Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport




Medicina


Qdidactic » sanatate & sport » medicina
Anatomia aparatului digestiv



Anatomia aparatului digestiv


ANATOMIA APARATULUI DIGESTIV


Aparatul digestiv reprezinta totalitatea organelor care realizeaza digestia , adica tranformarile fizice si chimice ale alimentelor pentru a fi facute absorbabile si asimilabile .

Aparatul digestiv este format dintr-un tub , care se intinde intre gura si anus, numit tub digestiv si dintr-o serie de organe glandulare numite glande anexe ale tubului digestive.

Tubul digestiv sau canalul alimentar se deschide la exterior prin doua orificii: bucal si anal. El nu este la fel de gros pe toata lungimea sa si de aceea  I se disting mai multe segmente care poarta diferite denumiri. Incepand de la orificiul bucal spre orificiul anal acestea sunt : cavitatea bucala, faringe, esofag , stomac , intestine subtire si intestine gros.

Structura peretilor tubului digestiv: peretii tubului digestive sunt formati, in general, din trei tunici, care de la exterior spre interior sunt :

1.Tunica muscular- formata din fibre muscular striate la nivelul peretilor cavitatii bucale , a faringelui si in portiunea superioara esofagului si din fibre muscular netede , in tot restul tubului digestive.

2.Tunica submucoasa- formata din tesut conjuctiv lax si fibre elastic. La nivelul faringelui, ea corespunde tunicii fibroase acestui segment.

3.Tunica mucoasa - este patura care captuseste tubul digestive de la orificiul bucal pana la orificiul anal , fiind in continuarea tegumentului.




I.SEGMENTELE  TUBULUI DIGESTIV


Cavitatea bucala este primul segment al tubului digestive si comunica cu exteriorul prin orificiul bucal, iar in interior, cu faringele.

Orificiul bucal este determinat de buza superioara si buza inferioara. Ele reprezinta doua repliuri musculomembranoase, avand in grosimea lor muschiul orbicular al buzelor.

Cavitatea bucala are o forma ovala, cu diametrul mare indreptat antero-posterior si este impartita de arcadele dentare in doua parti:

Vestibulul gurii - situat in afara arcadelor dentare , cuprins intre dinti, gingii , buze si obraji;

Cavitatea bucala propriu-zisa - situate in interiorul arcadelor dentare.


I.1.DINTII


Sunt organe tari , de culoare alba, fixate pe arcadele dentare in niste cavitati numite , alveole dentare.

Unui dinte i se descriu 3 parti:

- radacina - care este parte fixate in alveola.

- coroana - parte aflata in afara alveolei.

- gatul sau coletul- partea de legatura dintre coroana si radacina.

Totalitatea dintilor formeaza dentitia , care la adult, este alcatuita din 32 dinti: 16 asezati pe maxilar si 16 pe mandibula.

Deosebim astfel 4 categorii de dinti: incisivi, canini , premolari si molari.

1.incisivii- se mai numesc si dintii taietori. Ei sunt fixate in partea anterioara a maxilarului si a mandibulei. Sunt in total 8 incisivi , 4 pe maxilar si 4 pe mandibula. Au rol sa taie alimentele.

2.caninii-se caracterizeaza prin forma conica a coroanei lor si prin radacina simpla, conica si alungita. Sunt 4 canini, 2 pe maxilar si 2 pe mandibula, asezati de oe parte si de alta a incisivilor. Au rolul de a sfasia alimentele.

3.premolarii-sau maselele mici se caracterizeaza printr-o coroana cilindrica . sunt in numar de 8 , 4 pe maxilar si 4 pe mandibula , dispusi cate 2 intre canini si primul molar, au rolul sa striveasca alimentele.

4.molarii-au mai multe radacini(2-4) ultimii molari poarta denumirea de "masele de minte",apar mai tarziu la varsta de 18-25 ani au rolul sa macine alimentele.


I.2.LIMBA


Se gaseste in cavitatea bucala propriu-zisa. Are un rol foarte important in digestie ,atat ca organ al sensibilitatii gustative , cat si ca organ care contribuie la masticatie , supt si deglutitie; de asemenea limba intervine si in articularea cuvintelor.


I.3.FARINGELE


Este al doilea segment al tubului digestive si se afla asezat inapoia cavitatii bucale si nazale si deasupra orificiului superior al Laringelui si al esofagului. El este locul unde se incruciseaza calea respiratorie cu calea digestiva.


Structura peretelui faringelui: este alcatuit de la exterior spre interior din:

-adventicea faringelui(tunica conjunctiva de invelis);

-tunica musculara - formata din muschi striate

-tunica fibroasa - formata din fascicule de fibre conjuctive dispuse incrucisat,la care se adauga numeroase fibre elastic

-tunica mucoasa- captuseste cavitatea faringiana, fiind continuarea mucoasei bucale.


I.4.ESOFAGUL


Este un organ tubular , lung de 25-30cm. cand este gol are aspectul unui tub turtit, iar cand trec alimentele prin el se largeste si are un diametru de 2-2,5cm. Structura esofagului. De la exterior spre interior este fortmat din patru tunici:

-adventicea esofagului- continua adventicea faringelui. La nivelul portiunii abdominal a esofagului aceasta tunica este inlocuita partial de peritoneul visceral si poarta numele de tunica seroasa.

-tunica musculara-formata din fibre musculare cu dispozitie longitudinala si circular;

-tunica submucoasa-este continuarea tunicii fibroase faringiene;

-tunica mucoasa-continuarea mucoasei faringiene si captuseste esofagul.


I.5.CAVITATEA  ABDOMINALA


Se afla sub diafragm, are forma ovoidala , cu partea voluminoasa indreptata in sus.




I.6.PERITONEUL


Peretii cavitatii abdominal si majoritatea organelor care se gasesc in aceasta cavitate sunt acoperite cu o membrane seroasa numita peritoneu. Acesta are rolul de a permite, pe de o parte, alunecarea organelor fie pe peretele abdominal , fie unele fata de altele, iar pe de alta parte prin pliurile cu care le inconjoara, sa le mentina in pozitie.

Structura peritoneului este formata din doua paturi:

-o patura superficiala de natura epiteliala, constituind stratul endothelial;

-alta profunda de natura conjunctiva , constituind corionul.


I.7.STOMACUL


I.7.1. STOMACUL

Este cel mai larg segment al tubului digestiv. Se afla in cavitatea abdominala, in partea stanga, sub diaphragm, in loja gastrica.

Are forma literei " J " , masurand cand este plin moderat 25cm lungime, 10 cm latime si 8 cm grosime. Capacitatea mijlocie atinge 1300ml.

Prezinta 3 portiuni:

-fundul sau marea tuberozitate - este partea cea mai larga si priveste spre diaphragm. Reprezinta camera cu aer a stomacului si nu contine alimente;

- corpul - partea mijlocie;



-portiunea pilorica - este partea inferioara, cea mai ingusta a stomacului si are 2 segmente:  antrul piloric si canalul piloric.

Stomacul are doua fete: una anterioara si alta posterioara si doua margini sau curburi:

-mica curbura - este concava si orientata spre dreapta ;

-marea curbura - convexa , orientata spre stanga , lungime de cca 40cm.

Structura stomacului . peretele stomacului este constituit din 4 tunici:

-tunica seroasa - inveleste stomacul aproape in intregime , lasand neacoperita, la nivelul ligamentului gastrofrenic, numai o mica portiune care vine in raport direct cu diafragmul;

-tunica musculara - alcatuita din fibre musculare netede;

-tunica submucoasa -

-tunica mucoasa - numita si mucoasa stomacala, se caracterizeaza prin aceea ca este prevazuta cu numeroase cute longitudinale anastomozate, numite plici gastrice.

Mucoasa are o grosime de cca 2mm si e formata dintr-un epiteliu cilindric simplu, printer care se afla glande unicelulare, care secreta mucus si dintr-un corion, in grosimea caruia se gasesc numeroase glande gastrice in numar de aproximativ 40 milioane, care alcatuiesc aparatul excretor al mucoasei.

Dupa pozitia lor, dupa structura si functiile pe care le indeplinesc , glandele gastrice sunt de 3 tipuri:

-glande fundice - glandele principale ale stomacului - situate in regiunea fundica si a corpului stomacului. Sunt glande tubuloase , ramificate sau simple, secreta acid clorhidric, pepsina , labferment si mucina.

-glandele cardiale - situate in mucoasa regiunii orificiului cardia, sunt glande tubuloase ramificate sau simple si secreta lipaza stomacala si lichid alcalin bogat in mucina;

-glande pilorice - situate in regiunea pilorica, glande tubulare ramificate sau simple, secreta labferment si mucina.

Stomacul e mentinut in pozitie prin continuitatea sa cu esofagul si intestinal subtire, prin peritoneu, prin legaturile pe care le are cu organele vecine si prin presa abdominala.


I.7.2. VASCULARIZATIA


Este vascularizat de ramurile trunchiului celiac. Astfel:

- artera gastrica stanga si artera gastrica dreapta anastomozeaza de-a lungul micii curburi a stomacului ;

-artera gastroepiploica dreapta se anastomozeaza cu artera gastroepliploica stanga de-a lungul marii curburi ;

-arterele gastrice scurte , ramuri din artera splenica , vascularizeaza fundul si fetele stomacului.

Ramurile tuturor acestor artere se anastomozeaza si formeaza trei retele:

-reteaua seroasa

-reteaua musculara

-reteaua submucoasa.

Din capilarele acestor retele se formeaza venele, care alcatuiesc un plex in submucoasa si un al doilea plex in subseroasa si apoi formeaza in venele stomacului: vena coronara a stomacului , venele gastroepiploice(dreapta si stanga) si venele scurte - toate aceste vene se varsa in vena porta.

Limfaticele stomacului formeaza o retea mucoasa, o retea muscular si una subseroasa. Acestea sunt repartizate in mica si marea curbura.


I.7.3. INERVATIE

Stomacul are o inervatie complexa. Ea este formata din fibre provenite din plexul solar, care sunt fibre simpatico si fibre parasimpatice. Aceste fibre patrund in peretele stomacului si formeaza trei plexuri simpaticoparasimpatice:

-un plex slab dezvoltat numit plexul subseros, la suprafata tunicii musculare;

-un plex mai dezvoltat, asezat in grosimea tunicii musculare numit plexul Auerbach;

-un al treilea plex mai putin dezvoltat care se numeste plexul Meissner, asezat in submucoasa.

Plexurile sunt formate din fibre nervoase si din celule nervoase. Din ele se despart fibre nervoase , care se distribuie la fibrele muscular si la celulele glandulare ale mucoasei.


I.8. INTESTINUL SUBTIRE


Este segmentul cel mai lung al tubului digestiv, ajungand la 6-8m. incepe de la orificiul pyloric al stomacului si se intinde pana la vulva ileocecala. Pentru a avea loc in cavitatea abdominala, prezinta un traiect foarte sinuos. Diametrul sau este de cca 5 cm la pilor si scade la 2 cm la extremitatea terminal.

Intestinal subtire este impartit in doua portiuni: duoden si jejunoileonul(intestinal mezenterial) :

Duodenul incepe de la pilor si se termina la unghiul duodenojejunal. Are forma de potcoava, cu o lungime de 25-30cm si este segmental fix al intestinului subtire, neputand sa-si schimbe pozitia.

Jejunoileonul este portiunea cea mai lunga a intestinului subtire. Incepe de la unghiul duodenojejunal si tine pana la valvula ileocecala. Se deosebeste de duoden prin faptul ca prezinta o mare mobilitate, se mai numeste si intestinul mobil.

Structura intestinului subtire. Peretele intestinului subtire este format din 4 tunici, ca si peretele stomacului: tunica seroasa, musculara, submucoasa si mucoasa.


I.9. INTESTINUL GROS


Este ultimul segment al tubului digestiv. El continua intestinul subtire si se intinde de sub valvula ileocecala pana la orificiul anal. Are aproximativ lungimea corpului(1.40-1.80m) .


Prezinta 3 portiuni: Cecul , colonel si rectul.

Cecul - intestinul subtire nu se deschide la capatul intestinului gros, ci putin mai sus formandu-se astfel dedesubtul deschiderii lui un " fund de sac" care este Cecul. El este asezat in fosa iliaca dreapta si se continua in jos si medial cu apendicele vermiform.

Colonul - este lung de cca 1,50m , incepe de la valcula ileocecala si se termina la nivelul vertebrei sacrale 3.

Rectul - portiunea terminala a intestinului gros, avand o lungime de 15-20cm.Prima portiune a sa, care este continuarea colonului sigmoid este dreapta si are un calibru uniform. Sub aceasta se afla o dilatatie , care poate lua dimensiuni destul de mari, ampula rectala. Aceasta se continua cu o portiune relativ dreapta , canalul anal. Canalul anal, prezinta, spre portiunea sa terminal, regiunea hemoroidala a carui mucoasa formeaza cute longitudinale numite coloane anale si apoi se termina cu orificiul anal(anus).







Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

sanatate

Medicina



Farmacologie

Analize pe aceeasi tema


Diabet - ce este diabetul? cauze si tartament
Sanatate mintala - test
Febra la copil - masurarea temperaturii la copil
Ce inseamna sa fii Maseur? Cursuri pentru masaj si reflexoterapie
Repausul fizic, psihic si intelectual al bolnavului
Insolatie - manifestari si cauze - ce trebuie facut?
Angina - cauze - ce trebuie facut?
Criza de ficat - semnele sunt de aparitie recenta
Constipatia la adult - cauze - regulile igieno-dietetice
Reteta ceaiului de rinichi - impotriva oricarui tip de reumatism



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.