Egalitatea cetateniilor in ue

are la baza idea k toate pers sunt egale in drepturi. ---este interzisa orice descriminare kre se bazeaza p rasa, qloare,origini etnice,sex,limba,religie sau opinii politice kre s refera la o minoritate nationala,la sorta, nastere,handikp,varsta sau orientare sexuala; --in domeniul aplikrii tratatelor europene orice discriminare kre s bazeaza p nationalitate. -diversitatea qlturala,religioasa si lingvistik. -principiul egalitatii trebuie sa qprinda si unele prevederi speciale kre sa prevada avantaje specifice pt sexele subprezentate. -drepturile copilului si are in vedere asigurarea bunului dezvoltarii si faptul k copii au dreptul d a se exprima liber,sa s ia in considerare si parerile copiilor in functie d varsta si d gradul lor d maturitate.-in actiunile lor copii tre sa fie sprijiniti d institutii publice sau private, interesul superior al copilului fiid primordial. -orice copil are dreptul sa aiba in mod normal regulat reletii personale directe q cei 2 parinti ai sai  in afara kzului k acest lucru este contrar interesului copilului.-drepturile persoanelor in varsta precizand k trebuie respectat dreptul persoanelor in varsta d aduce o viata demna si independenta.-dreptul acestor persoane,d a perticipa la viata social si qlturala. -inegrarea q handikp qsensul k pers q handikp trebuie sa beneficieze din partea sociala de masuri kre sa le asigure autonomia, integrarea sociala si profesionala si participarea la viata comunitatii.

CAP 4 . SOLIDARITATE- dreptul la informare si consultarea lucrarulor in kdrul inteprinderii,lucratorii sau reprezentantii lor trebuie sa-si vada garantat. drept la informatii si consultare intr-un timp util, mai exsact prin intermediul organizatiilor d tip sindikl trebuie sa beneficieze d dreptul d a negocia si d a incheia conventii colective si in kz d conflicte d interese acestia pot reqrge la actiuni collective pt apararea intereselor mergand pane la formarea finala,greva. -dreptul da cces al orikrei pers la seviciul gratuit d plasament. -lucratorii au dreptul la protectie imotriva orikrai concedieri nejustifikte. - lucratorii au dreptul la conditi d munk kre tre sa respecte sanatatea,seqritatea si demnitatea lor. -orice lucrator are dreptul la o durata maximala a munci preqm si a perioadelor d repaus zilnic sau saptamanal. -are dreptul o data pe an la un concediu platit. -este inerzisa munk copiilor, varsta minima la kre un copil poate lucra este d 10 clase obligatorii adik 16 ani. -in egala masura sunt prevazute si conditii d munk adoptate varstei tinerilor kre sa-i protejeze d exploatarea economica sau d munk susceptibila(masura) sa l dauneze sanatatii dezvoltate mintal sau kre sa compromita edukti lor. -scopul d a concilia viata familiei sau profesionala, dreptul de a fi protejate fata de concedierea dintr-un motiv de maternitate si are dreptul la un concediu de maternitate platit si un concediu parental pentru un copil nou nascut sau un copil adoptat.-securitatea sociala si dreptul la ajutoare sociale.-orice persoana are dreptul de a beneficia de ingrijiri medicale in conditiile stabilite de legeslatia si practicile nationale.-un nivel ridicat de protejare a mediului inconjurator si de ameliorare a calitatii acesteia prevazut in prograe de dezvoltari durabile.-protectia consumatorului ca politica generala a UE.

CAP 5. Cetatenia. Orice cetatean al uniunii are dreptul de a allege si de a fi ales in parlamentul European, in statul in care este resident, in aceleasi conditii ca si cetatenii statului respective.-orice cetatean al uniunii poate fi ales cand alegerile locale cu aceleasi drepturi ca si cetatean al tarii respective.-orice persoana are dreptul de acces la dosarul care il priveste cu conditia respectarii confidalitatii si respectului profesional.-are dreptul de petitie, de a adresa cereri catre institutiile UE.-are dreptul de a circula si de a se stabili in mod liber pe teritoriul oricarui stat al UE.-protectia consulara si diplomatica se precizeaza ca oricare cetatean beneficiind pe teritoriul unei alte tari unde nu exista am basada proprie de protectia si ajutorul consular si diplomatic al oricarei ambasade al unei tari membre UE.

CAP 6. Juatitie.-oricare persoana are dreptul de a se adresa unui tribunal impartial in sensul ca trebuie sa fie tratata in mod echitabil si intr-un termen rezonabil de catre un tribunal independent si impartial, orice persoana are posibilitatea de a fi sfatuita aparata si reprezentata prin avocatii in cazul un care persoana nu are mijloace necesare pentru angajarea unui avocet atunci instanta stabileste un avocet din oficiu.-in toate cazurile functioneaza pricipiul nevinovatiei pana la pronuntarea sentintei legale.-pricipiul legalitatii si a proportianalitatii pedepselor nimeni nu poate fi condamnat pentru un fapt comis intr-o situatie in care aceasta nu constituie infractiune dupa dreptul national sau dreptul international.-nu se poate aplica o pedeapsa prin actiunea retraductiva a legii si intensitatea pedepsei nu trebuie disproportionate in raport cu infractiunea.-nici o persoana inculpate nu poate fi pedepsita penal de 2 oripentru aceeasi fapta.

CAP  7. Dispozitii generale.-prevederile acestei parti prevederi fundamentale sunt indeplin cu accord cu legile internationale precum si cu conventia europeana a dreptului omului, semnata la Geneva in 1948. Finantarea UE - bugetul UE , resursele financiare ale UE spre deosebire de resursele financiare ale unui buget national nu au la baza un impozit specific asupra contribuabililor din UE, dar tarile membre al UE contribuie financiar la bugetul comunitar prin parti din resursele lor proprii.

1. Dreptul de vama

O parte din TVA,

3.Contributia fiekrui stat klqlata proportional  qprodusul inern brut a fiekrei tari. Cum esta gestionat bugetul UE. In gerstionarea bugetului UE principalele institutii kre au atributii in acest domeniu sunt parlamentul si consiliul de ministrii. Inpreuna aceste 2 institutii determina perspectivela financiare ale uniuni. Comisia europeana are atributia pregatirii exeqtiei bugetare in modul in kre este cheltuit, bugetul este controlat d ktre parlament si d ktre curtea europeana d conturi. Pt anii 2000 si 2007 a fos prevazut un buget d 92 d miliarde la euro. Bugetul uniuni merge in 3 directi:

1-cea mai mare parte 50% merge la sprijinirea agriqlturii commune(PAC).

-sustinerea unor fonduri structurate destinate tarilor membre destinate altelor dekt agricole.

3-ajutoarele d preaderare constituie in programul PHARE.

Principalii contribuitori la buget. Germania 30%.Franta 18%, Italia 12%, Anglia 11%. Pana in 2007 bugetul UE s kracterizeaza prin opozitia dintre marii contribuitori si marii cheltuitori: portugalia, spania, grecia, irlanda, Romania si Bulgaria.

Referat: Legile lui Murphy - legile entropiei Referat: Zoroastrism (Mazdeism) - religia dualista aparuta in Iran

1.Practicile comerciale resprictive: conform tratatului de la Roma aceste practice sunt considerate incompatibile cu pricipiile pietilor libere.-fixarea preturilor de vanzare cumparare.-intelegerile surselor de aprovizionare, care au ca scop limitarea, precum si incheierea unor contracte conditionate. PRINCIPALELE EXCEPTII.-acordurile in valoare mai mica de 200 milioane euro.-au o cota de3 piata mai mica de 5%.-acceptate intelegerile care se refera la transferal de tehnologie. 2. Abuzul de putere dominate.-puterea de piata reprezinta puterea unei intreprinderi utilizata in scopul constituirii unui obstacol in calea mentinerii unei concurente effective. Pentru a determina daca o intreprindere este sau nu intr-o pozitie dominanta sa ia in calcul cota de piata detinuta care trebuie sa fie mai mare de 50%.-notiunea de abuz trebuie inteleasa in sensul ca in pozitia dominanta este interzisa cu practicile pe care le poate realize.

3.Mecanismul achizitiilor si a furnizorilor.-pe masura ce s-a dezvoltat piata a aparut necesitatea ca unic intreprinzator sa fuzioneze, si atunci in 1990 a fost elaborate regulamentul pentru achizitii si fuziuni.-comisa europeana are puterea de a stabili cu privire la fuziunea unor companii care afecteaza cel putin un stat si care depaseste anumite limite.-pricipalele limite care sunt stabilite pentru firmele care participa la o fuziune sunt de peste 5 miliarde de euro. Fuziuniile acesteia trebuie sa fie modificate comisiei care hotareste in raport cu cifra de afaceri pentru companiile care fuzioneaza.

4.Politica in domeniul ajutoarelor de stat. Subventiile guvernamentale acordate fie companiilor de stat fie celor private sunt de regula interzise daca afecteaza concurenta insa unele subventii sunt scutite de interdictii.-pentru promovarea unei activitati economice noi.-politica comunitara in materie de ajutoare de stat este o componenta speciala in cadrul politicii comunitare pentru ca aceasta politica este extreme de complexa intrucat ea vizeaza intr-un mod sensibil acordurile dintre statul modern si principiile de functionare a pietei libere.-pentru ca exista o regula pentru aceasta problema a ajutorelor de stat exista o comisie a ajutoarelor planificate care functioneaza pe baza unor criterii pe care trebuie sa le indeplineasca, ajutoarelor ramurilor afectate din punct de vedere economic.

5.Politica sectorului de stat.-in cadrul politicii concurentiale ajutate de stat sunt acceptate intr-o serie de activitati cum sunt: energia, telecomunicatiile, furnizarea apei si a gazului, servicii postale care sunt considerate utilitati, de utilitate publica si prin urmare aceste servicii sunt acceptate de la reglementarile din domeniul concurentei. Pentru aceste servicii publice a fost elaborate un alt document cu privire la raporturile financiare intr guverne si firmele din stat in care se stabilesc ca este posibila acordarea angajatoarelor de stat de sub foema subventiilor, creditelor cu dobanda preferentiale, reducerea impozitelor existenta unor monopoluri de stat in domeniul transporturilor si telecomunicatiilor. In conditiile ascutirii concurentei pe plan mondial in UE a fost necesara reformarea a politicii concurentiale.-reformarea politicii concurentiale in UE urmareste realizarea urmatoarelor obiective:

1. Intarirea reglementarilor anticoncurentiale,

2.Descentralizarea deciziilor si implicaea accentuata a autoritatilor statale.3. Simplificarea procedurilor de aplicare a prevederilor concurentiale (reducerea birocratiei). Realizarea cadrului legislative si procedul al concurentei. Romania a luat o serie de masuri pentru adoptarea aqiului comunitar in materie de politica concurentiala. Au fost infintate o serie de institutii specializate in acest domeniu (consiliul concurentei) care are obligatia de a autoriza toate categoriile de ajutoare de stat conform aiqului comunitar. Legislatia romana in domeniul concurentei si a ajutorului de stat acopera toate momentele de baza ale politicii concurentiale comunitare, astfel unitatile ewconomice care inglobeaza si activeaza cu character de monopol natural restructurate prin strategii de privatizare a acestor intreprinderi. Concurenta in Romania este armonizata cu legislatia europeana prin compatibilizare a utilitatilor publice care globeaza si activeaza cu character de monopol . . .trebuiesc separate serviciile de extragere de prelucrare si utilizare a acelor resurse naturale speciale.-Transpotul pe calea ferata a fost reorganizat prin divizare in companii separate de infrastructura, de transport si de manageri.-Ajutorul de stat in Romania exista o lege privind ajutorul de stat care compatibilizeaza nevoile de ordin social ale romaniei in periada de tranzitie cu cerintele comunitare legea stabileste tipuri de ajutor care nu denatureaza concurenta si nici nu contraviciu prevederilor legislatiei comunitare. In acest scop UE monitorizeaza modul in care se aplica masurile de acordare a ajutoarelor de stat diferitelor sectoare economice. Un element special in cazul romaniei il reprezinta asa numitele regiuni defavorizate.

Conform legislatiei romanesti au fost stabilite 8 reguli de dezvoltare in cadrul carora se finanteaza diferite programe si proiecte de dezvoltare regionala prin intermediul fondului national de dezvoltare regionala, care functioneaza in cadrul agentiei nationale de dezvoltare regionala conform legii aceasta organizare acorda alocatii anuale catre cele 8 regiuni de dezvoltare in cadrul carora exista asa numitele zone defavorizate. Necesitatea politicii economice europene in dimeniul concurentei decurge din fapul ca acesta reprezinta un instrument fundamental de realizare a politicilor concurentiale. Politica concurentiala nu este un scop in sine ci este o conditie a functiunii eficiente a pietii comunitare. Politica bugetara in UE. Bugetul UE se deosebeste fundamental de bugetele nationale ale statelor comunitare. Deosebirea consta in faptul ca institutiile publice se afla in responsabilitatea statelor membre si sunt finantate de la bugetele nationale iar cheltuelile pentru institutiile comunitare, comisia europeana, parlamentul European, consiliul europeana. Curtea de justitie si casatie reprezinta doar o cota redusa din cheltuelile de la bugetul national. Dealungul existentei sale comunitatea europeana a trebuit sa isi realizeze resursele financiare proprii astfel din 1965 comunitatea europeana a dispus de un buget general dar si de un buget operational privind comunitatea europeana a carbunului si otelului. Dupa 1970 aparitia unor politici comunitare, fonduri speciale, a facut necesara constituirea unor noi surse de venituri prin care sa se poata acoperii finantarilem acestor fonduri. Dupa adoptarea a UE 1986 sistemul bugetar financiar European a fost reformat politic bugetar comunitar, a fost conceputa de JACK DEROLS. Se refera la existenta a doua pachete de masuri: 1. Pachetul de rols 1 adopta in 1988 care a limitat cheltuielile pentru agricultura care urmau sa atinga un maxim de 45% din marimea medie a PIB-ului European.-au fost dublate alocatiile bugetare consecrate fondurilor structurale si s-a constituit ca o noua sursa de finantare a noilor cheltuieli , prelevarea unei parti din PNB ( produs national brut) fiecarei tari. 2. Pachetul de rols 2 adopta in 1992 care a redistribuit resursele de favorizare a programelor structurale si a creat fonduri de coeziune sociala. Constituirea resurselor necesare pentru alcatuirea bugetului comunitar au intrat intr-o faza noua odata cu aderarea tarilor din centrul si estul europei. Principiile, regulile si producerile bugetare. In elaborarea si executia bugetar general porneste de la pricipiile de alcatuire a bugetelor de elaborare:

1. Pricipiul anualitatii anumite activitati din UE se intind insa pe mai multi ani, in acesta situatie se impugn o serie de actiuni bugetare plurianuale ceea ce presupune recurgerea la o serie de credite de plati.

2. Principiul unitatii bugetului ansamblul incasarilor paltilor trebuie sa se regaseasca intr-un singur document bugetar pentru a facilita procesul de urmarire de plati si imprumuti. In procesul de largire a integrarii europene a fost necesara modifcare . . --in 1965 bugetul celor 3 comunitati au fost unificate intrunul singur.

3.Principiul universalitatii presupune faptul ca toate incasarile bugetare reprezinta masa comunitara care serveste la finantarea tuturor cheltuielilor necesare. - se realizeaza pe baza a 2 reguli. A) regula nonafectarii incasarile bugetare nu trebuie sa fie afectate de niste intentii de cheltuieli selectate. B) regula noncontradictiei - nu se pot admite reduceri nici a incasarilor nici a platilor de la buget.

4.Pricipiul este legat de faptul ca bugetul trebuie sa fie echilibrat, incasarile dintr-o perioada data egal cu cheltuieli din aceeasi perioada. - bugeturile comunitare interzis sa se recurga imprumuturi pentru acoperirea unui buget deficit. - orice cheltuieli la bugetul comunitar care intervine in perioada executiei bugetare trebuie facuta prin rectifiare a bugetului, care inseamna acceptarea posibilitatii de a transfera credite de la o pozitie la alta. De regula bugetele inregistrate excedente bugetare, din ele se realizeaza asa numita rezerva negativa, elaborarea bugetului pentru anul viitor se prevede finantarea unei cheltuieli prin anticiparea economiei lor care se pot realize in timpul exercitiului bugetar fara ca aceste capitole generatoare de economies a poata fi indentificarea in momentul in care se formeaza. 5.Pricipiul realizarii fiecare credit sa aibe o destinatie precisa, iar incasarile sa fie urmarite pe surse pentru a se vedea care sunt realizarile sa se poata evita deficitul bugetar. In elaborarea, aprobarea si executia bugetara sunt respectate procedurile bugetare ceea ce inseamna implicarea celor 3 institutii decizionale mai exact comisia europeana in fiecare an, proiectul de buget care apoi este amendat si adoptat de parlament. Executarea bugetului cade in responsabilitatea comisiei europene. In ce privesc cheltuelile neobligatorii legate de functionarea institutiilor uniunii, sunt hotarate de parlament iar cele obligatorii sunt hotarate de consiliul European. In ceea ce priveste structura bugetului, bugetul general al uniunii este structurat pe sectiuni, titluri, capitale, articole si pozitii. Importanta acestor diviziuni bugetare cel mai important este capitalul deoarece aceasta arata competenta autoritatii bugetare care poate autoriza anumite viramente (transferuri) de la un capital la altul. Realizarea veniturilor bugetare pana in 1970 bugetul era conceput in intregime prin contributiile directe ale statelor membre. In 1970 bugetul a inceput sa fie finantat prin resurse proprii ale comunitatii. Resursele proprii - taxele vamale care sunt reglementate prin TVC (tariful vamal comun).-o parte din TVA. Aceasta modaliatate de determinare a resurselor proprii s-au demonstrat ca nu este cel mai potrivit in special TVA- ul. In ultima perioada a fost conceput un no sistem al veniturilor bugetare si anume: 1.Cresterea pragului TVA de la 0 la 1,4%, 2.Sistemul taxelor vamale ce si prelevarile din importul de produse agricole.

3.Contributia unui PNB o parte. - din rata impusa statele membre PNB se realizeaza, aceasta prelevare in fiecare cu rolul de a acoperii nivelul total al cheltuelilor din bugetul comunitar. Cursa de Rols capata importanta deosebita astfel ca in 2000 ponderea acestei resurse era de aproximativ 48%. In legatura cu cheltuielile sunt structurate pe 6 sectiuni: 1.Parlamentul European, 2. Comisia europeana, 3.Consiliul European, 4. Curtea de justitie, 5. Curtea de conturi, 6. Comitetul economic social si comunitatii regiunilor ( au rol consultativ). In totalul platilor efectuate de la buget cea mai mare pondere revin FEOGA ( orientarea si garantarea agriculturii) FEDR (f. coeziune). Platile care se fac pentru capitalele 1 se numesc plati de . . ..Platile facute pentru capitolul 2 - plati de funtionare se refera la cheltuielile de personal plus credite operationale sunt finantarea agriculturii din FEOGA. 2.Finantarea celorlalte fonduri structurale , 3. Finantarea in domeniul educatiei, 4.Acoperirea cheltuielilor pentru ameliorarea si functionarea pietelor interne, 5. Sustinerea programelor dezvoltare tehnologica, 6. Acoperirea cheltuielilor legate de actiuni a politicii externe si securitate comuna, 7. Alcatuirea unor reserve si garantiei respectiv credite care nu sunt utilizate in momentul dezvoltarii bugetare. In ceea ce privesc perspectivele financiare ale uniunii perioada 2000 2006 bugetul se structura in finantarea rubricii pricipale: agricultura, fonduri structurale, politici interne, actiuni externe, cheltuieli administrative, ajutoare post-aderare, constituirea unor rezerve. Acceptarea aqiului comunitar de catre Romania in privinta politicii bugetare. Romania continua dupa aderare armonizarea leislatiei nationale cu aqiului comunitar astfel incat procedurile bugetare folosite in UE sa poata fi aplicata in Romania dupa aderare. Romania a solicitat la aderare in aranjament tranzitoriu cu UE privind plata contributiei integrale cu bugetul comunitar deoarece este in situatia de a avea nevoi inca din primul an dupa aderare de pozitia de beneficiar net in realizarea bugetului general UE. Legea prvind finantele politice din 1996, legea bugetului de stat si legea bugetelor asigurarilor sociale de stat reprezinta acte normative fundamentale care au fost corelate cu legislatia comunitatii privind alcatuirea, aprobarea si exectarea bugeturilor. Ministerul finantelor publice beneficieaza de consultanta comunitara cu ajutorul careia a elaborate o noua lege. Prin aplicarea noii conceptii bugetare Romania urmeaza sa demonstreze ca are capacitatea de a prezenta progresul de rezolvat multianual care include proceduri de cofinantare prin evaluari tehnoc-o economice care prin alcatuirea unor proiecte cu inalt grad de aplicabilitate. Contributiile si beneficiile romane in raport cu bugetul European. In Romania acceptand aqiul comunitar accepta automat si resursele de alcatuire a bugetului comunitar (taxele vamale, cota de 1 asupra TVA care revin din PNB). In momentul in care a aderat Romania a intrat si in componenta comitetului consultative a resurselor proprii al UE. Romania prin constitutiile specializate Ministrul finantelor publice, administratia fiscala, directia generala al vamilor isi constituie propria structura institutionala cu ajutorul careia conecteaza venit al bugetului national si al uniunii. Institutul national de statistica coopereaza cu oficiul de statistica a comunitatii europene ( eurostat) Finantarea de la bugetul uniunii in Romania 1.Fondurile structurale adresate romaniei si a caror folosinta se paote realize numai in masura in care Romania este capabila sa prezinta proiecte in masura sa absoarba sumele foarte mari pe care le acorda UE pentru diferite sectoare. 2. Banca nationala a romaniei trebuie sa subscrie la fondul bancii centrale europene aproximativ 3% din capacitatea societatii ale bancii centrate. Banca centrala a romaniei trebuie sa subscrie BEI 1 % din capacitatea societatii acesteia. Esential este ca fiecare stat membru in UE este liber sa decida singur modalitatile si nivelurile de impozitare care se realizeaza pe teritoriul sau insa nu in ceea ce privesc contributiile la bugetul comunitar, acestea sunt stabilite de catre institutiile europene si nu pot fi negociate decat sub forma unor moratorii ( amanari) tranzitorii a platilor anuale care se cuvin sa fie facute.