Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Medicina


Qdidactic » sanatate & sport » medicina
Tabagismul, consumul de cafea, alcoolismul, consumul de droguri factorii de risc in producerea celulitei



Tabagismul, consumul de cafea, alcoolismul, consumul de droguri factorii de risc in producerea celulitei


Tabagismul, consumul de cafea, alcoolismul, consumul de droguri factorii de risc in producerea celulitei

Tabagismul favorizeaza aparitia celulitei. Fumul provoaca o incetinire a vitezei microcirculatiei in arborele arterial cutanat, din care cauza se activeaza lipogeneza (depozitarea subcutanata de grasime) si apare hipoxia cutanata (deficit de oxigen in tesuturi cu aspect de coaja de portocala); in acelasi timp stimularea tiroidiana si hormonala indusa de fum activeaza adrenalina si noradrenalina care vor creste viteza proceselor catabolice tisulare cum ar fi distrugerea celulelor adipoase din depozitele de rezerva, favorizand in acest fel lipoliza de rezerva. Privit in ansamblu, se obtine astfel scaderea in greutate pe seama depozitelor adipoase de rezerva, in timp ce in hipoderm lipogeneza este crescuta sub influenta hormonilor de stres, pe fondul scaderii oxigenarii tesuturilor.

Consumul de cafea se inscrie in tiparele unei "dependente' obisnuite. Cofeina stimuleaza eliberarea de adrenalina si noradrenalina, cei mai importanti hormoni ai stresului, care pregatesc organismul pentru un efort sustinut. Indiferent daca efortul exista sau nu, descarcarile de adrenalina se produc oricum, iar organismul "se streseaza' in consecinta. O ceasca de cafea este foarte bine venita atunci cand ne pregatim pentru o perioada de concentrare maxima, fizica sau psihica. Abuzul insa dauneaza. Ajungem sa devenim dependenti de consumul de cofeina, iar in perioadele de lipsa suntem lipsiti de vlaga. Organismul se autoepuizeaza de energie.

Alcoolismul cronic (etilismul cronic) determina modificari metabolice importante. Organismul este "invatat' sa-si procure caloriile necesare din alcoolul etilic. Pe masura ce dependenta se instaleaza, organismul renunta la celelalte alimente si prefera sa se hraneasca doar din alcool. Principalul organ care sufera in aceasta situatie este ficatul, care in tentativa lui de a neutraliza toxicitatea alcoolului se autodistruge. Alcoolul determina, de asemenea, o vasodilatatie periferica intensa, benefica pana la un punct. In caz de abuz, intoxicatia alcoolica se generalizeaza, mecanismele hepatice de epurare fiind cu mult depasite. Alcoolul etilic reprezinta pentru organism un aport calorigen extrem de important. Marii bautori nu au nevoie sa manance si unii dintre ei sunt chiar "plinuti'. Aceste calorii, ca oricare altele, formeaza depozite si reprezinta materialul energetic principal. Datorita vasodilatatiei periferice intense pe care o produce alcoolul, organismul pierde multa caldura; scaderea temperaturii corpului reprezinta un semnal de alarma pentru mecanismele de lipogeneza care se stimuleaza si "depun' si mai multa grasime in periferie pentru protectie termica. In interiorul organismului totul se degradeaza.



Mecanisme de dependenta se produc si in cazul consumului de droguri. Drogurile inhiba foamea. Singura grija a unui dependent de droguri este sa-si procure urmatoarea doza. Implicatiile psiho-socio-medicale sunt extrem de complexe. Referindu-ne strict la procesele fiziopatologice care se produc, ele sunt oarecum similare oricarei dependente. Alimentatia nu se mai face in parametrii normali; aceste persoane devin subnutrite, dezvoltand carente alimentare importante. Dezechilibrele metabolice sunt mari, procesele de ."degradare se accelereaza. Apare imbatranirea precoce.

II.3.11. Disbioza intestinala

Disbioza intestinala reprezinta forma particulara de alterare a functiei intestinale, cu un deficit graduat al sistemului imuno-limfatic intestinal. Consta in dezorganizarea treptata a florei intestinale fiziologice care treptat ajunge sa fie substituita de bacterii patogene ce duc la blocaje functionale ale mucoasei intestinale, cu - afectarea concomitenta a sistemului limfatic localizat sau la distanta, bronhii, sinusuri, tract vaginal etc. Flora bacteriana saprofita care colonizeaza in mod fiziologic colonul si care are un rol esential in sinteza si absorbtia unor elemente vitale, dintre care cele mai importante sunt vitaminele K si B, precum si in procesele de epurare a toxinelor, este distrusa si inlocuita cu populatii bacteriene patogene. Ca urmare se va produce o incetinire functionala a structurilor tisulare, cu acumularea consecutiva de toxine si diseminarea lor.


Cauzele principale ale aparitiei disbiozei intestinale sunt abuzul de antibiotice, hormoni, metale grele, precum si de conservand, aditivi alimentari, toxiinfectiile alimentare repetate si radiatiile ionizante. Acumularea toxinelor la nivel intestinal va avea ca rezultat cresterea si absorbtia acestora cu diseminarea lor, aparitia de fenomene de intoxicare in celelalte organe depurative - ficat, rinichi, piele.

Disbioza intestinala duce ia tendinta de acidoza tisulara, cresterea temperaturii viscerale, diminuarea oxigenarii cutanate, cresterea numarului de radicali liberi si afectarea activitatii celulare. Disbioza intestinala poate deci altera starea de sanatate si poate fi cauza primara a multor maladii, printre care putem enumera patologiilc estetice cum ar fi celulita, ridurile si imbatranirea cutanata. Aceasta intoxicatie generala a organismului cuprinde in cele din urma si creierul, mergand pana la aparitia tulburarilor echilibrului psiho-emotional.

Alte afectiuni ale piciorului, telangiectazii, edeme gambiere, hiperpigmentari, ulcere varicoase, hipercheratoze (calozitati), modificari ale fanerelor, modificari ale transpiratiei

Telangiectaziile, numite popular "vase sparte', reprezinta evidentierea la nivelul pielii si mai ales la nivelul dermului a unui sistem de vase capilare care se interconecteaza, cu diametrul de 0,5-2 mm si care apar din mai multe cauze: ca urmare a hipertensiunii venoase, din cauza constitutiei, prin inversarea fluxurilor cauzata de afectarea piciorului si/sau a posturii sale si prin disfimetii legate de sindroamele celulitice. De cele mai multe ori telangiectaziile sunt asociate cu v ari ce sau cu varicozitati, adesea fiind primul simptom al acestei boii si sunt aproape intotdeauna insotite de maladia celulitica. Ele pot reprezenta debutul unei patologii importante, de aceea trebuie diagnosticate corect si tratate in consecinta.

Edemele gambiere reprezinta manifestari clinice care insotesc o mare varietate de boli si se manifesta prin cresterea volumului gambelor si picioarelor, dureri locale, parestezii (senzatie de furnicaturi, mancarimi, curenti electrici). La presiunea exercitata cu degetul mare de la mana, pe un plan osos al piciorului, pielea ramane infundata, lasand o urma numita godeu. Acest lucru semnalizeaza extravazarea lichidelor in spatiile intercelulare. Edemele gambiere asociate cu celulita pot aparea si in alte circumstante patologice importante si anume: in boli de ficat, rinichi, inima, boli infectioase insotite de febra. Importanta diagnosticarii precoce si corecta este lesne de inteles. Uneori in evolutia bolii, staza venoasa si procesele de extravazare lichidiana sunt atat de pregnante, incat produc intoxicarea tesuturilor inconjuratoare si distrugerea lor integrala, cu aparitia necrozelor si ulcerelor varicoase. Acestea agraveaza boala si mai mult, prin potentialul infectios crescut cu care se asociaza. Ulcerele varicoase neingrijite si netratate corespunzator evolueaza nefavorabil, mergand pana la necesitatea amputarii segmentului afectat.

Hiperpigmentarile care apar in general la nivelul gambelor reprezinta depuneri de hemosiderina, ca urmare a stazei sanguine prelungite si cronice. Tulburarile de vasculari zatie periferica determina modificari si la nivelul fanerelor, parul dispare din cauza distrugerii foliculului pilos, iar unghiile isi modifica aspectul prezentand tulburari specifice de troficitate, se ingroasa, isi modifica textura, forma si luciul. Apar tulburari si la nivelul glandelor anexe ale firelor de par care se atrofiaza si se distrug treptat. Lichidele extravazate in spatiile intercelulare se acumuleaza si superficial, intre epiderm si derm, determinand aparitia flictenelor. Acestea se sparg, deschizand astfel solutii de continuitate catre exterior, cu favorizarea consecutiva a infectiilor.

Calozitatile apar mai ales la nivelul zonelor de contact si presiune intensa repetata. Aceste procese de hipercheratoza localizata reprezinta fenomene de adaptare la factorii de mediu extern si fenomene de protectie in acelasi timp. Sunt benefice pana la un anumit punct. Din punct de vedere estetic insa, sunt inacceptabile; exista procedee de indepartare, dar ele se refac continuu, fiind adesea mai voluminoase dupa fiecare indepartare. Metodele moderne de ingrijire presupun indepartarea lor incompleta dar acceptabila din punct de vedere estetic, astfel incat sa se evite exacerbarea proceselor de hipercheratoza cauzate de indepartarea radicala repetata.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright