului 14, ale caror pamanturi au revenit in cele din urma Codlei.
Codlea reprezenta in Evul Mediu unul din cele 5 scaune de judecata din Tara Barsei, de care tinea si Vulcan si poate localitatile mentionate anterior si disparute.Intr-un document al regelui Sigismund din 26 iunie 1387 este mentionat un Nicolaus de Zerden. Regele Sigismund s-a aflat in martie 1395 in Codlea, emitand de aici mai multe documente; intre altele a poruncit la 10 martie 1395 comunelor din Tara Barsei sa ajute la ridicarea zidurilor Brasovului. In documentele de la inceputul secolului 15, Codlea nu mai este numita villa -sat, ci oppidum -targ.Acum intre Brasov si Codlea incepe o concurenta pe baza economica pentru detinerea pozitiei dominante in Tara Barsei, care s-a sfarsit in favoarea Brasovului. Codlea ramane pana in secolul 20 alaturi de Feldioara , Rasnov si Prejmer targ cu drept propriu de judecata. In documentele istorice localitatea apare sub denumirea de KAśniglich Freier Markt Zeiden.Primii clerici, atestati in Codlea isi desfasoara aici activitatea pe la 1400. Un spital pentru boli contagioase este mentionat in 1413. Turcii pustiesc Codlea in 1421, 1432 si 1530. In 1599 Mihai Viteazul pustieste Codlea,iar la 20 septembrie 1600 o fac moldovenii.

Biserica-cetate este cucerita prin viclenie si temporar o singura data. Intre 23-25 martie 1612 principele transilvan, Gabriel Bathori asediaza cetatea, aparata de codleni si 35 brasoveni. Abia dupa obtinerea promisiunii, ca aparatorii vor fi crutati, cetatea este predata principelui. Bathori nu si-a respectat insa cuvantul dat, a ocupat cetatea si a poruncit tragerea in teapa a brasovenilor la Ghimbav. Dupa imbatarea si macelarirea garnizoanei, codlenii isi recupereaza dupa cateva zile cetatea si se alatura luptei Brasovului impotriva principelui. O O procesiune cu ocazia lasatei-secului provoaca in 1628 un urias incendiu, care distruge Codlea cu exceptia cetatii si a Hintergasse, in 1635 ultima va fi distrusa tot de un incendiu. In anul 1658 turcii si tatarii ard toata asezarea, in timp ce locuitorii ei trebuie sa priveasca neputinciosi din cetate dezastrul. In 1660, 750 de persoane mor de ciuma. La 3 noiembrie 1685 cad prada unui incendiu si biserica si cetatea, numai clopotnita si o parte din Hintergasse si MAźhlgasse sunt crutate. Abia reconstruita, biserica arde din nou la 16 iunie 1701, putand fi insa reacoperita cu tigle in cursul aceluiasi an. In anul 1699 sunt mentionate in Kotla pentru prima data 23 de familii romanesti. Inceputurile cartierului romanesc pot fi gasite probabil in perioada de intemeiere a Codlei in secolul 13. Aceasta parte s-a constituit la sud-vest de asezarea saseasca, ca parte de sine-statatoare a localitatii, cu retea de strazi si piata proprie, treptat unindu-se cu partea saseasca.Dupa intrarea Transilvaniei sub autoritatea Habsburgilor, conflictele armate au continuat. In 1690 trupe imperiale jefuiesc Codlea, in timpul razboiului curutilor din 1703-1711, Codlea este pradata atat de imperiali, cat si de curuti, la 16 ianuarie 1704 curutii o prada chiar de doua ori in aceeasi zi. La 13 aprilie 1704 colonelul imperial, Ferdinand von Grawen si armata sa de 800 de oameni ii inving pe cei 6000 de curuti, care stationau langa Codlea si care acum se retrag. Din mai-decembrie 1705 locuitorii din Ghimbav si Cristian sunt evacuati de curuti in Codlea. C                Codlea are multe de suferit din cauza incendiilor din secolul 18 si prima jumatate a secolui 19: la 24 august 1713 ard 79 case(parti ale pietei, Hintergasse(str.Laterala), Weihergasse(str.Horea), si Belgergasse(str.Scheilor), la 10 iunie 1732 arde intreaga Marktgasse(str.Magurii), la 28 august 1733 ard 13 case de pe Langgasse(str.Lunga), la 29 noiembrie 1744 arde cartierul romanesc, la 3 octombrie 1749 arde in Hintergasse (strada Laterala) si pe Langgasse, la 1 mai 1785 sunt distruse 97 gospodarii, la 16 aprilie 1818 sunt distruse 120 gospodarii in Belgergasse(str.Scheilor), Weihergasse (str.Noua), Marktgasse(str.Magurii) si Schakerak, in august 1823 partea inferioara a Hintergasse (strada Laterala). In anul 1719 mor 188 persoane din Codlea de ciuma, in intreaga Tara a Barsei sunt 18741 victime ale acestei boli.In timpul imparatului Iosif II (1780-1790) are loc colonizarea tiganilor in Codlea. Tiganii, care practicau mestesugul fieraritului au fost asezati in Weihergasse (strada Noua), precum si la Vulcanita intre Essig(str.Noua) si Neugasse, restul la iesirea in directia Fagaras, unde tigania va ramane pana in 1970. L               La 7 iunie 1783 imparatul viziteaza in cadrul calatoriei sale prin Transilvania si Codlea. Cu acest prilej permite locuitorilor romani construirea unei biserici ortodoxe de piatra, alegand el insusi locul-biserica se afla si astazi pe locul de atunci.Un conflict din cauza hotarului cu Vladeni, comuna invecinata, care dura din 1632 este solutionat in 1789 in defavoarea Codlei. De fapt este vorba de un conflict intre Codlea si puterea patriciatului din Brasov, avand in vedere ca Vladeni era o comuna supusa Brasovului.
Intre 1811-1837 este construita soseaua din Brasov, prin Codlea, Vladeni si Persani pana la Fagaras.In Codlea este constituita la porunca contelui sas o garda a cetatenilor, formata din patru companii sasesti; romanii alcatuiau un corp armat de voluntari. Aceste companii trebuiau sa presteze in mai multe locuri din Tara Barsei serviciu de garnizoana. La 19 martie 1849 are loc langa Codlea o confruntare intre generalul maghiar Bem si trupele austriece si ruse, ultimele trebuind sa se retraga inspre Brasov.Ultimul mare incendiu din Codlea are loc la 14 octombrie 1852 si este cauzat de trupele incartiruite aici. Pompierii voluntari organizatie constituita in anul urmator vor preveni de aici inainte extinderea incendiilor .In 1870 este amenajata prima farmacie in Codlea , in 1873 este angajat un medic al comunei .

Dupa intrarea trupelor romane in Transilvania, in 1916, o parte din sasii din Codlea se refugiaza temporar in Harbachtal, Weinland si chiar si in Banat

Dupa primul razboi mondial apar inca doua noi cartiere la marginea sudica a Codlei : unul pe malul drept al Vulcanitei , pe locul fostului targ de vite si la soseaua , care duce spre Brasov, iar celalalt intre Vulcanita, Sandgasse, Belgergasse inspre Campul Alb . Au mai aparut si parcele de construit, dupa ziduri La a sasea numaratoare a caselor, in Codlea existau 1364 case.

In al doilea razboi mondial peste 400 de sasi din Codlea sunt incadrati in structuri ale Wehrmacht-ului si ale Waffen-SS, precum si ca soldati ai Armatei Romane. Preluarea puterii de catre comunisti a dus la sfarsitul pozitiei dominante, din punct de vedere politic si economic, a sasilor. Incepe pentru toti germanii din Romania un drum al suferintelor, care se va sfarsi abia cu emigrarea in Germania. Greu loviti au fost sasii din Codlea si de exproprierea totala a bunurilor lor: casa, gospodarie si pamant, prin reforma agrara din 23 martie 1945. Bunurile lor au fost impartite la 1565 romani din Codlea, precum si la colonisti din Schnakendorf, TAśrzburg si alte localitati. In cazul, in care nu erau aruncati in strada de noii proprietari, toata familia trebuia sa se mute in odaia din spate sau in odaia, in care se pregatea si prelucra aluatul. Deseori in convietuirea cu colonistii s-a ajuns la scandaluri si crime. Pentru a preintampina o eventuala rezistenta a sasilor din Codlea intre august-septembrie 1945 s-au operat arestari. Acesti sasi erau tinuti cate doua saptamani in lagare, de exemplu la Rasnov. Dupa 1945 taranii expropriati au fost nevoiti sa-si castige painea in fabrici.

Perioada de dupa al doilea razboi mondial a adus si pentru comunitatea saseasca din Codlea decaderea. Incepand cu 1950 viata sasilor incepe sa se normalizeze treptat, chiar daca in alte conditii. In anii '50 au loc primele reuniri de familii si astfel primele emigrari in Germania.Datorita industrializarii fortate si colonizarii planificate a populatiei romanesti, mai ales din Moldova si Muntenia, aparitia si configuratia etnica a Codlei s-a modificat in urmatoarele decenii .Se construiesc noi cartiere.

Emigrarea sasilor a continuat si in anii urmatori desi nu in aceasta dimensiune. Totusi in Codlea a ramas o comunitate saseasca importanta; la sfarsitul anilor '90 ea reprezentand din punct de vedere al marimii, cea de-a cincea parohie dupa Sibiu, Brasov, Bucuresti si Medias.