Exemple - tulburari din spectrul autist, sindromul Asperger si Intarzieri in dezvoltarea limbajului

Cel mai des intalnite cerinte educationale speciale

Exemple de buna practica

Cunoastere si invatare

Dificultati de invatare usoare

Dificultati de invatare medii

Sindromul Down

Dislexia

EXEMPLE DE BUNA PRACTICA

SINDROM DOWN

George a absolvit cursurile unei scoli speciale pentru copii cu dizabilitati intelectuale si a fost repartizat la o scoala de arte si meserii, domeniul Industrie alimentara, specializarea-preparator produse din lapte. Performantele lui scolare sunt de nivel mediu, este receptiv, afectuos, dornic de comunicare, ii place sa fie laudat si se bucura ori de cate ori reuseste sa rezolve o sarcina cu succes. Are o rezistenta fizica scazuta si un ritm lent in gandire si miscari, intelege greu ce i se cere si se demoralizeaza usor in caz de esec (uneori plange si nu mai vrea sa lucreze). De aceea, s-a incercat pe cat posibil integrarea lui intr-un grup de lucru in care sarcinile sa fie pe masura posibilitatilor lui.

Deoarece se ataseaza usor de oameni si este prietenos, cativa colegi sunt totdeauna dispusi sa-l sprijine, explicandu-i pe intelesul lui ce are de facut sau ajutandu-l in sarcinile mai grele.

Profesorii stiu ca se bucura foarte mult cand este laudat si remarca de fiecare data succesele lui, recompensandu-l verbal, gestual si chiar material (diplome, distinctii).

In momentele in care doreste sa indeplineasca singur sarcinile, mai ales cele practice, este lasat sa lucreze in ritmul lui si este apreciat la sfarsit.

Pentru rezolvarea problemelor de fluenta verbala (vorbeste lent si nu reuseste sa-si termine ideile) profesorul il ajuta sa se exprime si i se adreseaza totdeauna cu foarte multa bunavointa.

In urma acestor eforturi George se simte bine printre colegii lui si rar mai apar manifestari de plans sau de refuz al activitatii.

EXEMPLE DE BUNA PRACTICA

DISLEXIA

Biografia de succes a unui adult cu dislexie

Dislexia este descrisa adesea ca o dificultate de scris-citit. Dar, problemele nu se limiteaza la mediul scolar, ci apar si mai tarziu, in viata scolarilor dislexici ajuns adulti dislexici. Dificultatile cauzate de dislexie ii afecteaza pe acestia in alegerea carierei si nu dispar odata cu inaintarea in varsta. In schimb, adultul dislexic de succes incearca sa gaseasca modalitati de a castiga bani cu abilitati minime de citit-scris.

Problemele intampinate la varsta scolara pot include, pe langa dificultatile de scris-citit si dificultati de organizare, de memorie, slaba incredere in sine si alte dificultati de comunicare. Ei propriul scris de mana, evita sa citeasca cu glas tare in fata clasei, au dificultati legate de tema pentru acasa, de a invata o limba straina sau tabla inmultirii. Astfel, acesti elevi cauta strategii de evitare a sarcini, prin motivarea unei dureri de stomac in ziua testului, de exemplu. Uneori profesorul intelege si vine in ajutorul elevilor dislexici prin schimbarea modului sau de predare sau examinare. Dar, adesea, elevii sunt cei care gasesc strategiile salvatoare.

Iata exemplu catorva adulti dislexici care au avut succes si modul in care si-au depasit dificultatile pentru a ajunge foarte buni in domeniul profesional ales.

Richard Branson este un om de afaceri dislexic. Este proprietarul companiei Virgin Atlantic, Virgin Records si multor altor companii. Este miliardar. Singur recunoaste ca problema lui cea mai mare este de a tine minte. Inca din scoala obisnuia sa foloseasca un carnetel pentru a-si ajuta memoria. Chiar si astazi, foloseste aceasta metoda.

David Bailey este unul dintre cei mai mari fotografi din lume. Este dislexic, si a avut foarte multe probleme in scoala. A ales aceasta profesie pentru ca ii place si este foarte bun in domeniu, nefiind impiedicat de cerinte ridicate de scris-citit. Talentul sau artistic i-a permis sa intre la facultatea St. Martins Art College, unde a studiat fotografia, devenind apoi unul dintre cei mai buni in aceasta profesie. A gasit o cale de a-si depasi dificultatile evitand profesiile care solicita abilitatile de scris-citit.

Comunicare si interactiune

Tulburari din spectrul autist

Sindromul Asperger

Intarzieri in dezvoltarea limbajului

EXEMPLE DE BUNA PRACTICA

AUTISM

Calin este elev absolvent al unei scoli speciale pentru copii cu dizabilitati mintale. Avand performante scolare medii si o preocupare deosebita pentru tot ce e legat de bucatarie a fost repartizat la o scoala de arte si meserii cu domeniul Alimentatie Publica, specializarea bucatar. Calin are o abilitate deosebita in a prepara cu precizie diverse retete, iar familia lui il solicita des in aceste activitati. De asemenea, petrece mult timp in atelierul de bucatarie al elevilor.

In schimb, comunica foarte greu verbal si are des momente de pierdere a contactului cu realitatea, mai ales la activitatile de tip teoretic. Scrierea lui este deficitara, dezlanata, cu multe greseli gramaticale si ortografice. Ritmul scrierii este foarte lent si de cele mai multe ori nu reuseste sa faca fata sarcinilor de tip teoretic.

Lucreaza foarte mult prin imitatie, reproducand practic foarte exact etapele pregatirii unui fel de mancare sau asezarii unei mese festive. Atunci cand nu intelege sarcina se enerveaza si se agita.

Profesorii clasei au fost indrumati sa comunice cu el cat mai mult, insistand pe comunicarea verbala. Totusi, pentru a-l ajuta sa inteleaga cerinte de ordin practic si sa le indeplineasca cu succes, au folosit comunicarea pe baza de imagini si simboluri (comunicarea alternativa / augmentativa). De exemplu, cand a fost invatat sa prepare spaghete (reteta noua pentru el) s-au folosit cartonase cu ordinea efectuarii operatiilor: aprins focul, asezarea cratitei pe foc, despachetat spaghetele, introdus spaghete in cratita etc. Pentru ca in imaginea despre strecurarea spaghetelor era omisa prezenta chiuvetei, Calin le-a strecurat deasupra mesei. Descrierea precisa, in imagini, fara a omite etape in ordinea efectuarii operatiilor, este de cel mai mare folos in comunicarea cu Calin. Astfel de greseli, precum cea mentionata mai sus, nu s-au mai intamplat dupa ce profesorii au inteles cu modul de lucru al lui Calin.

EXEMPLE DE BUNA PRACTICA

SINDROM ASPERGER

Florin este elev in clasa a IX-a la Scoala de Arte si Meserii, domeniul Igiena si Estetica, specializarea frizerie-coafura. Este un copil cu performante scolare bune, dar cu dizabilitati sociale: raspunde relativ usor, dar intarziat la interactiune, initiaza greu relatii cu ceilalti, evita contactul social cu necunoscutii. Se intampla sa vorbeasca singur, foarte mult si departandu-se de subiect. Nu stie sa-si ajusteze comunicarea in functie de interlocutor. Daca totusi incepe sa vorbeasca cu cineva nu stie cand sa se opreasca. Comportamentul repetitiv ii este de folos in insusirea meseriei, reuseste sa execute corect operatiile necesare. Florin consulta des reviste de specialitate si este capabil sa realizeze bine tunsorile.

In activitatile practice, maistrul a incercat sa-l stimuleze in comunicare, preluand rolul de client si intrebandu-l ce stil de tunsoare i s-ar potrivi; i-a dirijat raspunsurile si interventiile astfel incat acestea sa fie coerente si la obiect. In colaborare cu toti profesorii clasei, dirigintele a conceput un ghid de conversatie cu formule de adresare potrivite pentru fiecare tip de client: femei, copii, barbati, tineri, varstnici si altii.

I-au laudat performantele practice si l-au antrenat in activitati de petrecere a timpului liber alaturi de colegi: in echipa de fotbal, excursii, plimbari. Este un demers mai greu pentru profesori, dar rezultatele au inceput sa apara. Florin a invatat sa-si salute din proprie initiativa colegii si sa adreseze intrebari simple: Cat e ceasul? Ce mai faci? Unde mergem? Ce citesti? Cum vreti sa va tund?

In continuare se lucreaza pe autocontrol verbal prin schimbarea centrului de interes: comenzi scurte si ferme sau intrebari care sa-l orienteze spre alt subiect si sa-i canalizeze fluenta verbala intr-o singura directie.

EXEMPLE DE BUNA PRACTICA

RETARD/ INTARZIERE DE LIMBAJ

Radu este elev in clasa a X-a la Scoala de Arte si Meserii, domeniul Materiale de Constructie, specializarea lucrator in industria sticlei. Profesorii au remarcat dificultatile lui legate de limbaj si comunicare: ii este greu sa se exprime cu cuvinte proprii, are un vocabular sarac si inadecvat, se foloseste mai mult de gesturi decat de cuvinte. Cand isi face temele are foarte multe greseli si reda greu continuturile predate. Nu reuseste sa invete dupa manual si dupa notite, ci mai mult din ceea ce i se povesteste schematic sau i se arata practic.

In schimb este un baiat robust, sanatos fizic, rezistent la efort si harnic, foarte cuminte si ascultator.

Proiect: Dieta cu lamaie si musetel, cu apa sau cu otet de mere cu miere Proiect: Cancerul - semnele de alarma ale cancerului - legatura dintre cancer si dieta

La inceput profesorii au crezut ca are dificultati de auz pentru ca raspundea foarte greu si inadecvat cand i se adresau. Au solicitat parintilor sa-i faca un control medical auditiv si au constatat ca nu are probleme cu auzul. Tot de la parinti au aflat insa ca de mic a avut dificultati de limbaj.

Au observat ca exista subiecte de conversatie si activitati care il intereseaza (masini, filme de actiune) si astfel au inceput un program de stimulare a comunicarii si de asigurare a succesului scolar.

Profesorii au apelat la invatarea practica (prin actiune), i-au pus intrebari ajutatoare pentru a-l evalua, i-au dat sarcini usoare, simplificate, i-au oferit sprijin suplimentar si l-au inclus in grupuri de lucru. Acest mod de lucru in echipa, in care el are un rol si o sarcina bine precizate, evaluarea bazata pe probe practice si explicatiile suplimentare cu un limbaj simplificat oferite de profesori constituie cheia succesului integrarii lui Radu. El foloseste, de asemenea, un mic dictionar cu imagini si scheme pentru termenii tehnici folositi in meserie.

Este un elev foarte mult apreciat pentru progresele pe care le-a facut in insusirea meseriei si pentru comportamentul sau model.

Cerinte senzoriale si fizice

Tulburari vizuale

Tulburari de auz

Dizabilitati fizice

Paralizia cerebrala

Dana D. este eleva in clasa a IX-a la o scoala din reteaua SAM.

Parintii sunt deficienti de auz, constituie o familie organizata, cu doi copii. Sunt frati vitregi dar integerea dintre ei este perfecta.

Fratele elevei prezinta diagnosticul de hipoacuzie bilaterala. Copiii au urmat scoala speciala pentru deficienti de auz. Problemele de vaz ale Danei au fost corectate prin interventie chirurgicala si cu ajutorul ochelarilor.

Traind in mediu cu deficienti de auz cunoaste foarte bine limbajul mimico-gestual si citirea labiala. Disciplinata, cu tendinte de lider, cooperanta, are uneori crize de personalitate determinate de neintelegerile din clasa legate de problemele vizuale. Dificultatile vizuale reusind sa fie recuperate printr-o tratare psihopedagogica si medicala adecvata eleva a reusit sa-si depaseasca deficientele. In nota diagnosticului psihomedical este motivata superior pentru invatatura, cu preferinte pentru activitatea intelectuala, capabila de efort voluntar sustinut, putere de concentrare, memorie logica de lunga durata, cu reactualizarea fidela a notiunilor invatate.

Face fata la nivel superior curriculum-ului scolilor speciale si reuseste sa-si insuseasca la nivel mediu curriculum-ul national. Reuseste la examenul de capacitate si obtine o medie care-i permite intrarea intr-un liceu tehnologic unde face fata cu ajutor din partea familiei si ajutor specializat.         

EXEMPLE DE BUNA PRACTICA

Deficiente vizuale(ambliopie si hipoacuzie)

Diagnostic medical:

sechele picior congenital varus equin bilateral

agnezie pavilion auricular drept (lipsa pavilionului) cu hipoacuzie mixta

hipoacuzie de perceptie medie pe urechea stanga

tulburari de reactivitate pe fond de intelect liminar

Florin N. este elev in clasa a IX-a la o scoala din reteaua SAM.

Provine dintr-o familie dezorganizata, repeta de trei ori clasa in scoala publica. Esecul scolar se datoreaza faptului ca invatatoarea nu a observat deficienta de auz. In acelasi timp, nu a reusit sa convinga colectivul clasei ca lipsa pavilionului urechii nu este un motiv de a fi exclus din colectiv. Este adus in scoala speciala unde recupereaza cu tratament adecvat psihopedagogic intarzierile in insusirea Curriculum-ului obligatoriu. Ajunge pana in clasa a VIII-a sa parcurga curriculum-ul national.

Participa la examenul de capacitate si reuseste la a doua incercare. Este orientat spre invatamantul profesional, specializarea mecanic auto.

Integrarea in colectivul clasei si al scolii a fost dificila din cauza esecului scolar anterior, care l-a traumatizat; faptul ca a fost valorizat la nivelul colectivului ceea ce a dus la o dezvoltare si incadrare aproape normala. A fost inegal in atitudine scolara dar abaterile s-au corijat prin sustinere afectiva. Slab motivat, invata numai la ceea ce-i place, dar cu o memorie logica si de lunga durata, cu ajutorul sustinut al psihopedagogului ajunge sa depuna un efort sustinut in invatare si sa opereze cu rationamente si concepte conform varstei. A fost invatat sa urmareasca buzele interlocutorului pentru a citi labial si, in acelasi timp, a fost protezat pe una din urechi la care s-a reusit practicarea unei interventii chirurgicale.

In nota si limitele diagnosticului medical, asimilarea cunostintelor devine mai usoara si pastrarea lor mai trainica atunci cand este motivat pentru ceea ce face.

Rezultatele in invatamantul profesional sunt bune si aprecierile profesorilor arata ca incadrarea lui in acest domeniu a fost corecta.

EXEMPLE DE BUNA PRACTICA

Deficienta auditiva moderata

EXEMPLE DE BUNA PRACTICA

Deficiente fizice

In urma unui accident de masina Costel a suferit o interventie chirurgicala constand amputarea unui picior

Provine dintr-o familie organizata care il sustine foarte mult pentru depasirea dizabilitatii.

Este disciplinat, cooperant, cu initiativa, ordonat, are tendinta de lider, este mediu motivat pentru invatatura, are memorie predominant mecanica, opereaza cu concepte, dar predomina situatiile concrete, actionale. Este echilibrat emotional dupa o munca intensa la cabinetul psihologului si cu ajutorul familiei.

A fost repartizat intr-o clasa cu un colectiv unit, care l-a sustinut si ajutat foarte mult.

Proteza a fost modificata de mai multe ori si profesorul kinetoterapeut l-a ajutat de fiecare data sa se obisnuiasca cu ea. In acest moment joaca fotbal cu colegii de clasa, bineinteles, ca portar.

Are o dezvoltare intelectuala medie, cu asimilarea cunostintelor scolare la nivel mediu al programei.

S-a prezentat la examenul de capacitate, a reusit si a fost orientat spre invatamant profesional sectia de croitorie unde s-a adaptat rapid. Este ajutat foarte mult de mama sa care este creator de moda

EXEMPLE DE BUNA PRACTICA

Paralizii cerebrale

Sanda C. este eleva in clasa a IX-a la o scoala din reteaua SAM.

Provine dintr-o familie organizata, dintr-o sarcina gemelara. Sora ei este perfect sanatoasa A mers foarte tarziu, dar acum poate chiar si sa alerge moderat.

A invatat sa scrie mai tarziu datorita contractiei excesive a muschilor degetelor. Cu multa vointa, rabdare si foarte multe exercitii a reusit sa invete sa scrie. Acum reuseste sa scrie corect si citet. Se descurca destul de bine si cu tehnoredactarea. Este diciplinata, ordonata, cooperanta si generoasa. Are dificultati minore de invatare datorita dizabilitatii fizice, opereaza corect atat in plan concret cat si cu concepte. Este capabila de efort voluntar sustinut, are putere de concentrare a atentiei si este echilibrata emotional. A fost sustinuta PUTERNIC de familie si de catre psihopedagog si psihodiagnostician. Profesorul de cultura fizica medicala a sustinut-o de cate ori a fost nevoie, invatand-o nenumarate exercitii care sa o ajute in viata de zi cu zi.

A asimilat la nivel optim cunostintele scolare, are rezultate foarte bune la invatatura, a reusit la examenul de capacitate si continua studiile la un liceu tehnologic, dorindu-si sa devina profesoara.  

Cerinte sociale, emotionale si comportamentale

Hiperactivitate cu deficit de atentie

Comportament de opozitie si rezistenta

Anxietatea

Mutismul selectiv

Tulburari din spectrul autist

Andrei a absolvit cursurile clasei a VIII-a la o Scoala Speciala pentru copii cu dizabilitati intelective. Era caracterizat de profesorii scolii ca un elev recalcitrant, obraznic si uneori agresiv cu colegii mai neajutorati. Nu avea rabdare sa finalizeze sarcinile scolare si de cele mai multe ori se ridica din banca si prezenta lucrarile la corectat pe jumatate terminate. Atentia lui era selectiva si diferentiata, in functie de volumul sarcinilor si de continutul lectiilor: cand avea putin de lucru se concentra si rezolva sarcina; il interesau foarte mult informatiile legate de muzica, sport si masini.

Punctele tari ale lui Andrei erau urmatoarele:

citea destul de bine;

socotea corect si rapid, cunostea si manevra banii;

venea si pleca neinsotit de la scoala;

scria destul de bine dupa dictare, dar ritmul lui era mai lent;

era priceput si indemanatic la activitati tehnice.

Andrei a fost repartizat la un Grup Scolar Auto, la o clasa de tinichigii auto. Din primele saptamani s-a dovedit foarte priceput la activitatile de practica, dar la orele cu continut teoretic era neatent si neastamparat. Nu reusea sa ia notite in ritmul celorlalti. De multe ori se ocupa cu altceva: rasfoia reviste cu modele de masini si uneori asculta muzica la walkman. Daca nu i se permiteau aceste lucruri devenea nervos si iesea din clasa.

Dirigintele clasei cunostea problemele elevului. Studiase fisa medicala si recomandarile psihopedagogice care o insoteau. A solicitat sprijinul tuturor profesorilor clasei, explicandu-le dificultatile lui Andrei. Multi dintre ei nu l-au mai obligat sa ia notite, sprijinindu-l cu materiale printate si manuale. Altii i-au verificat si completat notitele. I-au incredintat sarcini accesibile: sa calculeze suprafata unei bucati de tabla necesara intr-o reparatie sau costurile unei reparatii de tinichigerie la un automobil. I-au laudat abilitatile practice si l-au stimulat sa lucreze in grup.

Colegii l-au acceptat mai greu, dar unii il invidiau pentru abilitatile lui practice. Dirigintele a organizat multe activitati de timp liber si chiar o minidiscoteca si Andrei a fost DJ. Colegii au fost incantati de muzica aleasa de el si treptat au inceput sa-l aprecieze. Andrei a promovat anul I al Scolii de Arte si Meserii si este integrat in colectiv.

EXEMPLE DE BUNA PRACTICA

Hiperactivitate Cu Deficit De Atentie

EXEMPLE DE BUNA PRACTICA

Alina provine dintr o familie dezorganizata. Parintii au divortat de curand si eleva locuieste cu mama. De mica a asistat la scene de violenta in familie cauzate de comportamentul tatalui, care era alcoolic.Alina ar fi preferat sa devina frizer-coafor, dar mama ei a insistat pentru domeniul Alimentatie Publica, specializarea ospatari, si Alina este in prezent eleva in clasa a IX-a a unei astfel de scoli de arte si meserii. Este timida, retrasa, dar silitoare. Rezultatele ei scolare nu sunt insa pe masura efortului depus.   

Comunica foarte greu cu profesorii si colegii si nu se ofera niciodata sa raspunda la lectii. Nu si-a asumat din proprie initiativa nici o responsabilitate in cadrul clasei si nu are prieteni intre colegi. La primele activitati practice avea mari retineri in a folosi vesela si ustensilele specifice, de teama sa nu le sparga sau deterioreze. In exercitiile practice de servire era crispata si uneori se bloca la jumatatea actiunii. Cand elevii clasei au fost anuntati ca vor participa ca practicanti la un eveniment cultural - partea de protocol, Alina a devenit agitata si chiar a inceput sa planga. A absentat de la aceasta activitate, motivand ca nu s-a simtit bine. Diriginta clasei a cerut sfatul unui consilier scolar si a aflat ca Alina sufera de anxietate. A fost contactata mama elevei si a fost indrumata catre un psiholog.

Profesorii clasei si in mod deosebit cei de activitati practice au fost sfatuiti sa aiba o atitudine cat mai calda si cat mai incurajatoare fata de aceasta eleva si sa ii acorde sprijin ori de cate ori este nevoie. Stiind ca Alina se teme de schimbari si de sarcini noi ,i-au mentinut atat locul in banca cat si grupa de practica.

O colega foarte buna la invatatura, foarte vesela si indemanatica a fost rugata sa devina mai apropiata de Alina si sa o ajute la activitatile practice.

Mai mult, aceasta colega ramanea cu ea si in pauze, atragand-o in grupurile celorlalti elevi si scotand-o astfel din starea de izolare. Profesorul de practica a initiat un joc de rol: "Ce stiu sa fac mai bine " si s-a constatat ca Alina se pricepea cel mai bine la aranjarea mesei deoarece ii placeau ordinea si frumosul si exersase mult acest lucru.

A fost laudata si apreciata pentru modul in care a aranjat o masa festiva. A urmat jocul "Schimba rolul !". Pentru ca Alina capatase curaj, i-a fost usor sa indeplineasca rolul celui care ia comenzile.Treptat, teama de necunoscut, teama de schimbare, teama de ceilalti s-au diminuat si Alina face progrese in meserie si in activitatea scolara.

Tulburari De Opozitie Si Rezistenta

Exemple de buna practica

ANXIETATE

Victor este elev in clasa a IX-a la Scoala de Arte si Meserii, domeniul turism si alimentatie, specializarea lucrator hotelier. Performantele scolare anterioare sunt de nivel mediu. Admiterea lui in aceasta scoala este rezultatul repartizarii pe calculator, Victor optand initial pentru un liceu cu profil sportiv. La inceput refuza toata oferta instructiv-educativa a scolii (disciplinele de cultura generala si de specialitate). Nu-i placea absolut nici o materie. Profesorii se plangeau ca elevul refuza orice sarcina de tip scolar. Colegii nu-l agreau si nici el nu era prea entuziasmat de ei.

Profesorul de IT a observat ca ii place sa deseneze, ca este la curent cu topurile din muzica si competitiile din fotbal si ca reuseste sa lucreze pe calculator.

Ca urmare, conform curriculumului, profesorul de IT l-a antrenat in realizarea:

unei prezentari Power-Point;

unui document Word continand imagini, desene si texte in Word Art;

unei baze de date cu informatii referitoare la echipele de fotbal preferate.

Victor a acceptat sarcina fara nici un fel de rezistenta, s-a mobilizat si astfel increderea in sine a crescut, iar atitudinea lui fata de scoala s-a schimbat in bine. I-a placut mult ceea ce face, iar acum profesorii s-au hotarat sa extinda si asupra altor materii modalitatea de lucru. Astfel, dirigintele i-a propus sa faca un afis si o prezentare Power Point pentru o lectie demonstrativa de dirigentie, iar profesorul de economie, o prezentare tip reclama a unui hotel din localitate.

Colegii au inceput sa-l agreeze pe Victor si si-au schimbat atitudinea fata de el,

apreciindu-l si sustinandu-l.

Acum este un elev integrat in colectivitate si accepta activitatea scolara fara rezerve.

EXEMPLE DE BUNA PRACTICA

MUTISM SELECTIV

Dana este o fetita de 14 ani care a absolvit cu performante scolare deosebite o scoala generala obisnuita. Cu cateva saptamani inainte de testarea nationala a suferit o trauma in urma decesului tatalui. Rezultatele ei la examen au fost foarte slabe si a fost repartizata la o Scoala de Arte si Meserii cu domeniul textile pielarie, calificarea lucrator in confectii.

La trauma familiala s-a adaugat esecul scolar. La intrarea in S.A.M refuza nu numai sa relationeze cu ceilalti, dar chiar sa vorbeasca. Mama Danei a fost chemata la scoala si a relatat ca in familie fetita se comporta normal si comunica, dar ca, intr-adevar,a devenit mai trista si mai inchisa in sine.

Diriginta clasei i-a recomandat mamei sa mearga la terapeut, dar totodata a solicitat si sprijinul tuturor profesorilor clasei pentru a o ajuta pe Dana. S-a renuntat, in cazul ei, la evaluarea curenta orala, iar la activitatile practice i s-a canalizat interesul in directia modei si a designului. Dana a manifestat interes si aptitudini in creatia de modele.

Consilierul de la CJAP a luat legatura cu echipa de profesori si le-a recomandat sa adopte fata de Dana o atitudine deschisa, binevoitoare, sa ii incurajeze orice dorinta de a comunica si ,pe cat posibil ,sa exprime in locul ei dorintele, ideile, problemele.

Intr-o zi, profesoara de croitorie a solicitat-o pe Dana in alegerea celor mai potrivite creatii intr-o prezentare de moda si chiar in prezentarea pe podium.

Fiind atrasa de ceea ce facea, Dana a inceput sa vorbeasca fara sa isi dea seama.

Si-a exprimat opinia in legatura cu unul dintre modele, facand aprecieri la adresa lui si alegand un altul. Din acel moment, comunicarea ei cu colegii si profesorii a fost restabilita.

EXEMPLE DE BUNA PRACTICA

Autist Cu Comportament Necorespunzator

Bogdan este un elev cu dificultati emotionale si pe langa tulburari din spectrul autist prezinta si tulburari de comportament. Este repartizat intr-o scoala de arte si meserii din domeniul industrie textila si pielarie, specializarea lucrator in confectii de piele.

Cand nu este ocupat devine de multe ori agresiv si chiar autoagresiv, creeaza dezordine in jur si isi deranjeaza colegii. Observandu-l, dirigintele a descoperit ce activitate il atrage cel mai mult, dar si cauzele furiei si manifestarilor sale agresive. Stie ca isi insuseste greu regulile si normele de comportare si ca ordinea in care el si-a asezat lucrurile trebuie respectata.

In activitatile practice a constatat ca reuseste timp indelungat sa faca operatii simple, repetitive, fara sa oboseasca: poate sa decupeze bucati de piele, sa lipeasca cu adeziv, sa sorteze deseurile de piele si sa le grupeze pe culori, etc.

A constatat ca reactioneaza agresiv daca vreun coleg incearca sa-l intrerupa sau sa umble in lucrurile lui. De aceea a recomandat profesorilor clasei sa-l tina tot timpul ocupat, sa-l aprecieze si sa-l recompenseze pentru toate activitatile de succes, sa-i vorbeasca calm, incet, sa-i mentina acelasi loc in atelier. Colegilor lui Bogdan le-a atras atentia sa pastreze pe cat posibil ordinea in jurul lui, sa-l incurajeze si sa aiba o atitudine deschisa si binevoitoare.

Profesorii au elaborat un curriculum diferentiat in care ponderea cea mai mare o au activitatile practice (terapie ocupationala). Este o munca dificila, dar progresele in comportamentul lui Bogdan au inceput sa apara. Manifestarile de agresivitate si autoagresivitate s-au rarit, iar colegii au inceput sa se obisnuiasca cu felul lui de a fi si sa-l sprijine.