Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate istorieIstoria? O redescoperire conventionala a diverselor cacialmale din trecut! - Octav Bibere





Arheologie Arta cultura Istorie Personalitati Stiinte politice




Personalitati


Qdidactic » istorie & biografii » personalitati
Stefan Barsanescu - pedagog si eseist roman - biografie



Stefan Barsanescu - pedagog si eseist roman - biografie



Stefan Barsanescu (28 martie 1895 - 5 noiembrie 1984) a fost membru corespondent al Academiei Romane, pedagog si eseist roman, membru al Asociatiilor Savantilor Celebri din Chicago (SUA). Opera sa stiintifica insumeaza peste 30 de volume si peste 500 de articole publicate in tara si peste hotare.Stefan Barsanescu a urmat studii seminariale la Buzau si studii universitare la Iasi, obtinand licenta in drept, in 1919 si apoi in filosofie, in 1921. A studiat ulterior in Germania, obtinand titlul de doctor cu teza "Emil Boutroux, viata, opera si filozofia sa". Cariera didactica a pedagogului iesean cuprinde perioade de activitate ca asistent la Catedra de Psihologie a Universitatii din Iasi, apoi ca director al Scolii Normale de baieti "Vasile Lupu" din Iasi. Din 1933, devine profesor la Catedra de Pedagogie a Universitatii din Iasi. Lucrarile stiintifice ale lui Stefan Barsanescu acopera tematici fundamentale in stiintele educatiei - pedagogie generala, istoria pedagogiei, pedagogia culturii, epistemologie pedagogica ("Pedagogia pentru scolile normale" - 1932, "Didactica" - 1935, "Unitatea pedagogiei contemporane ca stiinta" - 1936, "Politica culturii in Romania contemporana" - 1937, "Istoria pedagogiei romanesti" - 1941).

Stefan Barsanescu a fost si a ramas cel mai remarcabil istoric al educatiei si pedagogiei, prin lucrarea din 1941 oferind prima sinteza a istoriei pedagogiei romanesti. Considera ca popoarele se prezinta in arena mondiala prin calitatea studiilor istorice, care sunt o marturie a nivelului cultural atins de o colectivitate umana.Pedagogia culturii are in Stefan Barsanescu, discipol al lui Eduard Spranger, cel mai important reprezentant roman. Din aceasta perspectiva, scopul educatiei este personalitatea culturala, caracterizata de stapanirea unui cerc larg de cunostinte, de capacitatea omului de a se devota binelui, adevarului, frumosului si de a crea valori culturale. Conceptul de personalitate culturala il includea pe cel de personalitate morala. Adevarul, binele si frumosul sunt valori eterne, dincolo de timp si spatiu. "Unitatea pedagogiei contemporane ca stiinta" este o lucrare care pune bazele epistemologiei pedagogice romanesti, oferind o ampla sinteza a trasaturilor dominante si a tendintelor din miscarea pedagogica mondiala si nationala.) Evidentiind o serie de caracteristici ale unor curente de gandire asupra finalitatilor (istorism, teleologie, eclectism, dogmatism, psihologism, biologism, estetism, eticism, logicianism, pragmatism), Stefan Barsanescu, in Cursul de pedagogie (predat in anii 1933-1934 si 1934-1935), ajunge la urmatoarele constatari (p. 223):



a. idealurile educative sunt inrudite cu valoarea suprema a unei epoci, ba chiar ele reprezinta "copia' valorii supreme a unei epoci;

b. exista atatea scopuri ale educatiei cate genuri de societati sau culturi exista;

c. daca vrei sa afli idealul educativ al unei epoci, trebuie sa intrebi ce valoare suprema apreciaza acea epoca, increzandu-se in faptul ca "aceasta viata are pret prin ceea ce cream in domeniul culturii'

Stefan Barsanescu ajunge la concluzia ca scopul educatiei este dublu : unul obiectiv, de a lucra pentru pastrarea si sporirea valorilor obiective si altul subiectiv, de a face pe individ sa se preocupe si sa vibreze pentru valorile subiective si sa poarte grija de a le pastra si spori . Acest punct de vedere - oarecum, generic - este de stricta actualitate. Numai in masura in care educatia ne sensibilizeaza fata de valorile autentice, ne aduce spre ele cultivandu-ne nevoia de a le trai, vehicula si chiar crea, numai atunci putem spune ca am ajuns la statutul de personalitate demna si autonoma. Cu cat contactul cu cultura autentica este mai profund si mai variat, cu atat castigam in libertate, plasandu-ne in vecinatatea unor valori fundamentale, de bine, de frumos, de dreptate, de adevar. Iesirea din inertia existentiala, marile revolutii in plan individual si social sunt conditionate de manierele diferite de a ne raporta la fondul cultural ; incorporarea valorilor culturii este o sansa reala pentru desavarsirea a ceea ce eticienii numesc personalitate morala, caracterizata prin libertatea alegerii, vointei, dorintei si autocreatiei, prin diminuarea dependentelor (sau, eventual, prin constientizarea si stapanirea acestora) fata de altii si fata de instantele supraetajate, intr-un cuvant, prin autodeterminare morala.a perioada interbelica inregistam 'aspiratia spre un sistem de gandire pedagogica romaneasca






Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

istorie

Personalitati




Lucrari pe aceeasi tema


Carl Schmitt (Un revolutionar conservator)- "Hipopotamul versus Leviathan"
Halford John Mackinder (1861-1942)
Perioada "anatemizarii" geopoliticii
Halford Mackinder - savantul si politicianul (1861 - 1947)
Katherine Knight - prima femeie din Australia condamnata la inchisoare pe viata
Albert Demangeon (1872-1940)
Ion G. Duca - personalitate marcanta a curentului politic liberal
Vladimir Ilici Lenin - revolutionarul Lenin
Ion Luca Caragiale(1852-1912) - biografia si activitatea pe ani
Florian Pittis, o viata ca un spectacol



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.
});