Marea migratie a triburilor germane in Europa apuseana si Centrala si urmarile ei

In primele secole ale erei crestine, triburile germanice locuiau in regiunea cuprinsa intre Rin, cursul superior si mijlociu al Dunarii si Vistula, precum si din sudul Scandinaviei pana in nordul Marii Negre. Vechii germani au fost prezentati de catre Caesar in lucrarea "De bello galicus" (cu care s-a aflat in conflict in ultimul secol I.H.), apoi de catre Tacit "Despre originea si tara germanilor" intocmita in anul 98 d.H..

Se ocupau mai ales cu cresterea animalelor, cultivarea plantelor si pescuitul. Organizata in ginti si triburi, aristocratia gentilica juca un rol important iar din randul ei se alegeau conducatorii dintre care unii purtau titlul de principes sau reges. Datorita progreselor economice realizate, germanii se aflau la inceputul perioadei de d.H. in stadiul de viata sedentara. Locuiau la sate, neavand orase sau targuri.

In secolele III-V triburile germane erau impartite in trei mari ramuri: apuseana din care faceau parte francii pe cursul inferior si milociu al Rinului, frizii - in Olanda, saxonii - pe tarmurile Marii Nordului, anglii - in sudul si nordul Peninsulei Iutlanda, longobarzii - intre cursurile inferioare ale Weserului si Elbei, svabii intre Elba si Oder.

Din ramura rasariteana faceau parte herului, rugii si schirii asezati pe cursul inferior al Oderului, burgunzii si vandalii pe cursul sau mijlociu si superior, gepizii intre Oder si Vistula si gotii la Nordul Marii Negre.

Din ramura nordica sau scandinava faceau parte triburile danilor si suedezilor, ce traiau in sudul Peninsulei Scandinave.

Vechii germani erau politeisti in primele secole ale erei crestine. Zeul suprem era Wodan sau Odin - zeul soarelui, Tiu sau Tyr - zeul razboiului, Donan sau Thor - zeul tunetului, zeita Frigg era protectoarea familiei. Cultul se oficia in paduri si dumbravi.

Intarirea relatiilor feudale in Imperiul Roman de Rasarit si de Apus a dus la raspandirea crestinismului in forma lui ariana in a doua jumatate a secolului IV la goti, in prima jumatate a secolului V la triburile germanice asezate in Imperiul Roman de Apus.

Pe teritoriul actualei Germanii in aceeasi perioada crestinismul nu era cunoscut.