Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate istorieIstoria? O redescoperire conventionala a diverselor cacialmale din trecut! - Octav Bibere





Arheologie Arta cultura Istorie Personalitati Stiinte politice


Stiinte politice


Qdidactic » istorie & biografii » stiinte politice
Guvernul Romaniei - organizarea, atributiile si functionarea Guvernului



Guvernul Romaniei - organizarea, atributiile si functionarea Guvernului



Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice. Potrivit art. 102 din Constitutia Romaniei, Guvernul are un dublu rol: a) un rol politic, care consta in a asigura realizarea politicii interne si externe a tarii; si b) un rol administrativ, care se concretizeaza in exercitarea conducerii generale a administratiei publice. Aceste dimensiuni ale statutului sau se realizeaza potrivit programului de guvernare care a fost acceptat de Parlament.

Functia executiva este incredintata sefului statului si unui organ colegial - Guvernul - avand fiecare atributii pe care le exercita relativ autonom.

Competenta materiala a Guvernului in materie executiva are caracter de regula, pe cand Presedintele tarii va interveni, prin exceptie, doar in acele domenii pe care Constituantul i le rezerva expres. Guvernul se caracterizeaza prin modul unic in care este investit, si care implica, de la inceput, Presedintele tarii pentru a desemna candidatul, apoi Parlamentul pentru a da votul de incredere si, in final, din nou Presedintele pentru a numi atat primul ministru, cat si intreaga echipa guvernamentala.

In exercitarea rolului care ii revine, Guvernul, in calitatea sa de conducator al administratiei publice, intra in urmatoarele tipuri de raporturi cu celelalte autoritati ale administratiei publice:

a)   raporturi de supraordonare, in calitate de organ ierarhic superior, fata de prefect, ministere si alte organe centrale subordonate lui;

b)  raporturi de colaborare si coordonare, fata de autoritatile centrale autonome;



c) raporturi de tutela administrativa fata de organele locale autonome, care functioneaza la nivelul unitatilor administrativ teritoriale in baza principiilor constitutionale ale autonomiei si descentralizarii serviciilor publice;

Pentru indeplinirea rolului sau, conform art. 101 alin. 1 si art 102 alin. 2 din Constitutia Romaniei, Guvernul are obligatia constitutionala de a coopera cu organismele sociale interesate. Aceasta cooperare reprezinta un principiu general al activitatii Guvernului, un principiu de transparenta, prin care Guvernul nu ne apare ca un organ suprapus societatii civile si nici rupt de aceasta.

Guvernul indeplineste, in subsidiar, o anumita functie normativa, care se concretizeaza prin faptul ca: a) dispune de initiativa legislativa -in baza art. 74 din Constitutie; si b) emite, in executarea legilor, hotarari, care trebuie sa aiba caracter praeter legem si saecundum legem - potrivit art. 108, alin. 2; in baza art. 115 intitulat delegarea legislativa, Guvernul este imputernicit sa emita ordonante, a caror misiune este sa inlocuiasca legea. Aceasta imputernicire o primeste, fie de la Parlament, printr-o lege de abilitare, fie i-a fost recunoscuta de Constituant insusi, care a prevazut ca in cazuri exceptionale, Guvernul sa poata emite ordonante de urgenta.

Structura, organizarea si functionarea Guvernului

Potrivit art. 102 alin. 3 din Constitutie, Guvernul este alcatuit din prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica. Exista doua categorii de membri ai Guvernului, si anume: a) membri ai Guvernului stabiliti de Constitutie, si aici intra primul-ministru si ministrii; b) membri ai Guvernului stabiliti prin lege organica, fiind vorba despre legea privind organizarea si functionarea Guvernului. Prin art. 3 din Legea nr. 90/2001 se prevede ca sunt recunoscuti ca membri ai Guvernului si categoria ministrilor delegati, cu insarcinari speciale pe langa primul - ministru, prevazuti in lista Guvernului prezentata Parlamentului pentru acordarea votului de incredere.

Potrivit art. 85 alin.2 coroborat cu art. 103 si art. 104 din Constitutie desprindem urmatoarele faze in realizarea investiturii Guvernului:

a)      Desemnarea de catre Presedinte a candidatului  pentru functia de prim ministru - numai Parlamentul este cel care va decide, prin votul sau de investitura, daca persoana candidata va deveni prim ministru. Constitutia impune Presedintelui o consultare politica, aceasta putand viza: fie partidul care are majoritatea absoluta in Parlament, fie toate partidele reprezentate in Parlament, in cazul in care nu exista o majoritate absoluta. In sistemul nostru constitutional nu se poate concepe ca un candidat la functia de prim ministru sa nu aiba un puternic sprijin din partea unor partide politice, indiferent daca persoana candidatului este un om politic sau un tehnocrat.

b)      Alcatuirea echipei guvernamentale si a programului de guvernare - Candidatul desemnat are la dispozitie 10 zile pentru a alcatui si a prezenta Parlamentului echipa si programul de guvernare, pentru votul de investitura. Acest termen reprezinta limita de la care Presedintele Romaniei poate retrage candidatului mandatul acordat, spre a incepe noi negocieri.

c)Solicitarea votului de incredere din partea Parlamentului de catre candidatul la functia de Prim Ministru. Acordarea votului de incredere presupune parcurgerea succesiva a urmatoarelor etape: audierea, de catre comisiile de specialitate ale Parlamentului, a membrilor echipei guvernamentale, in functie de specificul comisiei, urmata de avizarea, cu caracter consultativ si dezbaterea de catre Parlament, reunit in sedinta comuna, a echipei viitorului Guvern si a programului de guvernare.


Acordarea votului de incredere atrage dupa sine urmatoarele consecinte: programul se transforma in program politic oficial de guvernare; lista de propuneri privind viitoarea echipa guvernamentala, nominalizata in hotararea Parlamentului de acordare a votului de investitura devine obligatorie pentru Presedinte, caruia ii revine sarcina ca, printr-un decret sa numeasca Guvernul; echipa care a primit votul de incredere de la Parlament, in intregul sau, prezinta structura viitorului Guvern, care urmeaza sa fie numit prin decret al Presedintelui si sa depuna juramantul in fata acestuia.

Ultima etapa in derularea procedurii constitutionale de investire a Guvernului este numirea Guvernului de catre Presedintele Romaniei si depunerea juramantului de credinta. Potrivit art. 103 coroborat cu art. 110 din Constitutie, la data depunerii juramantului de catre noul Guvern, vechiul Guvern, al carui mandat a incetat la data validarii alegerilor parlamentare generale, va inceta sa indeplineasca si actele necesare pentru administrarea treburilor publice, la care era obligat potrivit art. 109, alin. 4.

Statutul primului-ministru

Primul-ministru, in conformitate cu art. 107 coroborat cu art. 86 alin. 2, art. 88, art. 100 si art. 108 alin. 4 din Constitutie, precum si conform articolelor 13-19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei, are urmatorul statut: a) primul ministru este sef al Guvernului, conform art. 106, alin. 1; b) primul ministru are misiunea de a coordona activitatea membrilor Guvernului, respectand atributiile ce revin fiecaruia; c) primul ministru are misiunea de a prezenta celor doua Camere ale Parlamentului rapoarte si declaratii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate, si raspunde la intrebarile si interpelarile care ii sunt adresate de catre deputati si senatori; d) solicita Presedintelui sa participe la unele sedinte ale Guvernului, atunci cand se discuta probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice; e) propune Presedintelui revocarea si numirea unor membri ai Guvernului, in caz de vacanta a postului sau de remaniere guvernamentala; f) contrasemneaza unele din decretele Presedintelui, potrivit art. 100 din Constitutie; g) semneaza hotararile si ordonantele adoptate de Guvern, care sunt consemnate de ministrii care au sarcina punerii lor in executare; h) reprezinta Guvernul Romaniei in relatiile acestuia cu Parlamentul, Curtea Suprema de Justitie, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Ministerul Public, celelalte autoritati si institutii publice, partidele si aliantele politice, sindicatele, cu alte organizatii neguvernamentale precum si in relatiile internationale; j) este vicepresedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si exercita toate atributiile care deriva din aceasta calitate; k) Primul - ministru numeste si elibereaza din functie, in conformitate cu art. 15 din Legea nr. 90/2001, urmatoarele categorii de persoane: conducatorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, cu exceptia persoanelor care au calitatea de membru al Guvernului, conform articolului 3 alin. 1; secretarul general si secretarii generali adjuncti ai Guvernului, in cazul utilizarii acestor functii; personalul din cadrul aparatului de lucru al primului - ministru; alte persoane care indeplinesc functii publice, in conditiile prevazute de lege.

Organizarea si functionarea Guvernului

Aparatul de lucru al Guvernului este constituit, in conformitate cu art. 21 din Legea nr. 90/2001 din: a) corpul de consilieri ai Primului - ministru; b) corpul de control al primului-ministru; c) aparatul tehnic al corpului de consilieri; d) cabinetul primului - ministru; e) cancelaria primului . ministru; f) compartimentul cu probleme speciale; g) compartimentul documente secrete; h) compartimentul care asigura protocolul primului ministru.

La nivelul Guvernului, conform art. 22 din aceeasi lege, exista si functioneaza un Secretariat General, condus de un Secretar General, care poate avea rang de ministru, ajutat de unul sau mai multi secretari generali adjuncti, care pot avea rang de secretar de stat, numiti prin decizie a primului-ministru.



Atributiile Guvernului Romaniei

Cand vorbim despre atributiile Guvernului, urmeaza sa avem in vedere: 1 atributiile prevazute de Legea cadru; 2) atributiile prevazute de alte acte normative - Regulamentele celor doua Camere, alte legi speciale.

Atributiile Guvernului prevazute de Constitutie sunt: a) exercitarea initiativei legislative, conform art. 73 din Constitutie; b) negocierea tratatelor internationale, art. 91, lit. 1; c) propune Presedintelui acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici ai Romaniei in alte state, art. 92 alin. 2; d) propune Presedintelui infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice ale Romaniei, art. 92 alin. 2; e) prezinta Parlamentului informatiile si documentele solicitate de cele doua Camere si de comisiile parlamentare, prin intermediul presedintilor lor, art. 111 alin. 1; f) participa la sedintele Parlamentului, la care are acces, potrivit art. 111 alin. 2, sau in mod obligatoriu, cand li se solicita membrilor Guvernului, prezenta; g) sesizeaza Curtea Constitutionala cu privire la aspectele de neconstitutionalitate pe care apreciaza ca le prezinta legile, inainte de a fi promulgate de catre Presedintele Romaniei, art. 145 lit. a; j) numeste prefectul, potrivit art. 123, alin.1; i) potrivit art. 97, alin. 2, in termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de presedinte, ia masuri pentru a organiza alegeri pentru un nou Presedinte; j) Guvernul, ministerele, cu avizul Curtii de Conturi, pot infiinta organe de specialitate, in subordinea lor, numai daca legea le recunoaste expres aceasta competenta.

2. Legea 90/2001 mentioneaza ca functiile si atributiile Guvernului nu se identifica. Functiile reprezinta misiunile, obiectivele cu caracter general, pe care Guvernul trebuie sa le realizeze; atributiile reprezinta dezvoltarea acestor misiuni, mijloacele prin care functiile vor fi transpuse in practica.

Functiile Guvernului, conform art. 1 alin. 5 sunt: a) functia de strategie, prin care se asigura elaborarea unei strategii de punere in aplicare a programului de guvernare; b) functia de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice; c) functia de administrare a proprietatii statului, prin care se asigura administrarea proprietatii publice si private a statului, precum si gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil; d) functia de reprezentare, prin care se asigura, in numele statului roman, reprezentarea pe plan intern si extern; e) functia de autoritate de stat, prin care se asigura urmarirea si controlul aplicarii si respectarii reglementarilor in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, precum si in domeniile economic si social si al functionarii institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea in subordinea sau sub autoritatea Guvernului.

Atributiile Guvernului, conform art. 11 din Legea 90/2001, sunt: a) exercita conducerea generala a administratiei publice; b) initiaza proiecte de lege si le supune spre adoptare Parlamentului; c) emite hotarari pentru organizarea executarii legilor; ordonante de urgenta, in temeiul unei legi speciale de abilitare potrivit art. 114 alin. 4 din Constitutie; d) asigura executarea de catre autoritatile administratiei publice a legilor si a celorlalte dispozitii normative date in aplicarea acestora; e) elaboreaza proiectele de lege a bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat si le supune spre adoptare Parlamentului; f) aproba strategiile si programele de dezvoltare economica a tarii, pe ramuri si domenii de activitate; g) asigura realizarea politicii in domeniul social potrivit Programului de guvernare; h) asigura apararea ordinii de drept, a linistii publice si sigurantei cetateanului, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor, in conditiile prevazute de lege; i) aduce la indeplinire masurile adoptate, potrivit legii, pentru apararea tarii, scop in care organizeaza si inzestreaza fortele armate; j) asigura realizarea politicii externe a tarii si, in acest cadru, integrarea Romaniei in structurile europene si internationale; k) negociaza tratatele, acordurile si conventiile internationale care angajeaza statul roman; negociaza si incheie, in conditiile legii, conventii si alte intelegeri internationale la nivel guvernamental; l) conduce si controleaza activitatea ministerelor si a celorlalte organe centrale de specialitate din subordinea sa; m) asigura administrarea proprietatii publice si private a statului; n) acorda si retrage cetatenia romana, in conditiile legii; aproba renuntarea la cetatenia romana, in aceleasi conditii; o) infiinteaza, cu avizul Curtii de Conturi, organe de specialitate in subordinea sa; p) coopereaza cu organismele sociale interesate in indeplinirea atributiilor sale; r) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau care decurg din rolul si functiile Guvernului.

Functionarea Guvernului - in ceea ce priveste functionarea Guvernului, forma de lucru a acestuia consacrata de Legea nr. 90/2001, este sedinta, care se convoaca saptamanal sau ori de cate ori este nevoie. Cvorumul de sedinta este egal cu majoritatea ceruta de lege pentru votarea actelor fiind vorba despre jumatate plus unu din numarul membrilor Guvernului. Legea impune ca dezbaterile din cadrul sedintelor de Guvern, modul de adoptare a actelor acestuia precum si a oricaror alte masuri stabilite, sa se inregistreze pe banda magnetica si sa se consemneze in stenograma sedintei, certificata de secretarul general al Guvernului.

Regimul raspunderii Guvernului potrivit Constitutiei Romaniei

Din punct de vedere al categoriilor de raspundere a membrilor Guvernului consacrate de Constitutia Romaniei identificam: a) raspunderea politica a intregului Guvern, deci a organului colegial, care se exercita exclusiv in fata Parlamentului; b) raspunderea politica a fiecarui membru al Guvernului solidara cu ceilalti membri, pentru activitatea Guvernului si actele sale; c) raspunderea penala a membrilor Guvernului; d) raspunderea administrativ disciplinara, concretizata in suspendarea lor din functie atunci cand s-a cerut urmarirea penala sau cand s-a trimis in judecata membrul Guvernului respectiv; e) raspunderea administrativ patrimoniala, intemeiata pe articolul 49 al Constitutiei, raportat la prevederile Legii 29/1990 privind contenciosul administrativ; f) raspunderea administrativ contraventionala.

Obiectul raspunderii poate consta: intr-un program de guveranare; intr-o declaratie de politica generala; intr-un proiect de lege, fara a preciza tipul de lege, respectiv organica sau ordinara, ceea ce inseamna ca poate fi vorba despre oricare din cele doua categorii de legi.

Articolul 109 din Constitutie contureaza regimul raspunderii membrilor Guvernului: a) dreptul de a cere urmarirea penala a unui membru al Guvernului apartine celor doua Camere ale Parlamentului sau Presedintelui Romaniei; b) interventia raspunderii penale a membrilor Guvernului are loc pentru fapte pe care acestia le savarsesc in exercitiul functiei lor, in exercitarea mandatului de membri ai Guvernului: c) procedura raspunderii penale a membrilor Guvernului implica interventia unor sanctiuni administrativ disciplinare ale acestora - institutia suspendarii din functie care, conform art. 109, alin. 2, poate fi: suspendarea dispusa de Presedintele Romaniei; suspendarea de drept, care este atrasa de trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului; d) competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie, care este autoritatea competenta sa judece faptele penale ale membrilor Guvernului, iar urmarirea penala se efectueaza de Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie; e) procedura de punere sub acuzare a membrilor Guvernului, care este stabilita de Regulamentele celor doua Camere, dupa cum urmeaza: dreptul de a cere declansarea urmaririi penale apartine fiecarui parlamentar; o comisie parlamentara de ancheta va cerceta cazul si va intocmi un raport asupra constatarilor facute; dezbaterea se va face in baza raportului comisiei parlamentare respective; votarea se va face in mod diferit potrivit regulamentelor celor doua Camere. Regulamentul Senatului impune o majoritate simpla, majoritatea senatorilor, pe cand cel al Camerei Deputatilor impune majoritatea calificata de doua treimi.





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright