COAPSA

Fascia coapsei

Este reprezentata de fascia lata, care inconjoara muschii coapsei. Anterior si superior este atasata de ligamentul inghinal si creasta iliaca, inferior de patela si condilii tibiali, posterior se continua cu fascia fesiera, iar inferior cu cea a gambei. Lateral, prezinta o dependinta fibroasa, dispusa vertical intre creasta iliaca si condilul lateral al tibiei, care se numeste tractul iliotibial (al lui Maissiat). Prin insertia pe cele doua buze ale liniei aspre femurale, fasci da nastere celor doua septuri intermusculare - lateral, care separa loja extensorilor de cea a flexorilor si medial, interpus intre extensori si loja mediala a adductorilor. (fig.107). Dedublarile laterala, anterioara si mediala ale fasciei formeaza teci pentru muschii tensor al fasciei lata, croitor si gracilis.

Inferior ligamentului inghinal, fascia lata este intrerupta de hiatul safen. Aici, vena safena mare trece in profunzime pentru a se varsa in vena femurala. Hiatul este obturat de lama ciuruita.

Scheletul soldului si al coapsei

Centura pelviana

Oasele centurii pelviene formeaza peretii ososi care protejeaza cavitatea pelviana. Centura pelviana reprezinta totodata o platforma de sprijin a greutatii corpului, datorita conexiunii acesteia cu osul sacru si transmite aceasta greutate membrelor inferioare.

Osul coxal

Osul coxal este alcatuit din trei oase distincte unite prin cartilaje hialine. Aceste oase sunt ilionul, ischionul si pubele, fiecare avand propriul centru primar de osificare. Pana la pubertate, osificarea a atins punctul in care cele trei oase sunt separate printr-o arie cartilaginoasa in forma de Y, situata in acetabul (fosa in care patrunde capul femurului). Cunoasterea acestui lucru este importanta in examinarea radiografiilor unui copil. Centrele secundare apar in cartilajul in forma de Y, iar fuzionarea completa are loc dupa pubertate. Centrele secundare suplimentare apar in cartilaj aproximativ in acelasi timp si sunt destinate crestei iliace, simfizei pubiene, tuberozitatii ischiadice si spinei iliace antero-inferioare.

Ilionul

Formeaza partea superioara a coxalului si este format dintr-un corp, care contribuie la formarea acetabulului si o aripa. Osul prezinta doua fete si trei margini.

- fata externa ofera insertie celor trei muschi fesieri/glutei (mare, mijlociu si mic) pe liniile fesiere anterioara, posterioara si inferioara si pe suprafetele dintre ele;

- fata interna prezinta fosa iliaca cu originea muschiului omonim, care este delimitata inferior de linia arcuata sau nenumita. Dedesubtul liniei arcuate se situeaza fata sacropelvina, care se articuleaza cu sacrul prin fata auriculara si tuberozitatea iliaca;

- marginea superioara sau creasta iliaca are forma literei S culcate si prezinta o buza externa, una intermediara si una interna, pe care se insera muschi ai trunchiului;

- marginea anterioara prezinta spina iliaca antero-superioara, pe care se insera muschii tensor al fasciei lata si croitorul, precum si ligamentul inghinal. Spina iliaca antero-inferioara se gaseste sub precedenta, fiind separate printr-o mica scobitura; pe aceasta spina se insera muschiul drept femural;

- marginea posterioara incepe cu spina iliaca postero-superioara, care ofera punct de insertie muschilor si ligamentelor articulatiei sacroiliace. O mica scobitura separa aceasta spina de spina iliaca postero-inferioara. (fig.108, 109)

Ischionul

Se gaseste postero-inferior si este format dintr-un corp, care intra in constitutia acetabulului si o ramura anterioara, care se uneste cu ramura inferioara a pubelui.

Marginea posterioara contribuie la formarea marii incizuri ischiadice, situata intre spina iliaca postero-inferioara si spina ischiadica; pe aceasta se insera muschiul geaman superior. Sub spina se afla mica incizura ischiadica, delimitata inferior de tuberozitatea ischiadica, a carei suprafata ofera insertie muschilor extensori ai soldului si flexori ai genunchiului si pe care repauzeaza omul in stare sezanda. (fig.108, 109)

Pubele

Formeaza partea antero-inferioara a coxalului, fiind alcatuit din doua ramuri si un corp care intra in alcatuirea acetabulului,

- ramura superioara se articuleaza prin extremitatea sa superioara cu ilionul, la nivelul eminentei iliopubiene. Sub aceasta se gaseste creasta pectineala, care continua linia arcuata a ilionului. Medial, ramura superioara se termina cu o fetisoara articulara, care impreuna cu omoloaga cotralaterala formeaza simfiza pubiana;

- ramura inferioara coboara spre posterior pentru a se uni cu ramura ischionului, formand astfel ramura ischio-pubiana, pe care se insera o parte a muschilor adductori ai coapsei si corpii cavernosi.

La locul de unire al celor doua ramuri se formeaza unghiul pubelui, care prezinta extern tuberculul sau spina pubelui, cu insertia inferioara a ligamentului inghinal. (fig.108, 109)

Acetabulul

Acetabulul sau cavitatea cotiloidiana este situat la locul de fuzionare a fetelor laterale a celor trei oase componente. Este o cavitate de forma unei cupe, orientata lateral si usor in jos si anterior; ea serveste la articularea cu capul femurului. Circumferinta sa ascutita este intrerupta inferior in dreptul incizurii acetabulare. O intrerupere similara se observa si la nivelul suprafetei netede sau semilunare, care contureaza interiorul fosei. Profunzimea acetabulului - fosa acetabulara, nu este articulara. (fig.109).

Gaura obturata

Se situeaza inferior acetabulului si este acoperita la omul viu de membrana obturatorie. Sub ramura superioara a pubelui, circumferinta gaurii este intrerupta prin santul obturator, orientat oblic, anterior si medial. Membrana obturatorie transforma acest sant intr-un canal obturator. (fig.108, 109)

Osul sacru

Este un os median, situat in continuarea coloanei lombare, fiind alcatuit din cinci vertebre sacrale. Formeaza impreuna cu ultima vertebra lombara un unghi deschis posterior, numit promontoriu, cu importanta obstetricala. Sacrul prezinta o fata anterioara/pelvina, o fata posterioara, doua fete laterale, o baza si un varf.

- fata anterioara prezinta patru linii transversale, care indica locurile de sudura a celor cinci vertebre; la extremitatile liniilor se gasesc gaurile sacrale pelvine, prin care trec ramurile anterioare ale nervilor spinali sacrali. Pe suprafata osoasa dintre gauri se insera muschiul piriform;

- fata posterioara prezinta median creasta sacrala mediana, rezultata din unirea proceselor spinoase ale vertebrelor sacrale, sub care se afla hiatul sacral, delimitat de coarnele sacrale. Lateral, sunt dispuse crestele sacrale intermediare, formate prin unirea proceselor articulare ale vertebrelor sacrale; in afara lor exista cele patru gauri sacrale dorsale, pe unde trec radacinile dorsale ale nervilor spinali sacrali. Cel mai lateral sunt crestele sacrale laterale, alcatuite din procesele transversale ale vertebrelor sacrale;

- fetele laterale prezinta superior o suprafata auriculara pentru articulatia cu ilionul, iar in spatele acesteia se afla o suprafata rugoasa, tuberozitatea sacrala, pe care se insera ligamentul interosos sacroiliac, scurt si puternic;

- suprafata superioara sau baza este reprezentata de fata superioara a primei vertebre sacrale; posterior de ea se afla orificiul superior al canalului sacral, iar lateral aripioarele sacrului;

- varful poseda o fata articulara pentru coccige.(fig.110).

Femurul

Femurul este un os lung (cel mai lung os al scheletului), pereche si alcatuieste scheletul coapsei. Este orientat de sus in jos si latero-medial. Oblicitatea osului este mai evidenta la sexul feminin, unde pelvisul este mai larg. Femurul prezinta un corp - diafiza si doua extremitati - epifize.

Diafiza femurala este prismatica triunghiulara, cu trei fete si trei margini. Fetele anterioara si laterala servesc la insertia muschiului vast intermediar, in timp ce fata mediala nu prezinta particularitati. Marginile laterala si mediala sunt putin pronuntate. Pe marginea posterioara exista o linie verticala proeminenta, numita linia aspra. Linia aspra prezinta doua buze, laterala si mediala, pe care se insera muschii vast lateral, vast medial, adductorii (mare, lung si scurt) si bicepsul femural. Superior, linia se ramifica, inspre lateral, ajunge in apropierea trohanterului mare unde formeaza tuberozitatea gluteala (se prinde muschiul gluteu mare), iar medial se continua cu linia intertrohanterica (aici se insera muschiul vast medial). Intre cele doua ramuri extreme se situeaza o ramificatie intermediara pentru insertia muschiului pectineu. Inferior, linia aspra se bifurca, delimitand fata poplitee, suprafata triunghiulara cu baza in jos.

Epifiza superioara sau proximala prezinta capul femural si doua tuberozitati, marele si micul trohanter. Capul reprezinta 2/3 dintr-o sfera, este articular si patrunde in acetabulul coxalului. Distal de cap se afla colul, indreptat lateral si usor inapoi. Acesta formeaza impreuna cu diafiza femurala un unghi de aproximativ 125 . Fata anterioara a colului este limitata lateral de linia intertrohanterica, iar fata posterioara de creasta intertrohanterica, pe care se gaseste tuberculul patrat (serveste la insertia muschiului patrat femural). Trohanterul mare, situat lateral, prezinta o scobitura pe fata mediala a sa, numita fosa trohanterica - locul de prindere al muschiului obturator. La nivelul trohanterului mare se insera muschii pelvitrohanterieni, care unesc bazinul cu femurul. Trohanterul mic, proeminenta mamelonata, este situat medial, postero-inferior de col; la nivelul sau se insera muschiul iliopsoas.

Epifiza inferioara sau distala este masiva, orientata transversal. Este formata din doua proeminente articulare - condili, care converg anterior spre fata patelara (se articuleaza cu patela), iar posterior delimiteaza fosa intercondilara. Condilul medial descinde mai jos decat cel lateral, astfel incat coapsa formeaza cu gamba un unghi de aproximativ 170 deschis lateral. Lateral, condilii prezinta fetele cutanate, cu cate o proeminenta numita epicondil, pe care se insera ligamentele colaterale ale articulatiei genunchiului. Fetele care delimiteaza fosa intercondilara servesc la prinderea ligamentelor incrucisate ale articulatiei genunchiului. Condilii femurali se articuleaza inferior cu platoul tibial. Deasupra si inapoia epicondilului medial se gaseste tuberculul adductorului, pe care se insera muschiul adductor mare. (fig.111, 112 )

Centrul primar de osificare pentru corp si col apare in timpul celei de a 8-a saptamani de viata intrauterina. La nastere poate fi prezent un centru secundar pentru extremitatea inferioara. Centrul de osificare pentru cap apare la un an, cel pentru trohanterul mare la 3 ani si cel pentru trohanterul mic la 10 ani. Centrii trohanterieni se unesc cu corpul individual, spre deosebire de cei ai tuberculilor humerali, care fuzioneaza mai intai cu centrul de osificare al capului si apoi impreuna, cu cel al diafizei.

Compartimentul extensor al coapsei

Este localizat pe fata anterioara a coapsei (regiune femurala anterioara), fiind delimitat antero-lateral de fascia lata si separat de compartimentul adductor prin septul intermuscular medial si de compartimentul flexor prin septul intermuscular lateral. Superior este delimitat de ligamentul inghinal, iar inferior de transversala dusa deasupra bazei patelei. Lateral, limita este reprezentata de verticala care uneste trohanterul mare cu epicondilul lateral, iar medial, de verticala care uneste tuberculul pubian cu epicondilul medial al femurului. Compartimentul cuprinde marele muschi cvadriceps femural si manunchiul vasculo-nervos femural.

Triunghiul femural (al lui Scarpa)

Triunghiul femural este o importanta regiune de tranzitie intre trunchi si membrele inferioare, prin intermediul sau ajungand la nivelul membrelor principalele elemente vasculonervoase.(fig.113).

Baza triunghiului este formata de ligamentul inghinal, iar marginea laterala de marginea mediala a muschiului croitor. Marginea mediala este reprezentata de marginea laterala a muschiului adductor lung. Cele doua margini se intalnesc inferior, la nivelul varfului. Triunghiul este acoperit de fascia lata si de fascia ciuruita, iar posterior repauzeaza pe muschii iliopsoas si pectineu.

Profund triunghiului lui Scarpa se situeaza fosa ilio-pectinee, spatiu prismatic triunghiular, delimitat astfel: anterior - fascia lata, postero-lateral - muschiul iliac, postero - medial - muschiul psoas. Prin acest spatiu coboara pe fata anterioara a coapsei manunchiul vasculo-nervos, care ajunge aici pe sub ligamentul inghinal. Cel mai lateral se gaseste nervul femural, care se imparte aproape imediat in ramurile sale motorii destinate muschilor extensori ai coapsei. Medial de nerv se plaseaza artera femurala, urmata intern de vena femurala si in final de canalul femural. Ultimele trei structuri se gasesc initial unite in teaca femurala, care deriva anterior din prelungirea fasciei transversalis, iar posterior din fascia iliaca. Nervul femural este separat de teaca prin portiunea iliaca a fasciei iliopectineale. (fig.114). Canalul femural este situat intre vena femurala si ligamentul lacunar (al lui Gimbernat). Canalul este inchis spre abdomen de peritoneu, care uneori poate fi antrenat prin canal declansand hernia femurala. Fosa contine, de asemenea, nodulii limfatici profunzi situati de-a lungul venei femurale; tot aici artera femurala emite ramura sa profunda, artera femurala profunda.

Extremitatea inferioara a fosei iliopectinee comunica cu canalul adductorilor (al lui Hunter) prin intermediul manunchiului vasculo-nervos femural.

Canalul adductorilor

Se gaseste in treimea mijlocie a regiunii anterioare a coapsei, sub muschiul croitor. Canalul adductorilor este orientat oblic in jos si posterior, reprezentand un teritoriu de comunicare intre regiunea anterioara a coapsei si regiunea posterioara a genunchiului. Comunicarea se realizeaza prin intermediul manunchiului vasculo-nervos femural.

Peretii canalului sunt delimitati astfel: anterior - membrana vastoadductoare, lateral - muschiul vast medial, iar postero-medial - fata anterioara a muschiului adductor mare. (fig.115). Orificiul superior al canalului corespunde capatului inferior al fosei iliopectinee, iar orificiul inferior se gaseste spre spatiul popliteu (hiatul tendinos al adductorului mare).

Muschii compartimentului extensor

Principala masa musculara situata in regiunea anterioara a coapsei este reprezentata de muschiul cvadriceps femural cu cele patru capete ale sale. In afara acestuia, exista muschii croitor, iliac si psoas. Ultimii doi se gasesc numai in partea superioara a coapsei si sunt in primul rand flexori ai articulatiei soldului. Deoarece actioneaza ca extensor al articulatiei genunchiului, muschiul tensor al fasciei lata este descris aici desi, spre deosebire de ceilalti muschi ai acestui compartiment, el este inervat de o ramura a nervului sciatic.

Muschiul iliac

Este un muschi lat cu originea in fosa iliaca si insertia pe trohanterul mic al femurului. Intre cele doua extremitati, muschiul trece pe sub ligamentul inghinal. Impreuna cu muschiul psoas mare este separat de fosa iliaca si de articulatia soldului printr-o bursa larga numita bursa psoasului. Suprafata muschiului este acoperita de fascia iliaca, iar nervul femural trece printr-un sant aflat intre fascia iliaca si  muschiul psoas. Este inervat de ramurile nervului femural (L2,3) si flecteaza coapsa pe bazin si invers. (fig.116).

Muschiul psoas mare

Este un muschi fusiform, cu origine pe fata laterala si pe discurile intervertebrale ale ultimei vertebre toracice si ale primelor patru vertebre lombare. Fasciculele de origine sunt strabatute de ramurile plexului lombar. Muschiul astfel format coboara de-a lungul vertebrelor lombare si trece profund de ligamentul inghinal, pentru a se insera pe trohanterul mic al femurului. Acest muschi este inervat de diviziunile ramurilor lombare ventrale 2 si 3.

Muschiul este un flexor al coapsei pe bazin si un rotator extern al coapsei. (fig.116). Formeaza impreuna cu muschiul iliac muschiul iliopsoas.

Uneori, pe fata anterioara a muschiului psoas mare poate exista un muschi mai mic, numit psoasul mic, care coboara de pe corpul ultimei vertebre toracice si de pe cel al primei vertebre lombare, pentru a se termina pe eminenta iliopubiana.

Muschiul croitor

Croitorul este un muschi lung, superficial, care strabate regiunea in diagonala, de sus in jos si latero-medial. (fig.117 C).

Originea muschiului este pe spina iliaca antero-superioara, iar insertia se face impreuna cu a muschilor gracilis si semitendinos pe "laba de gasca" de pe fata mediala a condilului medial al tibiei. Este inervat de nervul femural (L2,3). Muschiul este un flexor slab al coapsei pe trunchi si al gambei pe coapsa si de asemenea, rotator extern al coapsei si rotator intern al gambei.

Muschiul tensor al fasciei lata

Acest muschi se situeaza superficial pe partea laterala a coapsei. Porneste de pe spina iliaca antero-superioara, pentru a se insera pe condilul lateral al tibiei, prin intermediul tractului iliotibial. Este un extensor al gambei. (fig.117 C).

Muschiul este inervat de nervul fesier superior (L4, 5).

Muschiul cvadriceps femural

Referat: Clasificarea alimentelor permise pentru mentinerea echilibrului ponderal Document online: Trebuie inlocuit zaharul copiilor cu indulcitori?

Este format din patru parti distincte din punct de vedere al originii, dar cu insertie printr-un tendon comun pe baza patelei si pe tuberozitatea tibiei. In plus, muschii vasti trimit prelungiri fibroase spre condilii tibiali, anterioare articulatiei genunchiului si astfel intaresc capsula articulara a genunchiului. Aceste prelungiri se numesc retinaculele patelei - medial si lateral.(fig.118, 119)

Muschiul drept femural se situeaza in pozitie intermediara intre cei doi vasti, lateral si medial si are originea pe spina iliaca antero-inferioara.

Muschiul vast lateral este cel mai voluminos, ocupa partea laterala si pleaca de pe jumatatea superioara a buzei laterale a liniei aspre.(fig.117 A si B).

Muschiul vast medial se situeaza medial de muschiul drept femural si se insera pe jumatatea superioara a buzei mediale a liniei aspre. (fig.117 A si B).

Muschiul vast intermediar sete situat profund, sub muschiul drept femural, avand originea pe fetele anterioara si laterala a diafizei femurale.(fig.117 A si B).

Inervatia este asigurata de ramurile nervului femural (L2,3,4). Muschiul cvadriceps femural asigura extensia gambei pe coapsa si stabilizeaza genunchiul in extensiune, fiind un muschi cu efect antigravitational.

Vascularizatia si inervatia compartimentului extensor al coapsei

Artera femurala

Artera femurala continua artera iliaca externa, intinsa intre ligamentul inghinal si hiatul tendinos al muschiului adductor mare.

Artera femurala apare pe coapsa pe sub ligamentul inghinal, la jumatatea distantei dintre spina iliaca antero-superioara si simfiza pubiana. La acest nivel ea se situeaza in triunghiul femural, fiind insotita medial de vena femurala, iar lateral de nervul femural. Profund fata de artera se afla muschiul iliopsoas si capul femurului. Accesibilitatea arterei femurale in triunghiul femural o face vasul ideal pentru abordul aortei si al arterelor coronare prin cateterism. (fig.114).

Artera coboara in directie mediala spre varful triunghiului femural, de unde patrunde in canalul adductorilor, anterior venei femurale. Prin canal artera se indreapta posterior, pana cand ajunge la nivelul hiatului muschiului adductor mare, delimitat de insertia acestuia deasupra epicondilului medial al femurului. De la acest nivel, artera femurala devine artera poplitee. Pe traiectul sau artera femurala este insotita de vena femurala, care initial este situata medial, treptat trecand posterior; astfel, in fosa poplitee vena este situata lateral si posterior, fiind elementul cel mai superficial al manunchiului vasculo-nervos.

Artera femurala este singura artera axiala mare a coapsei, ramurile sale irigand toate structurile din aceasta regiune. O circulatie alternativa colaterala este posibila, datorita anastomozei superioare dintre ramurile ei si vasele din regiunea fesiera, dar si a anastomozei inferioare cu arterele din regiunea poplitee.

Ramurile colaterale ale arterei femurale

Pornesc din artera femurala imediat sub ligamentul inghinal. Aceste artere sunt: artera epigastrica superficiala, artera iliaca circumflexa superficiala si arterele rusinoase externe. Ele pornesc din regiunea triunghiului femural si ajung in subcutisul peretelelui abdominal anterior si la nivelul organelor genitale externe.

Ramurile profunde ale arterei femurale

Artera femurala profunda este o ramura voluminoasa, cu origine pe fata posterioara a arterei femurale, din regiunea triunghiului femural. Are directie laterala, inapoia muschiului adductor lung, unde se imparte in ramurile sale. In traiectul sau prin compartimentul adductor (intre muschii adductor mare si adductor lung), artera femurala profunda iriga acesti muschi si da nastere arterelor perforante. Toate aceste ramuri strabat adductorul mare printre insertiile acestuia pe linia aspra si iriga apoi muschii compartimentului flexor.( fig.120).

Arterele femurale circumflexe mediala si laterala iau nastere din artera femurala profunda in triunghiul femural, dar amandoua pot fi ramuri directe ale arterei femurale. Artera femurala circumflexa mediala paraseste planseul triunghiului intre muschii psoas si pectineu si se divide intr-o ramura ascendenta, care se anastomozeaza cu artera fesiera inferioara si iriga colul si capul femurului si intr-o ramura transversala, care se anastomozeaza cu ramura corespunzatoare a arterei circumflexe femurale laterale. Artera femurala circumflexa laterala trece profund de muschii croitor si drept femural si se imparte in ramurile ascendenta, transversala si descendenta. Ramura ascendenta iriga articulatia soldului si se anastomozeaza cu artera fesiera superioara. Ramura transversala se anastomozeaza cu ramura transversala a arterei femurale circumflexe mediale, iar ramura descendenta trece inferior inapoia muschiului drept femural, pentru a se anastomoza cu arterele geniculare. (fig.121).

Artera descendenta a genunchiului paraseste artera femurala inainte ca aceasta sa strabata hiatul adductorilor. (fig.121).

Anastomoza cruciforma

In cazul obstructiei arterei femurale exista o circulatie colaterala, care poate servi drept cale alternativa pentru circulatia sangelui. Aceasta poarta numele de anastomoza cruciforma. In cadrul acesteia, ramurile fesiere ale arterei iliace interne se anastomozeaza cu ambele artere femurale circumflexe, care la randul lor se anastomozeaza cu prima artera perforanta. Arterele perforante se anastomozeaza intre ele, dar si cu ramurile musculare ale arterei poplitee. In acest fel se realizeaza comunicarea dintre artera iliaca interna si artera poplitee.

Nervul femural

Nervul femural este cel mai mare nerv al plexului lombar, fiind format din ramurile ventrale ale nervilor lombari 2, 3 si 4. Nervul strabate fibrele muschiului psoas mare in directie infero-laterala, de unde se continua intre acesta si muschiul iliac pana la nivelul ligamentului inghinal. Trece pe sub ligamentul inghinal pana in triunghiul femural, unde se plaseaza lateral de artera femurala. Dupa un traiect foarte scurt se imparte in ramuri de diviziune anterioara si posterioara. (fig.121).

Ambele diviziuni ale nervului femural dau ramuri musculare si cutanate. Distributia acestor ramuri este limitata la regiunea coapsei, cu exceptia ramurii cutanate a diviziunii posterioare, nervul safen, care inerveaza tegumentul fetelor anterioara si mediala a genunchiului si gambei, pana la marginea mediala a piciorului.

Ramurile nervului femural

Nervii destinati muschilor iliac si pectineu pornesc din nervul femural la nivelul peretelui abdominal posterior.

Ramurile de diviziune anterioara sunt nervii cutanati femurali intermediar si medial si o ramura musculara pentru muschiul croitor. Acestea perforeaza fascia profunda de-a lungul marginii mediale a croitorului.

Ramurile de diviziune posterioara sunt ramurile destinate capetelor muschiului cvadriceps femural..

Nervul safen este ramura cutanata a diviziunii posterioare. El coboara in canalul adductorilor impreuna cu vasele femurale, strabate membrana vastoadductorie si trece pe fata mediala a genunchiului. Aici da o ramura infrapatelara, inainte de a-si continua traiectul descendent pe fata mediala a gambei pentru a ajunge la marginea mediala a piciorului.

Nervul cutanat femural lateral

Ca si nervul femural, nervul femural cutanat lateral se formeaza din plexul lombar, din ramurile ventrale ale nervilor lombari 2 si 3. Apare pe peretele abdominal posterior la marginea laterala a psoasului, trece in jos si lateral peste muschiul iliac si apoi pe sub ligamentul inghinal, in apropierea spinei iliace antero-superioare. La coapsa, el se divide in doua ramuri pentru tegumentul lateral al coapsei.

Compartimentul adductor al coapsei

Compartimentul adductor al coapsei, desi bine delimitat de compartimentul anterior (extensor), nu este la fel de ferm separat de compartimentul posterior (flexor). Unul dintre muschii pe care ii cuprinde - muschiul adductor mare - are actiune si inervatie similara ambelor compartimente.

Muschii compartimentului adductor

Muschiul pectineu

Se situeaza antero-medial, avand originea pe creasta pectineala a pubelui si insertia pe linia pectineala a femurului. Este inervat de nervul femural si actioneaza ca adductor, flexor si rotator extern al coapsei.(fig.122, 123).

Muschii adductori

Ocupa spatiul dintre pube, ramura ischiopubiana si linia aspra femurala. (fig.122, 123, 124).

Muschiul adductor lung

Este situat superficial, in plan cu muschiul pectineu. Are originea pe ramura inferioara a pubelui, se indreapta postero-lateral si se insera pe linia aspra, in treimea ei mijlocie. Este inervat de nervul obturator, actionand ca un adductor, flexor si rotator extern al coapsei.

Muschiul adductor scurt

Porneste de pe ramura inferioara a pubelui, sub muschiul precedent si se insera in treimea superioara a liniei aspre. Are aceeasi inervatie si actiune cu a muschiului adductor lung.

Muschiul adductor mare

Este cel mai profund si cel mai voluminos dintre muschii adductori. Are originea pe ramura ischiopubiana si se insera pe toata linia aspra printr-o lama tendinoasa prevazuta cu orificii si pe tuberculul adductorului mare, deasupra epicondilului medial femural. La acest nivel, intre tendonul cilindric al muschiului si femur se formeaza hiatul tendinos, strabatut de vasele femurale. Muschiul este inervat de nervul obturator, fiind cel mai puternic adductor al coapsei; portiunea superioara roteste extern coapsa, iar portiunea inferioara o roteste intern.

Muschiul gracilis

Este un muschi superficial, pe partea mediala a coapsei. Originea este pe ramura inferioara a pubelui si pe ramura ischiopubiana, de unde coboara vertical pentru a se insera inapoia croitorului pe "laba de gasca". Este adductor al coapsei, flexor slab si rotator medial al gambei.  Inervatia este asigurata de nervul obturator (L 2, L 3). (fig.123, 124).

Muschiul obturator extern

Desi acest muschi are o functie redusa ca adductor, originea si inervatia sa sunt apropiate de cele ale adductorilor coapsei, astfel incat va fi descris impreuna cu acestia.

Obturatorul extern are originea pe fata externa a membranei obturatoare si pe suprafata externa a gaurii obturate. Fibrele sale converg intr-un tendon care trece posterior articulatiei soldului si colului femural, pentru a se insera in fosa trohanterica. Muschiul este un rotator extern al coapsei si impreuna cu alti muschi scurti ajuta la stabilizarea articulatiei soldului (mentine capul femural in acetabul). Obturatorul extern este inervat de nervul obturator (L 3, L4). (fig.123, 125).

Vascularizatia si inervatia compartimentului adductor al coapsei

Muschii adductori sunt vascularizati de ramurile perforante ale arterei femurale profunde si de ramurile musculare ale arterei femurale. O mica parte a aportului sanguin provine de la artera obturatoare. Nervul obturator are cel mai important rol in inervatia muschilor acestui compartiment.

Artera obturatoare

Artera obturatoare este o ramura a arterei iliace interne, cu origine in pelvis. Ajunge la nivelul coapsei prin canalul obturator, fiind insotita de nervul obturator. Ea se divide imediat in doua ramuri, care se arcuiesc pe marginile gaurii obturate si care sunt destinate muschilor adductori si ligamentului capului femural.

Nervul obturator

Nervul obturator ia nastere din ramurile ventrale ale nervilor L2, L3 si L4 ale plexului lombar. Paraseste bazinul prin canalul obturator impreuna cu artera obturatoare, in interiorul caruia se divide intr-o ramura anterioara si una posterioara.

Ramura anterioara coboara anterior muschiului adductor scurt, intre acesta si muschii adductor lung si pectineu, pe care ii inerveaza. De asemenea, emite o ramura pentru muschiul gracilis si o ramura cutanata pentru tegumentul din regiunea mediala a coapsei.

Ramura posterioara trece intre muschii adductor scurt si adductor mare, pe care ii inerveaza partial. Emite ramuri si pentru articulatia genunchiului. (fig.125).

Artera femurala profunda

Impreuna cu ramurile sale perforante contribuie la vascularizatia regiunii. Artera a fost descrise mai sus, impreuna cu artera femurala.

Regiunea fesiera (gluteala)

Regiunea fesiera (gluteala) este situata postero-superior si contribuie la formarea soldului. Ea se continua inferior cu compartimentul flexor al coapsei. Din punct de vedere topografic, regiunea are urmatoarele limite:

- superior- creasta iliaca;

- inferior - plica fesiera;

- lateral - verticala dintre spina iliaca antero-superioara si trohanterul mare;

- medial - santul interfesier.

In profunzime regiunea se intinde pana la planul osteoarticular. Forma convexa a regiunii este data de muschiul fesier mare si de tesutul adipos subcutanat. Tegumentul extremitatii superioare a coapsei este inervat de nervii subcostal si iliohipogastric si de ramurile cutanate dorsale ale nervilor lombari. Mai jos, este inervat de ramurile nervului cutanat posterior al coapsei sau micul sciatic. Nervul principal al fesei este nervul sciatic (sciaticul mare), care nu este insotit de un vas arterial axial voluminos; regiunea este irigata de ramurile arterei iliace interne, care ajung aici prin orificiul ischiadic mare, impreuna cu nervul sciatic.

Muschii regiunii fesiere

Muschiul gluteu/fesier mare

Este cel mai superficial si totodata cel mai voluminos dintre cei trei muschi fesieri, conferind forma caracteristica a regiunii. Are originea pe aripa iliaca, la nivelul liniei fesiere posterioare si a suprafetei osoase dinapoia ei, pe fata posterioara a sacrului si coccigelui si pe ligamentele sacrotuberal si sacrospinal. Insertia se face pe tractul iliotibial si pe tuberozitatea fesiera. Muschiul trece peste trohanterul mare, de care este separat printr-o bursa seroasa.(fig.126, 127).

Gluteul mare este un puternic extensor si rotator extern al coapsei si mentine verticalitatea trunchiului, prin aceasta fiind un muschi antigravitational. Muschiul este inervat de nervul fesier inferior (L5, S1, S2).

Muschiul gluteu/fesier mijlociu

Acest muschi este situat sub precedentul si are originea pe aripa iliaca, intre liniile fesiere anterioara si posterioara. Fibrele sale converg intr-un tendon puternic, care se insera pe fata laterala a trohanterului mare al femurului. (fig.126,127). Aici, o bursa seroasa separa tendonul de extremitatea superioara a trohanterului. Muschiul este inervat de nervul fesier superior (L5, S1). Este un abductor si extensor al coapsei, realizand prin fasciculele anterioare rotatia interna, iar prin cele posterioare rotatia externa a coapsei.

Muschiul gluteu/fesier mic

Se situeaza cel mai profund si pleaca de pe aripa iliaca, de pe o suprafata situata intre liniile fesiere anterioara si inferioara. Tendonul sau se insera pe marginea laterala a trohanterului mare.(fig.126, 127). Este inervat de nervul fesier superior (L5, S1). Are o actiune similara muschiului precedent.

Muschiul piriform

Piriformul se situeaza partial in bazin si partial pe sold. Originea acestui muschi triunghiular este pe fata anterioara a sacrului, in vecinatatea gaurilor sacrate 2, 3 si 4; fibrele sale  parasesc pelvisul prin orificiul ischiadic mare si se insera pe marginea superioara a trohanterului mare.(fig.126, 127). Actioneaza ca rotator extern, abductor si extensor al coapsei si este inervat de nervii sacrali 1 si 2.

Muschiul obturator intern

Acest muschi prezinta, ca si precedentul, o portiune intrapelvina si una extrapelvina. Obturatorul intern pleaca de pe suprafata interna a membranei obturatoare si de pe marginea adiacenta a ramurii ischiopubiene, trece prin orificiul ischiadic mic, de unde tendonul se intoarce in unghi drept pentru a ajunge la fosa trohanterica. La locul de schimbare a directiei, tendonul este separat de planul osos printr-o bursa si un strat de cartilaj hialin. Obturatorul intern este inervat de nervul obturator intern (L5, S1); este rotator extern, abductor si extensor al coapsei.(fig.125, 126).

Muschii gemeni

Sunt doi muschi mici, situati profund, deasupra si dedesubtul muschiului obturator intern.

Muschiul geaman superior are originea pe spina ischiadica, iar muschiul geaman inferior pe tuberozitatea ischiadica. Cei doi au insertie comuna in fosa trohanterica. (fig.126, 127). Ambii sunt slabi rotatori externi ai coapsei.

Muschiul patrat femural

De forma patrulaterala, pleaca de pe tuberozitatea ischiadica si se insera pe creasta intertrohanterica si tuberculul patrat al femurului. (fig.126, 127). Este un rotator extern al coapsei si este inervat de nervul omonim din plexul sacrat. (L5, S1).

Muschiul obturator extern

Acest muschi, care este inervat de nervul obturator, a fost descris in compartimentul adductorilor. Tendonul sau trece posterior articulatiei soldului si se insera in fosa trohanterica. Este un rotator extern al coapsei. (fig.123, 125).

Vascularizatia si inervatia regiunii fesiere

Intre marea scobitura ischiadica si muschiul piriform se formeaza doua orificii sau hiaturi, unul deasupra muschiului - hiat suprapiriform si unul dedesubtul muschiului - hiat infrapiriform. Prin aceste doua spatii ies din bazin vasele si nervii destinati regiunii fesiere: prin hiatul suprapiriform pediculul vasculonervos fesier superior, iar prin hiatul infrapiriform pediculii fesier inferior, sciatic si rusinos intern.(fig.127).

Artera fesiera superioara

Ramura a arterei iliace interne, paraseste bazinul prin hiatul suprapiriform, deasupra muschiului piriform. Artera furnizeaza ramuri pentru muschiul fesier mare, apoi trece intre muschii fesier mijlociu si fesier mic pentru a-i iriga. Artera fesiera superioara se anastomozeaza cu artera fesiera inferioara si participa la formarea anastomozei cruciforme. (fig.127).

Nervul fesier superior(L4, L5, S1)

Nervul fesier superior este ramura colaterala din plexul sacrat, insoteste medial artera omonima prin hiatul suprapiriform, pe fata profunda a muschiului fesier mijlociu. Inerveaza muschii fesier mijlociu, fesier mic si muschiul tensor al fasciei lata. (fig.127).

Artera fesiera inferioara

Artera fesiera inferioara se exteriorizeaza pe sold prin hiatul infrapiriform, medial de nervul sciatic. Ramurile sale iriga muschii fesieri si muschii compartimentului flexor al coapsei si de asemenea, ia parte la formarea anastomozei cruciforme. (fig.127).

Nervul fesier inferior (L5, S1, S2)

Nervul fesier inferior, ramura colaterala a plexului sacrat, iese din bazin prin hiatul infrapiriform si inerveaza prin ramurile sale muschiul fesier mare. (fig.127).

Pediculul vasculonervos rusinos intern si nervul muschiului obturator intern

Ajunse in regiunea fesiera prin hiatul infrapiriform, vasele rusinoase interne si nervul rusinos trec peste spina ischiadica si se plaseaza profund muschiului fesier mare. Nervul muschiului obturator intern urmeaza un traiect similar, fiind situat lateral vaselor rusinoase interne. (fig.127).

Nervul sciatic

Nervul sciatic este cel mai voluminos nerv al corpului, fiind ramura terminala din plexul sacrat. Format in cavitatea pelviana din nervii lombari 4 si 5 si primii trei nervi sacrati, nervul sciatic paraseste pelvisul prin orificiul ischiadic mare, prin hiatul infrapiriform, de unde coboara in regiunea fesiera. In traiectul sau prin aceasta regiune, traverseaza fata posterioara a muschilor obturator intern, gemenii si patratul femural, fiind acoperit de muschiul fesier mare.(fig.127). Este insotit de nervul cutanat femural posterior (sciatic mic) si de o artera satelita.

Nervul cutanat femural posterior

Nervul cutanat femural posterior sau micul sciatic ia nastere din plexul sacrat (S1, 2, 3) si paraseste bazinul prin hiatul infrapiriform, posterior nervului sciatic. El coboara in regiunea fesiera, fiind acoperit de muschiul fesier mare si inerveaza tegumentul fesei si al perineului posterior. Pe fata posterioara a coapsei se afla imediat sub fascia lata, pe care o perforeaza la nivelul fosei poplitee, furnizand ramurile superficiale. (fig.127).

Nervul muschiului patrat femural

Ramura colaterala a plexului sacrat, se exteriorizeaza prin hiatul infrapiriform, trece anterior de nervul sciatic si inerveaza muschiul omonim si articulatia soldului.

Compartimentul flexor al coapsei

Compartimentul flexor al coapsei sau regiunea femurala posterioara este delimitat superior de plica fesiera, iar inferior de prelungirea spre posterior a transversalei dusa deasupra bazei patelei. Limitele externe sunt identice cu cele ale compartimentului extensor al coapsei. Continutul regiunii este reprezentat de muschii ischiogambieri, cu origine pe tuberozitatea ischiadica si insertie pe oasele gambei. Acesti muschi actioneaza ca extensori ai articulatiei soldului si flexori ai articulatiei genunchiului si sunt inervati de nervul sciatic. Nu exista nici un vas arterial axial mare in acest compartiment, muschii fiind irigati de arterele fesiere si ramurile perforante ale arterei femurale profunde. Regiunea este continuata inferior de fosa poplitee, situata inapoia articulatiei genunchiului.

Muschii compartimentului flexor

Muschii acestui compartiment formeaza doua coloane, apropiate la nivelul extremitatii superioare. Lateral se situeaza: capul lung al bicepsului femural situat superficial si capul scurt al bicepsului, profund. Medial se situeaza muschiul semitendinos, superficial si muschiul semimembranos, profund. (fig.128, 129, 130).

Muschiul biceps femural

Este situat postero-lateral, avand originea prin doua capete distincte. Capul lung are originea pe tuberozitatea ischiadica, iar capul scurt pe buza laterala a liniei aspre. Cele doua capete se unesc inferior si se insera pe capul fibulei. Inervatia celor doua capete este diferita, asigurata de nervul tibial, pentru capul lung si de nervul fibular comun, pentru capul scurt. Actioneaza ca flexor si rotator extern al gambei, iar prin capul lung ca extensor al coapsei. (fig.128,130,131,132).

Muschiul semitendinos

Ocupa partea postero-interna superficiala a regiunii, avand insertia pe tuberozitatea ischiadica. Insertia se face pe "laba de gasca", impreuna cu muschii croitor si gracilis. Inervatia este asigurata de nervul tibial, muschiul fiind un flexor si rotator intern al gambei si un extensor al coapsei. (fig.128, 129, 130, 131, 132).

Muschiul semimembranos

Se gaseste dedesubtul muschiului precedent, avand origine comuna. Insertia se face pe condilul medial al tibiei (printr-un tendon reflectat) si prin intermediul ligamentului popliteu oblic (tendon recurent) pe fata posterioara a condilului lateral femural. Inervatia si actiunea sunt identice muschiului semitendinos. (fig.128, 129, 130, 131, 132).

Vascularizatia si inervatia compartimentului flexor al coapsei

Vascularizatia arteriala a structurilor regiunii femurale posterioare este asigurata de ramurile perforante ale arterei femurale profunde si intr-o mai mica masura de artera fesiera inferioara. (fig.131, 132).

Nervul sciatic patrunde in regiune pe sub marginea inferioara a muschiului fesier mare si trece peste muschiul patrat femural spre adductorul mare. Superficial este acoperit de capul lung al bicepsului femural si coboara in interstitiul dintre muschiul biceps femural, lateral si muschii semitendinos si semimembranos, medial. La nivelul extremitatii superioare a fosei poplitee se divide in nervii tibial si peronier/fibular comun, care sunt ramuri terminale.(de remarcat faptul ca diviziunea la un nivel superior este frecvent intalnita). Ramurile sale la nivelul coapsei sunt, in majoritate, musculare, destinate bicepsului femural, semitendinosului si adductorului mare. (fig.130, 131, 132).

Articulatia soldului

Articulatia soldului sau coxofemurala este o enartroza cotilica, care combina un spectru larg de miscari. Suprafetele articulare, acoperite de cartilaj hialin sunt capul femurului si suprafata semilunara a acetabulului. Suprafata articulara a acetabulului este completata de ligamentul transvers al acetabulului, care trece peste incizura acetabulara, in timp ce labrul acetabular adanceste cavitatea acestuia.

Capsula articulara are forma unui manson care se prinde la nivelul coxalului de marginea externa a acetabulului. La nivelul femurului, capsula cuprinde anterior in intregime capul si colul, inserandu-se pe linia intertrohanteriana,  in timp ce posterior se insera medial de creasta intertrohanterica, astfel incat treimea laterala a fetei posterioare a colului ramane extracapsulara. Capsula este formata din fibre longitudinale, superficiale si fibre circulare, profunde. Acestea din urma realizeaza in jurul colului femural zona orbiculara, care mentine capul femurului in acetabul.

Capsula articulara este intarita de trei ligamente puternice care se intind de la osul coxal la femur. Acestea sunt ligamentul pubofemural, ligamentul ischiofemural si ligamentul iliofemural. Dintre acestea, cel mai puternic este ligamentul iliofemural, intins intre spina iliaca antero-inferioara si linia intertrohanterica. Ligamentul pubofemural uneste creasta pectineala cu micul trohanter, in timp ce ligamentul ischiofemural, situat posterior, porneste de la ischion la marele trohanter si fosa trohanterica. Intraarticular se gaseste ligamentul rotund (al capului femural), intre ligamentul transvers al acetabulului si foseta capului femural. Acest ligament transporta o ramura mica a arterei obturatoare spre capul femurului.(fig.133).

Miscarile articulatiei sunt efectuate in jurul celor trei axe ale spatiului.

Flexiunea si extensiunea se efectueaza in jurul axei transversale care trece prin colul femurului. Abductia si adductia se executa in jurul axei anteroposterioare, care traverseaza capul femurului. Miscarile de rotatie externa si interna se efectueaza in jurul axei verticale care uneste capul femural cu condilul medial al acestuia. Din succesiunea miscarilor precedente rezulta circumductia, diafiza femurala realizand un con cu baza distala. Muschii care intervin in aceste miscari sunt:

- flexia: muschiul iliopsoas;

- extensia: muschiul fesier mare si cvadricepsul femural;

- abductia: muschii fesieri mijlociu si mic;

- adductia: muschii adductori;

- rotirea interna: muschiul tensor al fasciei lata si fibrele anterioare ale fesierului mijlociu si mic;

- rotirea externa: ambii muschi obturatori, muschiul piriform si muschiul patrat femural.(fig.134).

Inervatia articulatiei este asigurata de ramurile nervilor femural si obturator si de ramurile plexului sacrat.

Aportul sanguin al articulatiei este asigurat de ramuri ale arterelor circumflexa femurala mediala, fesiera superioara, fesiera inferioara si obturatoare.

Raporturile articulatiei soldului sunt ilustrate schematic in fig.134.

FOSA POPLITEE

Continua inferior regiunea posterioara a coapsei, situandu-se posterior de articulatia genunchiului (regiune posterioara a genunchiului), fiind delimitata astfel:

superior - transversala ce trece deasupra bazei patelei;

inferior - orizontala dusa prin tuberozitatea tibiei,

lateral si medial - verticalele duse prin epicondilii femurali.

Regiunea apare sub forma unei depresiuni numita fosa poplitee, de forma romboidala, cu mai multi pereti. (fig.135).

Peretele anterior este format de planul osteoarticular al articulatiei genunchiului, iar peretele posterior de planurile de acoperire. Fascia se dedubleaza la acest nivel si contine segmentul terminal si crosa venei safene externe. Rombul popliteu prezinta:

- o margine supero-laterala - tendonul muschiului biceps femural;

- o margine supero-mediala - formata de tendoanele muschilor semitendinos si semimembranos;

- o margine infero-laterala - capul lateral al muschiului gastrocnemian si pantecele muschiului plantar;

- o margine infero-mediala - capul medial al muschiului gastrocnemian.

Unghiul superior al rombului reprezinta comunicarea cu regiunea femurala posterioara, la acest nivel situandu-se si hiatul tendinos al adductorului mare, prin care fosa poplitee comunica cu regiunea anterioara a coapsei.

La nivelul unghiului inferior se gaseste arcul tendinos al muschiului solear, teritoriul reprezentand comunicarea cu regiunile gambei, anterioara si posterioara.

Continutul fosei poplitee

Este reprezentat de manunchiul vasculonervos popliteu format din artera poplitee, vena poplitee si ramurile terminale ale nervului sciatic, nervul tibial si nervul fibular comun. Manunchiul popliteu continua vasele femurale, din regiunea anterioara a coapsei, in timp se nervul sciatic coboara din regiunea femurala posterioara.

Artera poplitee

Artera poplitee continua artera femurala, de la nivelul hiatului adductorilor. Artera coboara vertical, fiind elementul cel mai profund, plasat pe planul osteoarticular. La marginea inferioara a muschiului popliteu se divide in arterele tibiale anterioara si posterioara. La nivelul acestui spatiu emite doua artere geniculare superioare (laterala si mediala), una mijlocie si doua inferioare. Anastomoza arterelor geniculare cu ramurile descendente ale arterei femurale, ale arterei femurale profunde si cu ramurile ascendente ale arterelor tibiale anterioara si posterioara formeaza reteaua articulara a genunchiului, insuficienta pentru restabilirea circulatiei colaterale in cazul ligaturarii arterei poplitee. (fig.135).

Vena poplitee

Vena poplitee urca prin fosa poplitee, fiind situata posterolateral de artera. Tributarele sale sunt vena safena mica si venele corespunzatoare ramurilor arterei poplitee. Paraseste spatiul prin hiatul adductorilor. (fig.135).

Nervii fibular comun si tibial(posterior)

Nervii fibular/peronier comun si tibial (posterior) sunt ramurile terminale ale nervului sciatic. Nervul tibial continua traiectul nervului sciatic, strabatand regiunea pe axa verticala; el se situeaza posterolateral de vena. Nervul paraseste fosa prin inelul arcului tendinos al muschiului solear. Ramurile emise la acest nivel sunt destinate muschilor solear, gastrocnemian, plantar si popliteu, din el desprinzandu-se si nervul cutanat sural medial.

Nervul fibular comun se gaseste sub marginea supero-laterala a fosei, insotind tendonul muschiului biceps femural, pe care il urmeaza  pana la capul fibulei. La nivelul colului fibulei se divide in nervii fibular superficial si fibular profund. In fosa poplitee emite nervul cutanat sural lateral. (fig.135).

In tesutul celuloadipos al fosei se gasesc o serie de nodului limfatici. Acestia primesc aferente de la structurile profunde ale gambei, precum si aferente superficiale care insotesc vena safena mica. Eferentele sunt drenate in nodulii limfatici inghinali profunzi.

Articulatia genunchiului

Scheletul articulatiei genunchiului

In alcatuirea articulatiei genunchiului participa epifiza distala a femurului, patela si platoul tibial.

Epifiza distala a femurului

Extremitatea inferioara a femurului este voluminoasa si se termina cu doua formatiuni articulare divergente posterior, numite condili, unul lateral si unul medial. Acestia sunt separati posterior prin fosa intercondiliana, in timp ce anterior prezinta o fata articulara pentru patela. Fetele externe ale condililor se termina prin epicondili. Sub epicondilul lateral se gaseste o cavitate putin adancita care serveste insertiei muschiului popliteu, iar posterior acesteia, un sant care gazduieste tendonul acestui muschi. Deasupra epicondilului medial se afla proeminenta tuberculului muschiului adductor mare. (fig.136 A, B si C).

Centrul secundar de osificare pentru extremitatea distala a femurului apare inaintea nasterii. Este de obicei singurul centru secundar prezent la nastere si indica, in termeni medicolegali, o nastere la termen. Fuziunea cu diafiza femurala are loc intre 18 si 20 de ani.

Patela

Patela sau rotula este un os sesamoid, situata in tendonul muschiului cvadriceps femural. Se situeaza anterior fetei patelare a epifizei distale femurale. Patela are forma triunghiulara, orientata cu baza superior. Fata anterioara este convexa si rugoasa, in timp ce fata posterioara este separata de o creasta verticala in doua suprafete articulare concave pentru fetele articulare ale condililor femurului. (fig.137). Centrii de osificare apar si fuzioneaza intre 3 si 6 ani.

Extremitatea superioara a tibiei

Este voluminoasa, alungita transversal si formata din doi condili, unul medial si altul lateral. Acestia prezinta doua suprafete articulare superioare usor concave, separate printr-o proeminenta numita eminenta intercondilara; eminenta se termina superior cu doi tuberculi intercondilari, unul medial si unul lateral. Anterior si posterior eminentei intercondilare se gasesc ariile intercondilare, anterioara si posterioara. Pe fata anterioara se afla tuberozitatea tibiala, iar pe fata externa a condilului lateral, se situeaza o suprafata articulara pentru capul fibulei. (fig.138).

Centrul secundar de osificare pentru epifiza distala a tibiei apare la scurt timp dupa nastere, aceasta fuzionand cu diafiza intre 16 si 18 ani.

Extremitatea superioara a fibulei

Desi nu participa la formarea articulatiei genunchiului, din considerente topografice este detaliata acum. Fibula prezinta la nivelul epifizei superioare o proeminenta conica numita cap, continuata superior cu un varf. Pe fata mediala a capului se gaseste o suprafata articulara ovalara pentru tibie. (fig.138). Centrul secundar de osificare al epifizei superioare a fibulei apare mult mai tarziu decat cel al tibiei, aproximativ la varsta de 5 ani, fuziunea cu diafiza avand loc in jurul varstei de 18 ani.

Articulatia genunchiului

Suprafetele articulare osoase acoperite de cartilaj hialin, sunt reprezentate de fetele articulare ale condililor femurali, recurbate si divergente posterior, de fata patelara a femurului, de fata articulara superioara a tibiei si de fata articulara posterioara a patelei.

Datorita neconcordantei dintre suprafetele articulare, intre acestea se interpun doua formatiuni fibrocartilaginoase numite meniscuri. Acestea adera prin circumferinta lor de capsula articulara si prezinta doua extremitati sau coarne, unul anterior si unul posterior. Meniscul lateral are forma unui inel aproape complet sau a literei "O", iar cel medial are coarnele mai indepartate fiind de forma literei "C". Ligamentul transvers se intinde intre coarnele anterioare ale meniscurilor. (fig.139, 140).

Capsula articulatiei genunchiului uneste extremitatea inferioara a femurului cu cea superioara a tibiei, inserandu-se astfel:

- pe femur, de-a lungul marginilor suprafetelor articulare ale condililor femurali, epicondilii ramanand extracapsulari;

- pe tibie, in jurul suprafetei articulare superioare, fiind intrerupta posterior de tendonul muschiului popliteu. Insertia femurala a acestui muschi se situeaza intracapsular, dar tendonul se afla in afara membranei sinoviale.(fig.139).

Capsula articulara este formata din fibre longitudinale, transversale si oblice, fiind puternica posterior. Ea este gaurita anterior pentru suprafata articulara a patelei. Capsula este intarita de o serie de ligamente, care asigura stabilitate articulatiei genunchiului.

Ligamentul patelar se gaseste pe fata anterioara a articulatiei si reprezinta tendonul de insertie al muschiului cvadriceps femural pe tuberozitatea tibiei. (fig.140, 141, 142).

Retinaculele patelei sunt expansiuni ale cvadricepsului care se situeaza intre laturile patelei si condilii femurali.

Ligamentul colateral tibial este un ligament lat, care se intinde de la epicondilul medial femural la condilul medial al tibiei. (fig.141 A)

Ligamentul colateral fibular este un ligament subtire si rotunjit, intins intre epicondilul femural lateral si capul fibulei. (fig.141 B si fig.142).

Ligamentul popliteu oblic este situat pe fata posterioara a articulatiei si reprezinta o prelungire a tendonului muschiului semimembranos.

Ligamentul popliteu arcuat se gaseste pe fata posterioara a articulatiei.

Ligamentele incrucisate (cruciforme) sunt asezate profund, in fosa intercondiliana, in afara cavitatii sinoviale. Ele reprezinta cele mai importante mijloace de legatura ale articulatiei genunchiului.  Ligamentele se intind de la ariile intercondiliene ale tibiei la condilii femurali.

Ligamentul incrucisat anterior are o directie oblica, superior, posterior si lateral, unind aria intercondiliana anterioara cu suprafata intercondiliana a condilului lateral.

Ligamentul incrucisat posterior are o directie oblica, superior, anterior si medial, unind aria intercondiliana posterioara cu suprafata intercondiliana a condilului medial.(fig.139, 140, 143). Ruperea acestor ligamente determina o miscare anteroposterioara anormala a platoului tibial fata de condilii femurali, numita miscare "in sertar".

Anterior articulatiei, intre ligamentul patelar si condili se gaseste corpul adipos infrapatelar, iar inapoia ligamentelor incrucisate se situeaza corpul adipos posterior.

Membrana sinoviala captuseste capsula articulara, avand cateva particularitati. Anterior tapeteaza suprafata posterioara a corpului adipos infrapatelar, pe care il exclude din cavitatea articulara. Posterior, trece anterior de ligamentele incrucisate si de corpul adipos posterior, separandu-le de cavitatea sinoviala. (fig.142). Sinoviala prezinta cateva dependinte - bursele (funduri de sac) si plicile. Bursa suprapatelara este cea mai voluminoasa si reprezinta prelungirea anterioara situata deasupra bazei patelei, intre muschiul cvadriceps si femur. Alte burse sunt: bursa prepatelara situata pe fata anterioara a patelei, bursa subcutanata infrapatelar, antero-inferioara ligamentului patelar, bursa infrapatelara profunda (pe fata posterioara a ligamentului patelei) si bursele asociate insertiilor muschilor gastrocnemian, gracilis, croitor, semitendinos si a tendonului semimembranosului. Ultima bursa poate comunica cu cavitatea sinoviala. (fig.142)  

Articulatia genunchiului este o trohleartroza. Principalele miscari se efectueaza in jurul unei axe transversale prin condilii femurali si sunt reprezentate de flexiune si extensiune. Acestea sunt deplasari ale condililor femurali contra platoului tibial, in compartimentul meniscofemural al articulatiei. Extensiunea consta in realizarea pozitiei de rectitudine a genunchiului, in care gamba continua axa coapsei. Aceasta miscare este realizata de muschiul cvadriceps femural si este limitata prin intinderea ligamentelor posterioare si a celor colaterale. Flexiunea, realizata de muschii ischiogambieri, croitor si gastrocnemian este apropierea fetei posterioare a gambei de fata posterioara a coapsei; este limitata de contactul dintre aceste doua segmente ale membrului inferior

In finalul miscarilor de mai sus sunt posibile si miscarile de rotatie in jurul unei axe longitudinale prin tibie, care sunt pasive, terminale. Acestea se realizeaza in compartimentul meniscotibial al articulatiei. Rotatia interna apare la sfarsitul flexiunii, iar rotatia externa la finele extensiunii.

Aportul sanguin al articulatiei genunchiului este asigurat de ramurile geniculare ale arterei poplitee, iar inervatia de ramurile nervilor sciatic, femural si obturator.

Articulatia tibiofibulara proximala

Articulatia tibiofibulara superioara se realizeaza intre capul fibulei si condilul lateral al tibiei. Este o articulatie sinoviala plana a carei cavitate sinoviala nu comunica cu cea a articulatiei genunchiului. La acest nivel se gasesc ligamentele capului fibulei, anterior si posterior. Permite fine miscari de alunecare ale capului fibulei.