Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Medicina


Qdidactic » sanatate & sport » medicina
Examenul chimic al salivei (evidentierea mucinei , ionilor din saliva)



Examenul chimic al salivei (evidentierea mucinei , ionilor din saliva)



I. Examenul microscopic al salivei:

Material necesar: lama de sticla, albastru de metilen solutie 1%0, microscop,saliva

Tehnica de lucru:

~se pune o picatura de saliva pe lama

~se adauga o picatura de albastru de metilen

~se observa la microscop: filamente de mucina, celule epiteliale descuamate, leucocite, bacterii, resturi alimentare.


II. Reactia salivei:

Material necesar: hartie indicatoare Merck, penseta

Tehnica de lucru: O fasie de hartie indicatoare este inmuiata in saliva. Se compara culoarea obtinuta cu limita de viraj a indicatorului folosit.


III. Punerea in evidenta a mucinei:

Material necesar: eprubete, solutie acid acetic glacial 20%, saliva

Tehnica de lucru: se pun intr-o eprubeta 2-3 ml saliva peste care se adauga 3-4 picaturi acid acetic glacial 20%. Apare precipitat filamentos caracteristic mucinei.


IV. Punerea in evidenta a sulfocianatilor:

Material necesar: eprubete, HCl solutie 5%, FeCl solutie 3%

Tehnica de lucru: se pun intr-o eprubeta 2-3 ml saliva si se aciduleaza cu 3-4 picaturi HCl.

Se adauga 1-2 picaturi FeCl si apare o coloratie caracteristica rodanatului feric, mai ales in jurul filamentelor de mucina. (la fumatori reactia este mai intensa)


V.Punerea in evidenta a anionilor din saliva:

Material necesar: eprubete, hartie filtru, solutie azotat argint 5%, solutie clorura de bariu 5%, solutie acid clorhidric 10%, solutie molibdat de amoniu 3%, cid acetic, bec Bunsen, saliva fiarta si racita.

Tehnica de lucru:

1.Anionii de Cl: se pun in eprubeta 2-3 ml saliva fiarta si filtrata; se adauga 2-3 picaturi azotat de argint. Apare un precipitat alb-casos de clorura de argint. La adugarea amoniacului precipitatul se dizolva



2. Anionii de SO : se pune intr-o eprubeta 2-3 ml saliva fiarta si filtrata; se adauga 2-3 picaturi HCl10% si cateva picaturi clorura de bariu. Apare un precipitat alb de sulfat de bariu.

3. Anionii de PO : se pun 2-3 ml saliva fiarta si filtrata intr-o eprubeta; se aciduleaza cu acid azotic concentrat. Se adauga molibdat de amoniu concentrat si se incalzeste pana la fierbere,la flacara. Se observa aparitia cristalelor galbene de fosfomolibdat de amoniu la racire.

4. Anionii de HCO : se pun intr-o eprubeta 2-3 ml saliva nativa si se adauga picaturi de acid acetic. apar bule gazoase de CO


VI.Punerea in evidenta a cationilor din saliva:

Material necesar: eprubete, solutie oxalat de K10%, fir de platina, bec Bunsen, sticla albastra de cobalt, saliva fiarta si filtrata.

Tehnica de lucru:

1. Cationii de Ca: se pun intr-o eprubeta 2-3 ml de saliva fiarta si filtrata si se adauga cateva picaturi oxalat de potasiu. Apare o turbureala intensa prin aparitia unui precipitat fin de oxalat de Ca.

2. Cationii de Na: un fir de platina este introdus in saliva nativa si apoi in flacara unui bec de gaz. Apare o coloratie galbena.

3. Cationii de K: un fir de platina se introduce in flacara unui bec de gaz dupa ce a fost introdus initial in saliva nativa. Se priveste printr-o sticla de cobal (cu proprietatea de a retine radiatii produse de arderea Na). Flacara va avea culoarea violeta datorita radiatiilor produse de arderea K.



Sarurile minerale din saliva au urmatoarele concentratii:

Cationii: Na: 10 mEq/l la flux bazal si 100mEq/l la flux maximal

K: 8-16 mEq/l la flux bazal si la flux crescut ramane stationar sau creste usor

Ca: 4-5 mEq/l la flux bazal si scade la flux maximal


Anionii: Cl: 15-25 mEq/l la flux bazal si 75 mEq/l la flux maximal

HCO : 5-10 mEq/l la flux bazal si 60 mEq/l la flux maximal

PO : 5-6 mEq/l la flux bazal si scade cu fluxul secretor.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

sanatate

Medicina



Farmacologie

Documente online pe aceeasi tema


Paratuberculoza (boala lui Johne) - tratament si combatere
Notiuni de anatomie sl fiziologie articulatie
Tehnica perfuziei
Cecul si apendicele vermiform
Rolul enzimelor in digestie
Test grila - cancerul de col
Diagnosticul sarcinii tubare - ecografia Doppler
Ceai de menta
Panaritiu - ce trebuie facut?
Electroterapia



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.