Mai bine previi decat sa tratezi - sub semnul dialogului arte-stiinte: muzica si medicina

SUB SEMNUL DIALOGULUI ARTE-STIINTE:

MUZICA SI MEDICINA

MAI BINE PREVII DECAT SA TRATEZI

Traim intr-o lume in care puterea cuvantului este inca recunoscuta. Si

daca cuvantul este recunoscut, mesajul acestuia este cu atat mai important cu cat

O VOCE il face inteligibil. "Cuvantul este totusi vehicolul prin care ideile lumii isi

transfera intelesurile dinspre noi spre altii "[1]. Dar cine produce vocea?

Asa cum se stie totalitatea organelor care alcatuiesc aparatul vocal contribuie

la producerea vocii. Care este necesarul minim si obligatoriu de cunostinte

pe care trebuie sa le aiba un om astfel incat acesta sa se poate folosi de

voce multi ani fara a si-o pierde? Care este necesarul minim si obligatoriu de

cunostinte pe care trebuie sa le aiba un om astfel incat acesta sa previna abuzul

vocal? Dar ce este abuzul vocal? Conform Dictionarului explicativ al limbii

romane, abuz vocal=orice folosire a vocii fara masura, tot ce depaseste limitele normale ale

vocii, exces in folosirea vocii

Si asta nu e tot, nu numai ca se foloseste in exces si fara masura VOCEA,

dar nici macar nu se cunoaste in general cum ar trebui folosita VOCEA,

in vorbire sau in cantat. Si aici intervenim noi, profesionistii vocii: medicul

foniatru si profesorul de canto, care tragem semnale de alarma asupra a ce

inseamna abuzul vocal si cum ar trebui sa previi mai bine decat sa tratezi.

NECESARUL MINIM SI OBLIGATORIU DE ANATOMIE

VOCALA

Daca ne luam dupa ACUSTICA [2] (gr. akovein: fr. acoustique=a auzi sau

"care se refera la auz") acea parte a fizicii care se ocupa cu studiul vibratiilor

mediilor elastice, din diferite puncte de vedere: producere, caracteristici,

propagare, utilizare, gasim urmatoarea definitie:

Sunetul este "orice tulburare vibratorie intr-un mediu material capabil sa produca

o senzatie auditiva pentru o ureche normala

Sunetul muzical [39] este acela care creeaza o senzatie auditiva placuta

pentru o ureche normala fiind caracterizat, asa cum se stie, prin inaltime, acea

calitate a sunetului de a fi mai inalt sau jos; durata - calitatea sunetului de a fi mai

scurt sau mai lung; intensitate - calitatea sunetului de a fi mai tare, puternic sau

mai incet, mai slab si timbru (culoarea sunetului) - amprenta inconfundabila a

unui sunet emis de un instrument sau de voce.

Sunetul vocal [40] se produce prin vibratia corzilor vocale la trecerea

unui flux de aer de provenienta pulmonara. Corzile vocale [41] sunt doua pliuri

fine musculare, care se deschid in inspiratie si se lipesc in expiratie. O

extremitate a acestor corzi vocale este atasata de perechea de cartilaje mobile,

denumite aritenoide, in timp ce a doua extremitate este ferm ancorata de

cartilajul tiroid, cunoscut sub numele de marul lui Adam. Fonatia sau aparitia

sunetului vocal se produce atunci cand spatiul dintre corzi se ingusteaza, adica

corzile vocale se lipesc anterior, median sau posterior si aerul din plamani este

expulzat prin acest spatiu in laringe.

Amplitudinea vocii, adica numarul de armonice cu care este imbogatit

sunetul primar emis de corzile vocale si amplificat de larige, este determinata de

forta cu care aerul din plamani este expulzat prin cavitatile rezonatorii, gura spre

in afara. Inaltimea emiterii sunetelor vocale este determinata de lungimea si

gradul de tensionare ale corzilor vocale. Adica, daca se emite un sunet grav,

corzile vocale se ingroasa si se comprima, vibrand in partea de jos a lungimii lor.

Sunetul mediu se produce prin lipirea mediana si alungirea corzilor vocale.

Sunetele vocale produc cea mai mare tensionare a corzilor vocale. In timpul

emisiei corzile vocale se alungesc, se subtiaza si se tensioneaza, lipindu-se si

dezlipindu-se de atatea ori pe secunde cate cicluri pe secunda are inaltimea

sunetului emis.

Profunzimea si timbrul natural al vocii sunt determinate de forma si

marimea faringelui si a laringelui, a nasului si a gurii; acesta este motivul pentru

care barbatii care, in general, au corzile vocale mai lungi si cu miscare mai libera

au in general voci mai profunde decat femeile, care au un laringe mai mic decat

barbatii, corzile mai scurte si mai subtiri, iar tot tractul vocal in general este mai

mic.

Referat: Clasificarea alimentelor permise pentru mentinerea echilibrului ponderal Document online: Trebuie inlocuit zaharul copiilor cu indulcitori?

Imaginea de sus a laringelui si a corzilor vocale [43].

Imaginea endoscopica a laringelui [40]

Sectiune frontala a laringelui [42]

Prin lipirea si dezlipirea succesiva a corzilor vocale la trecerea aerului de

provenienta pulmonara se produc sunetele vocale. Dar nu toate sunetele provin

doar din vibratia corzilor vocale. In general vocalele si consoanele sonore se

emit preponderent prin vibrarea corzilor vocale.

Vorbirea presupune folosirea laringelui ca rezonator primar, a cavitatii

bucale si a cutiei craniene ca rezonatori, iar emisia sunetelor foarte joase implica

si rezonanta vertebrelor cervicale. Mai participa activ limba si o parte din

musculatura fetei, iar pasiv dintii si palatul moale. Cavitatea bucala are in general

sase pereti: un perete anterior format de buze si arcadele gingivodentare, doi

pereti laterali corespunzand obrajilor, un perete superior corespunzand boltei

palatine, un perete inferior corespunzand limbii si regiunii sublinguale si un

perete posterior format de valul palatin si de istmul buco-faringian.

Cavitatea bucala este implicata total in vorbire, deoarece ajuta la

modelarea sunetelor emise de cavitatea fonatoare a laringelui. Pronuntarea unor

consoane cum ar fi K sau T, de exemplu, necesita ca aerul ce vine de la laringe

sa fie mult diminuat de limba si palat, in timp ce vocalele A si E nu necesita

acest lucru, ci doar o anumita pozitionare a limbii si dintilor. Fiecare sunet este

determinat de o miscare usor diferita a buzelor, limbii si dintilor. Capacitatea

surzilor de a citi pe buze se datoreaza rolului pe care cavitatea bucala il joaca in

producerea vorbirii. Intr-un studiu anterior am prezentat defectele de vorbire si

modalitatile de indepartare a acestora prin terapie non-medicala.

Cadre specializate precum logopezii, destui de rari in Romania, dar cu o

preocupare deosebit de extinsa in Germania, Austria sunt cei care stiu sa faca si

o terapie medicala sub controlul si colaborarea cu medicii O.R.L. Studiul de fata

se refera doar la anumite modalitati de a preveni imbolnavirea corzilor vocale,

asa-numita igiena vocala, la care voi adauga si niste experimente preluate din

terapia medicala de recuperare vocala.

Corzile vocale sunt asemanatoare anciei unui instrument de suflat, cum

ar fi clarinetul. Cand un om sufla aerul prin ancie, lemnul sau plasticul de

grosime mica vibreaza, producand sunetul fundamental, care este apoi modificat

de conductele si orificiile instrumentului, amplificat, imbogatit cu formanti, iar

ceea ce auzim noi este sunetul complex inzestrat cu timbrul instrumentului de

suflat numit clarinet, de exemplu. Asemanator se produce si vorbirea: corzile

vocale vibreaza in timpul trecerii aerului de provenienta pulmonara, impropriu

spus vibreaza - de fapt corzile vocale se lipesc si se dezlipesc cu foarte mare

repeziciune, iar sunetele emise sunt modificate de faringe, nas si gura.

Asa cum am mai spus, pentru a se transforma sunetele fundamentale

emise de corzile vocale in cuvinte inteligibile, laringele, faringele, istmul bucofarongian,

buzele, limba, palatul moale si cavitatile care dau rezonanta vocii

participa activ. In cantatul profesional, cel de mare putere unde vocea nu este

amplificata artificial cu microfon, se urmareste plasarea sunetului in cavitatile

rezonatorii superioare, folosirea craniului ca rezonator si orientarea sunetelor in

zonele de impedanta maxima. Ani de zile se urmareste acest traseu de orientare

a suvoiului vocal astfel incat printr-o tehnica vocala buna sa se poata obtine

calitate vocala, acuratete, amplitudine vocala, agilitate, pastrandu-se in acelasi

timp sanatatea aparatului vocal, a corzilor vocale si o longevitate in utilizare.

Controlul acestor structuri musculare si osoase care participa in fonatie si

rezonanta este realizat de catre sute de muschi, care conlucreaza cu o viteza

incredibila si creeaza miracolul numit VOCE.

Sectiune transversala a nasului, faringelui si laringelui [44]

CUM SA PREVII ABUZUL VOCAL. PASII SPRE SANATATE SI

LONGEVITATE VOCALA

Sa fii informat

Profesorul de canto impreuna cu foniatrul, ca asa se numeste cel care se ocupa

cu tratarea vocii, medic O.R.L. supraspecializat in foniatrie: fonos=sunet si

iatrie=boala, prezinta elemente de anatomie a aparatului vocal si elementele cele

mai intalnite de patologie vocala.

Foniatrul stie si aplica elemente de terapie ale vocii vorbite pentru toti

utilizatorii de voce si, in special, pentru profesionisti ai vocii: profesori, avocati,

prezentatori de televiziune, actori, cantareti.

Profesorul de voce, sau de canto este cel care educa vocea cantata. Este

cel care poate preveni imbolnavirea vocii cantate sau vorbite prin exercitii

foniatrice pentru vocea cantata sau vorbita. Tot el este cel care poate reeduca,

impreuna cu foniatrul, o voce bolnava. Poate, de asemenea, continua munca

foniatrului de recuperare a vocii bolnave vorbite sau cantate. Dar ce e cel mai

important: profesorul de canto este cel care "aude" ceea ce foniatrul "vede".

Sa urmezi o igiena vocala stricta

a) sa aplici o dieta echilibrata, fara abuzuri de condimente, grasimi, evitandu-se

alcoolul, fumatul si drogurile usoare, fara prea multa sare;

b) sa se hidrateze corespunzator, 2-3 l apa plata sau ceaiuri naturale neindulcite

sau indulcite cu miere; c) sa-ti faci un program zilnic de exercitii fizice pentru

dezvoltare si intretineremusculara.

Sa nu vorbesti prea mult, nici prea tare, ca intensitate, nici prea sus, ca

inaltime;

Sa respecti programul de odihna de 8 ore pe noapte;

Sa eviti barurile sau cluburile unde se fumeaza;

Sa eviti locurile aglomerate care determina marirea intensitatii vocii

pentru ca vocea sa se faca audibila;

Sa eviti locurile cu mult praf, zonele in care se construieste sau se

darama imobile;

Sa eviti sa stai in frig si mai ales sa vorbesti sau sa canti in frig;

Sa eviti sa canti ore in sir. Recomandare: nu mai mult de 3-4 ore pe zi.

Sa eviti, in caz de ragusire usoara, sa vorbesti in soapta. Poate face mai

mult rau!

Sa eviti sa-ti "dregi" vocea prin tusit sau scuipat.

Sa eviti, ca femeie, sa canti in zilele de ciclu menstrual si chiar

inainte de aceasta perioada, pentru evitarea sindromului premenstrual;

Sa-ti propui pauze de odihna totala a aparatului vocal, ceea ce

presupune sa nu vorbesti cateva ore pe zi dupa o lunga conferinta sau

dupa un speech obositor sau dupa ore multe la clasa.

Sa consulti imediat un medic foniatru la cea mai mica perturbare a

vocii vorbite sau cantate pentru a se putea prevenii imbolnavirea mai

grava a organului vocal.

Sa urmezi terapia stricta a medicului foniatru, in caz ca deja te-ai

imbolnavit si sa cauti un profesor de canto bun, care sa-ti ofera o

alternativa sanatoasa de tehnica vocala.

Acestea sunt doar cateva recomandari pentru a prevenii imbolnavirea

aparatului vocal. Longevitatea vocii este greu de prevazut. Oricui i-ar placea sa

se gandeasca ca o igiena vocala personala si o tehnica de emisie a sunetelor

vorbite sau cantate sunt solutiile la toate probleme care pot aparea pe parcursul

vietii. Dar, am atras atentia asupra unor aspecte sigure, verificate deja in

statisticile medicilor foniatri, ale imbatranirii premature si ale imbolnavirii

mecanismului vocal.

Ce este insa si mai important: INTOTDEAUNA EXISTA O

SOLUTIE LA PROBLEMELE TALE VOCALE, insa MAI BINE PREVII

DECAT SA TRATEZI!