O
suferinta a cailor optice intracranian, sau a capatului cortical al
analizatorului optic produce o hemianopsie, cu pierderea vederii pe o jumatate
de camp vizual la fiecare ochi. Ele pot fi bitemporale sau binazale, cu pierderea vederii la ambele
jumatati ale campurilor vizuale, temporale sau nazale. In nervul optic
fibrele merg fara a se amesteca, ele separandu-se in chiasma: fasciculul din
jumatatea temporala a retinei stangi merge la bandeleta optica de aceeasi parte
formand fasciculul direct, iar fascicolul din jumatatea nazala se incruciseaza
cu fascicolul analog de la celalalt nerv optic, castigand bandeleta de partea
opusa si formand fascicolul incrucisat. Chiasma este
formata din incrucisarea fibrelor din jumatatea nazala a celor doua retine si
din jumatatea fibrelor temporale ale ochiului omolog si jumatatea fibrelor
nazale ale celuilalt ochi. Fiecare bandeleta optica insumeaza
toate fibrele vizuale. Fibrele caii optice
retrochiasmatice contin toate fibrele venite din jumatatile drepte ale celor
doua retine, cu care vedem in jumatatile stangi. Jumatatea
stanga a unei retine percepe jumatatea dreapta a campului vizual corespunzator
si invers. Jumatatea superioara a spatiului, aceea care formeaza
imaginea sa pe
jumatatea inferioara a retinei, corespunde anatomic partii inferioare a
radiatiilor optice, buzei inferioare calcarine si vice-versa. Cecitatea
monoculara- suferinta campului
vizual al unui singur ochi- cu pierderea vederii se datoreste lezarii nervului
optic.
In hemianopsia
bitemporala produsa prin leziunile chiasmei (tumori hipofizare)
bolnavii nu vad in jumatatile temporale, datorita atingerii fascicolelor
incrucisate. In leziunile chiasmei cu expansiune in sus si inapoi spre
ventriculul III, se produce o presiune intraventriculara (craniofaringioame,
tumori ale fosei posterioare a cerebelului). In adenomul de hipofiza cu atrofie
optica, prin evolutie supraselara, se produce edem papilar. Adenoamele cromofobe
se traduc prin hemianopsie bitemporala in cadranul temporal (
de sus in jos si nazal de jos in sus), insotite de un sindrom
adipozo-genital, cu saua turceasca marita antero-posterior. Adenoamele
acidofile dau o hemianopsie bitemporala si acromegalie. Hemianopsia bitemporala o intalnim si in craniofaringioame
intraselare, traumatisme si arahnoidite opto-chiasmatice.
Hemianopsia omonima laterala formata prin leziuni inapoia chiasmei
cu pierdera vederii in jumatate de camp
vizual, produce o
stangagie unilaterala cu alexie, in leziuni occipitale stangi. Leziunea anterioara,
cu prinderea fibrelor pupilare duce la reflexul hemioptic Wernike - manifestat prin
lipsa reflexului pupilar, la o lumina venita din jumatatea oarba a campului
vizual (in obstruarea arterelor cailor optice retrochiasmatice). Tumorile temporale sau parietale dau hemianopsii omonime partiale.
Hemianopsiile sunt complete in tumori oocipitale fiind insotite si de
halucinatii si lumini colorate, ca si in traumatisme, encefalite, fracturi de
baza, placi meningiale pe bandaleta sau scoarta vizuala.
Hemianopsia orizontala prin contopirea a doua hemianopsii omonime
in cadran o intalnim in leziunile calor optice retrochiasmatice, bandeleta,
scizura calacarina (meningite, arahnoidite).
Hemianopsia binazala, intalnita foarte rar, apare in suferinte de
chiasma, tumori hipofizare sau de ventriculul III, arahnoidite optochiasmatice,
aterom de carotida. In hemianopsia dubla cu cecitate corticala ramane
numai vederea centrala ,, prin teava de pusca'',
datorita conservarii maculuei. Pierderea si a regiunii centrale
prin atingerea radiatiilor calcarine duce la cecitate completa.
Sindroamele lobului occipital se intalnesc rar in leziuni ale
campurilor 18 si 19. Suferinta unilaterala a campului 18 sau 19 produce
tulburari de orientare spatiala. In leziunile bilaterale ale
campurilor 17, 18 si 19 bolnavii nu mai pot aprecia distantele vederea maculara
ramanand insa pastrata. Cecitatea corticala produsa
prin extirparea bilaterala occipitala nu suprima reflexul la lumina. Obiectele, intensitatea luminoasa si senzatia de intuneric nu se
percep. Cecitatea corticala este totala. ; bolnavii (agnozici vizuali ) nu au senzatia infirmitatii. Intalnim cecitate corticala in sindroame vasculare bilaterale (de
artere cerebrale anterioare sau teritoriul occipital).
In cecitatea psihica (lezari ale arterelor parastriate) perceptia
vizuala ramane, fara recunoasterea obiectelor. Lezarea
unilaterala a campului 19 da tulburari de orientare spatiala si localizare.
Agnozia culorilor apare, in leziune 03 stang, camp 37 stang
sau in atingerea stratului 4 din scizura calcarina. O simptomatologie
atipica se intalneste foarte rar in tumorile lobului occipital, in care
bolnavii prezinta halucinatii vizuale, comitialitate, tulburari psihice,
cefalee supraorbitara, hemianopsie omonima si cecitate corticala.
