Dezvoltarea inteligentei si gandirii - perioada de la 1 la 3 ani

Perioada de la 1 la 3 ani din perspectiva piagetiana este caracterizata de incheierea stadiului senzorio-motor (o - 2 ani) si debutul stadiului umator, cel preoperational ( de la 2 la 7 ani) . La sfarsitul primului an de viata dezvoltarea inteligentei conform teoriei lui Piaget parcurge substadiile 5 si 6 ale dezvolttarii senzorio-motorii:

Stadiul reactiilor circulare tertiare si descoperirea de mijloace noi prin experimentare activa (11/12 luni - 18 luni)

Pentru ca actul inteligent sa fie complet sunt necesare mijloacele noi de actiune, crearea lor si cautarea acestor mijloace este caracteristica acestui moment

Conduita sforii

Trage sfoara de care este legat un obiect pentru a-l apropia

Conduita suportului

Trage covorul pentru a aduce mai aproape obiectul

Trage fata de masa pentru a cobora obiectul

Apar reactiile circulare tertiare

In RCS copilul cunoaste rezultatul actiunii sale si il repeta folosind scheme cunoscute de actiune, in cele tertiare atiunile sunt caracterizate de schimbarea modalitatii de producere a rezultatului

"experiente pentru a vedea ce se intampla"

exe: descoperind traiectoria unui obiect copilul va cauta sa-l arunce in alte moduri sau de la alte puncte de plecare

Stadiul inventarii de mijloace noi prin combinari mentale (18 -24 luni)

Solutia la problema nu mai este tatonata practic, copilul fiind capabil sa gaseasca solutia in mintea sa

Conduita bastonului - apropie un obiect indepartat folosind un bat

Sfarsitul inteligentei senzorio-motorii si debutul inteligentei veritabile

Conceptul obiectului permanent a fost introdus de Meyerson pentru a desemna invarianta obiectului ca atare, categorializarea schemei sale de existenta( coord. P.P. Nevenau, 1978). Inteligenta senzorio-motorie conduce la organizarea realului, arata Piaget, construind marile categorii ale actiunii care sunt : schemele obiectului permanent, ale spatiului, ale timpului si ale cauzalitatii ce se constituie in substructuri ale viitoarelor notiuni corespunzatoare ( J. Piaget, B. Inhelder, 1976 pag14). Nici una din aceste categorii nu este data de la inceput si universul initial al copilului este in intregime centrat pe propriul corp si pe actiunea proprie a copilului intr-un egocentrism pe cat de total pe atat de inconstient. Dupa varstade 18 luni, arata Piaget, se realizeaza o decentrare generala in urma careia copilul sfarseste prin a se situa ca un "obiect" printre altele intr-un univers format din obiecte permanente, structurat spatio-temporal si constituind sediul unei cauzalitati, in acelasi timp spatializate si obiectivate in lucruri ( J. Piaget, B. Inhelder, 1976 pag. 15). Asadar conform teoriei lui Piaget, notiunea de obiect nu este innascuta ci se formeaza pe parcursul acelorasi stadii de dezvoltare ca si schemele de actiune. Indicele recunoasterii permanentei obiectului este "cautarea activa".

Observarea conduitei copilului cu ocazia disparitiei unui obiect :

Perioada preoperationala sau stadiul preoperator debuteaza in jurul varstei de doi ani cu aparitia reprezentarilor mentale si posibilitatile de evocare verbala si mentala caracterisitice. Aceasta perioada de dupa varsta de 2 ani, este marcata de trei mairi achizitii, respectiv: aparitia functiunii semiotice, apogeul gandirii egocentrice si inceputul decentrarii cognitive.

La sfarsitul stadiului senzorio-motor copilul detine un sistem elementar de semnificatii si o posibilitate esementara de a reprezenta mental anumite actiuni. Aceste reprezentari si utilizarea semnificantului se dezvolta odata cu aparitia functiei semiotice sau simbolice care reprezinta capacitatea de a evoca obiectele sau situatiile care au fost candva percepute, prin intermediul semnelor si simbolurilor. Aceasta functie generatoare a reprezentarii este denumita de Piaget simbolica apoi semiotica, semnele fiind mai arbitrare decat simbolurile deoarece ele nu au nici o legatura cu obiectele pe care le reprezinta (Tourrette si Guidetti, 2002, pag. 111). Aceasta functie se va dezvolta intr-o maniera privilegiata pe parcursul diferitelor conduite care sunt : imitatia amanata, jocul simbolic, imaginile mentale si limbajul.

Dezvoltarea inteligentei si limbajului sunt strans legate de conduitele verbale contribuind semnificativ la dezvoltarea gandirii. In conduita verbala distingem 2 etape interogative cu influente asupra structurarii gandirii. Prima etapa este activa. In jurul varstei de 2 ani, etapa pe care Rose Vincent a denumit-o "marea identificare" (ce este asta ?). Cea de a doua faza este faza lui "de ce ?" si debuteaza la 3 ani. Prin aceasta intrebare copilul cauta sa identifice relatiile dintre obiecte, la ce folosesc acestea si care sunt efectele obiectului asupra sa.