Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didactice Bani si dezvoltarea carierei Stiinta  si proiecte tehnice Istorie si biografii Sanatate si medicina Dezvoltare personala
referate sanatate Sanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Medicina


Qdidactic » sanatate & sport » medicina
Ulcerul gastro-duodenal



Ulcerul gastro-duodenal


ULCERUL  GASTRO-DUODENAL

Definitie.

Este o boala caracterizata prin aparitia unei ulceratii cu sediul pe stomac , pe portiunea superioara a duodenului , partea inferioara a esofagului sau ansa anastomotica a stomacului operat.

Cauze.

            In incercarile de a cunoaste cauza acestei boli s-au emis mai multe teorii:

·       Teoria localicista – a atribuit formarea ulcerelor unor tromboze vasculare in peretele stomacului sau al duodenului; tromboza ar produce o ischemie localizata persistent, care ar scadea rezistenta mucoasei.

·       Teoria mecanica – sustine ca microtraumatismele care actioneaza asupra mucoasei ar fi responsabile de formarea ulcerului.

·       Teoria inflamatorie – bazata pe observatia caulcerul se insoteste adesea de gastrita , sustinea ca gastrita premergatoare ar determina eroziunea mucoasei .

·       Teoria clorhidropeptica – afirma ca ulcerul s-ar produce prin autodigerarea mucoasei sub actiunea sucului gastric; de aici si denumirea de ulcer peptic.

·       Teoria neurovegetativa -  pornind de la constatarea ca majoritatea bolnavilor ulcerosi prezinta semen de tulburari neuro-vegetative, sustine ca acestea provoaca tulburari in circulatia si in secretia gastrica si creeaza astfel conditii pentru aparitia ulceratiei.

In prezent se considera ca in aparitia ulcerului gastro-duodenal intervin 2 serii de factori:

Factori de aparare: integritatea mucoasei gastrice si calitatea mucusului protector.

Factori de agresiune: secretia peptic si acidul clorhidric.

Slabirea factorilor de apararea sau intarirea factorilor agresivi, jocul dintre aceste doua categorii de factori pot crea conditiile necesare pentru aparitia ulceratiei.

Rol in etiopatogenia bolii au:

-        Factorii genetici(frecventa crescuta la rudele apropiate)

-        Factorii de mediu(fumat, abuz de condimente, alcool, factori stresanti)

-        Factori neuropsihici

-        Medicamente agresive pentru stomac si duoden(aspirina, fenilbutazona, indometacinul, corticoizi, beta-blocante, inclusiv medicamente care inhiba sinteza de prostaglandine cu rol protector)

-        Factori endocrine

-        Bolile asociate( bronsita cronica, ciroza hepatica).

Recent s-a stabilit ca la baza afectiunilor stomacului sta o bacterie – Helicobacter pylori – care lezeaza in timp mucoasa gastrica.

Boala apare si la unii consumatori cronici de antiinflamatoare nesteroidiene(aspirina , paracetamol) – medicamente ce amelioreaza durerile reumatice sau migrene.

Frecventa.

·       Ulcerul gastro-duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20-40 ani( pentru localizarea duodenala) si la 30-50 ani( pentru cea gastrica).

·       Se poate intalni si sub varsta de 20 ani si la cei peste 50 ani.

·       Mai frecvent la barbati decat la femei; raport 3/1.

·       Ulcerul duodenal este de 2 ori mai frecvent decat cel gastric.

·       8% din populatia Romaniei sufera de ulcer duodenal sau gastric.

Anatomie patologica.

·       Forma rotunda sau ovala

·       Diametrul variaza intre 0.3-3cm , chiar 4 sau mai mult(ulcere gigante)

·       De obicei sunt unice, insa pot aparea simultan doua sau mai multe .

·       Ulceratia patrunde pana in submucoasa.

·       Cand ulcerul este penetrant, ea poate depasi stratul muscular, ajungand pana la seroasa si chiar in organele vecine ( pancreas  , ficat).

·       Poate fi acut sau cronic.

Localizari.

·       Cel mai frecvent in regiunea antropilorica

·       Apoi pe mica curbura.

·       Mai rar pe cardia, pe marea curbura sau pe cele doua fete.

·       Ulcerul duodenal – cel mai adesea pe bulb si mai rar postbulbar.

Simptome.

1.Durerea.

Cel mai constant simptom si care in mod obisnuit il determina pe bolnav sa mearga la medic.

·       Are localizare epigastrica, este intensa si insotita de o senzatie de arsura.

·       Sediul durerii poate avea legatura cu sediul ulceratiei.

·       Caracterul durerii cel mai evident este periodicitatea :

Durerile apar in perioade de 1-3 saptamani , separate prin perioade de liniste , in care bolnavul nu se plange de dureri, chiar daca nu respecta regimul alimentar;

De cele mai multe ori perioadele dureroase apar in cursul toamnei sau al primaverii( periodicitate sezoniera) ; pot aparea insa si in alte sezoane.

Pe masura ce boala se cronicizeaza , perioadele dureroase devin mai lungi si mai dese.

·       Un alt caracter al dureri consta in faptul ca are un ritm oral in raport cu orele mesei: uneori durerea poate apare imediat dupa masa(durere precoce) ; alteori apar la 2-4 ore dupa masa( durere tardiva) .

·       Uneori durerile apar nocturn , catre miezul noptii sau orele 3-4 dimineata(in ulcerul duodenal).

·       In alte cazuri de ulcer duodenal , durerea poate sa se insoteasca de o senzatie de foame( foame dureroasa)

·       In general , durerea din ulcerul gastro-duodenal este calmata de ingestia de alimente sau de bicarbonat de sodiu.

·       Pe masura ce ulcerul devine cronic si apar leziunile de perigastrita sau periduodenita, durerea devine aproape permanenta, periodicitatea si ritmul oral avand tendinta sa fie mai putin marcate.

2.Senzatia de arsura retrosternala( pirozis).

·       Este un semn des intalnit, care uneori inlocuieste durerea si are un character ritmic si periodic.

3.Mai pot aparea eructatii acide, gust acru sau amar in gura.

4.Varsaturile .

·       Determinate de mese copioase , abateri de la dieta, consum de bauturi alcoolice

·       Contin alimente , sunt abundente si au miros acid

·       caracteristica a lor, este aceea ca atenueaza durerea , deseori chiar o fac sa dispara, motiv pentru care unii bolnavi isi provoaca singuri varsaturile.

5.Pofta de mancare.

·       Normala sau crescuta.

·       Bolnavul scade in greutate in perioadele dureroase si se spune ca nu mananca; aceasta nu se intampla prin pierderea apetitului , ci prin frica de a manca pentru a nu avea dureri.

INVESTIGATII

EXAMENUL OBIECTIV.

Arata de obicei o stare generala buna.

Uneori bolnavul pare slabit, poate sa fie mai nelinistit, sa aiba tulburari de somn.

Examenul abdomenului nu arata la inspectie semne deosebite, iar la palpare poate exista o durere epigastrica , dar care nu ofera date concludente.

EXAMENUL SUCULUI GASTRIC.

Are valoare mai mare cand este facut cu histamina.

Se intalnesc hiperaciditate si hipersecretie (in ulcerul duodenal si piloric)

Normoaciditate in ulcerul gastric.

EXAMENUL RADIOLOGIC.

Obligatoriu in ulcerul gastro-duodenal.

Poate oferii semne directe sau indirecte de ulcer.

Semnul radiologic direct – nisa – se prezinta ca o umbra in plus pe conturul stomacului sau duoden; vazuta din fata apare ca o pata persistent; in jurul ei apare o zona mai clara, determinata de edem.

Semne radiologice indirecte: prezenta unor pliuri convergente ale mucoasei catre nisa, spasmul musculaturii gastrice imitand un deget care arata spre nisa si modificarile cicatriciale ,aderentiale, care deformeaza contururile normale.

GASTROSCOPIA.

Examen util pentru precizarea unor diagnostice nesigure, mai ales cand e vorba de benignitatea sau malignitatea unui ulcer.

Poate arata daca exista ulceratii multiple si permite biopsia pentru vizualizarea directa si examenul citologic.

CERCETAREA HEMORAGIILOR OCULTE(proba ADDLER, WEBER)

Examenul materiilor fecale

Este concludent numai daca nu exista nici o alta cauza de sangerare pe intreg tractul digestiv si daca s-a tinut un regim lactat timp de 3 zile.

Poate fi pozitiv in perioada evolutiva, insa rezultatul negativ nu infirma diagnosticul.


DIAGNOSTIC.

Diagnosticul pozitiv al bolii ulceroase se bazeaza ,in primul rand pe examenul clinic, in care anamneza joaca rolul important. Diagnosticul va fi intarit de evidentierea nisei la examenul radiologic.

Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: gastrita cronica, cancerul gastric, colecistita cronica, duodenita, sindromul Zollinger- Ellison.

COMPLICATII.

Hemoragia gastro-duodenala:

Complicatia cea mai frecventa.

Poate surveni in oricare moment din evolutia bolii

Poate fi declansata de diferiti factori: mese copioase, abuz de bauturi alcoolice, boli intercurente, traumatisme abdominale , sondaj gastric, examene radiologice , folosirea aspirinei, cortizonicele , fenilbutazona.

Se manifesta prin hematemeza si melena:

In hematemeza – sangele provenit din stomac are culoare rosie inchisa, uneori rosie-neagra; poate fi amestecat sau nu cu mucus si resturi alimentare

In melena – apare in sangerarile mari(peste 60g) ; scaun characteristic, consistent lichida sau pastoasa, aspect asemanator cu pacura sau crema neagra de pantofi.

In hemoragiile mici bolnavul prezinta o stare de slabiciune, ameteli, paloare, transpiratii , tahicardie.

In hemoragiile mari, starea bolnavului este foarte alterata, acuza lipotimii, transpiratii reci abundente, extremitati reci ,paloare accentuate, puls foarte rapid si slab, scaderea TA ; o pierdere mai mare de 300ml instaleaza anemia.

CONDUITA DE URGENTA IN HEMORAGIA DIGESTIVA SUPERIOARA( H.D.S.)

Repaos strict la pat in decubit dorsal ,fara perna(in hemoragii masive pozitia Trendelenburg pentru mentinerea unei circulatii cerebrale corespunzatoare)

Se interzice efortul fizic deoarece poate accentua hemoragia.

Repaosul la pat dureaza cel putin 3 zile dupa oprirea hemoragiei

Asistenta medicala va colecta intr-un vas sangele eliminate de bolnav si-l va prezenta medicului

Va curata gura bolnavului cu capul asezat intr-o parte fara sa deplaseze bolnavul

Prevenirea socului hemoragic trebuie sa se faca imediat – preventiv glucoza 5% sau ser fiziologic (indicatia de transfuzie se face mai tarziu, la aprecierea medicului)

Supravegherea functiilor vitale in hemoragiile masive se face din ora in ora .

EXAMENUL DE LABORATOR .

            La indicatia medicului se recolteaza sange pentru:

Hemograma – hematocrit, hemoglobina, numar hematii.

Se recolteaza scaunul pentru al trimite la laborator in vederea punerii in evident a sangelui din materiile fecale (Addler).

In cazurile grave(stare de soc) se determina azotemia, ionograma, rezerva alcalina, testele de coagulare.

Aplicarea masurilor terapeutice indicate de medic:

Asistenta medicala aplica punga cu gheata in regiunea epigastrica;

Pregateste sangele izogrup, izo-Rh si instaleaza transfuzia de sange;

Administreaza (in cazul ca se asociaza) medicatia hemolitica(CaCl2, gluconat de Ca. vit. K, adrenostazin)

Instaleaza perfuzia cu substituenti de volum macrodex(dextran 70) ,renomacrodex(dextran 40) – pentru refacerea volemiei;

Se recomanda aspiratie gastrica pentru evacuarea sangelui, deorece hemoragia se opreste mai usor daca stomacul este colabat. In plus ,evacuarea stomacului determina oprirea greturilor si varsaturilor, il pune in repaos si favorizeaza hemostaza.

Se va determina cantitatea de sange pierduta pe 24h.

Se pot efectua in scop hemostatic si spalaturi(refrigeratie gastrica prin spalatura continua cu apa de la gheata – asistenta va avea pregatit materialul steril necesar efectuarii tubajului gastric)

In cazul in care hemoragia nu cedeaza se recomanda interventie chirugicala.

Perforatia

O complicatie de temut a bolii ulceroase este perforatia in peritoneul liber

Se intalneste mai frecvent intre 30-50 ani

Clinic se manifesta destul de brutal, bolnavul acuza in mod brusc o durere violenta in epigastru , durere asemanatoare cu o “impunsatura de cutit” sau “lovitura de pumnal”

Bolnavul se incovoaie, isi tine pumnii in epigastru, ridica coapsele pe abdomen; durerile pot iradia in umeri , iar mai tarziu se extind in tot abdomenul.

La examenul obiectiv se constata un facies anxios, cu ochi incercanati, paloare , transpiratii reci, extremitati reci, puls rapid si slab pana la pupls imperceptibil, scaderea TA.

Examenul abdomenului: peretele abdominal are musculature contractata in epigastru( aparare musculara), contractura” de lemn “ , la atingerea tegumentelor epigastrice durerea este exacerbate(hiperestezie cutanata).

Examenul radiologic – se constata semne de pneumoperitoneu superior ,disparitia matitatii hepatice si aparitia unei benzi luminoase intre diafragm si ficat.

Tactul rectal – se evidentiaza o durere intensa a fundului de sac Douglas.

Temperatura normala sau hipotermie, apoi va creste pe masura ce se constituie peritonita

Leucocitoza – valori mari: 10 000 – 20 000.

In 6-12h se instaleaza peritonita generalizata: sughit, varsaturi, eructatii , balonare, stare infectioasa, paralizie intestinala, starea generala alterata, colaps.

Nu se va face niciodata greseala ca atunci cand se banuieste o perforatie a ulcerului sa se administreze morfina sau purgative sau sa se faca examen radiologic cu sulfat de bariu.

Stenoze functionale.

Simptomatologie moderata: senzatie de plenitudine , varsaturi alimentare, varsaturi acide, balonari eructatii.

Simptomele cedeaza spontan in cateva zile sau dispar dupa administrarea unor medicamente antispastice.

Stenoze organice.

Bolnavul prezinta dureri epigastrice cu character continuu, acuza senzatie de plenitudine, afirma ca “ nu se goleste stomacul” ,greturi, eructatii , regurgitari alimentare cu gust acru.

Varsaturile il usureaza iar uneori si le provoaca singur.

Pe masura ce stenoza progreseaza varsaturile devin mai abundente si contin resturi de alimente consumate cu 6-12h sau chiar 2-3 zile inainte.

Bolnavul nu se mai poate hrani decat cu lichide, slabeste, se deshidrateaza, acuza sete, devine oliguric, starea generala se altereaza, apar semen de alcaloza(pierde HCl)

Poate sa instaleze o uremie extrarenala.

Examenul obiectiv: bolnav slabit, astenic.

Examenul abdominal: se observa uneori in epigastru miscarile peristaltice ale stomacului;in stadii avansate se poate constata o mare dilatatie a stomacului.

Examenul radiologic ,este cea mai buna metoda pentru stabilirea diagnosticului, evidentiaza un stomac dilatat, cu mult lichid de secretie pe nemancate, cu aspect de “ fulgi care cad” , uneori cu resturi alimentare. Substanta contrast se depune la fund, dand un aspect de farfurie ; se face repetat la diferite interval de timp pentru ca poate arata prezenta Ba in stomac pana la 24h.

 ULCERUL GASTRIC.

Este mai rar decat ulcerul duodenal (20% din totalul ulcerelor). Are incidenta maxima intre 45-55 ani.

In aparitia sa intervin mai putin agresivitatea clorhidro – peptica si mai mult scaderea barierei de mucus sau alterarea troficitatii mucoasei.

Diagnostic clinic:

Ritmicitatea durerii si periodicitatea este mai putin neta

Ingestia de alimente nu usureaza totdeauna durerile(foamea dureroasa nu este o caracteristica) ,uneori alimentele chiar agraveaza durerile.

Durerile sunt mai putin difuze, mai putin localizate(de obicei mediogastric si in hipocondrul drept)

Varsaturile, greata, inapetenta sunt relative frecvente.

Examenul radiologic – alaturi de nisa predomina semnele indirecte:

Convergenta pliurilor pana in apropierea Nisei

Incizura marii curburi in dreptul unei nise a micii curburi.

Retractia micii curburi.

Examenul endoscopic – confirma diagnosticul.

Diagnosticul diferential – se poate face cu toate durerile epigastrice din afectiunile organelor abdominal sau extraabdominale; singurul diagnostic diferential important este intre ulcerul si cancerul gastric.

Diagnosticul diferential cu cancerul gastric se bazeaza pe urmatoarele examene:

Examen radiologic(80-85% precizeaza diagnosticul)

Nisa benigna se proiecteaza in afara curburii gastrice iar cea maligna in interiorul conturului gastric.

Nisa benigna : rotunda , ovoida , cu baza neteda, pliurile gastrice converg pana la nisa

Nisa maligna: neregulata cu baza nodular; pliurile gastrice raman la distant

Examen endoscopic, bioptic si citologic – confirma diagnosticul

Studiul secretiei gastrice – este numai orientativ.

Lipsa de raspuns la tratamentul medical pledeaza pentru malignitate.

Tratamentul ulcerului gastric este asemanator celui duodenal. Repaosul si dieta sunt similar, iar antiacidele si pansamentele gastrice reprezinta medicatia de baza.

In schimb, anticolinergicele sunt contraindicate, deoarece inhiband peristaltismul stomacului, intarzie evacuarea si contribuie la hipersecretie.

Antagonistii histamine(Cimetidina si Ranitidina) sunt utili. Se mai intrebuinteaza uneori Acetazolamida si Metoclopramid.

TRATAMENTUL CURATIV AL ULGERULUI GASTRO-DUODENAL

(este MEDICAL si CHIRURGICAL)

Tratamentul medical trebuie facut si in perioadele de liniste si suficient de prelungit pana la cativa ani.

Masurile igienice au la baza folosirea judicioasa a repaosului. In cursul perioadei dureroase , repaosul la pat aste obligatoriu, el realizand o ameliorare rapida. Dupa atenuarea suferintei se vor permite mici plimbari si se va pastra repaosul la pat 12-14h/zi, respectandu-se neaparat repaosul dupa mese. In cazurile mai grave se recomanda indepartarea bolnavului din mediul obisnuit de viata si munca, indicandu-se internarea in spital, in toate cazurile cu dureri rezistente si in acelea in care se ivesc complicatii.

 Dieta. Regimul alimentar al bolnavului de ulcer gastro-duodenal nu trebuie sa fie un regim sablon, ci trebuie individualizat si adaptat stadiului in care se afla boala. Dieta trebuie sa protejeze mucoasa gastrica din toate punctele de vedere:

protectie mecanica(alimente bine mestecate, bine faramitate, piureuri , rase, tocate)

protectie termica (alimentele sa nu fie prea fierbinti sau prea reci)

protectie chimica (sa nu fie iritante, sa nu excite secretia clorhidro-peptica, sa nu stationeze mult timp in stomac)

In perioadele dureroase, regimul alimentar va fi sever, alimentele vor fi repartizate in 5-7 mese in 24h, la nevoie servindu-se si noaptea. Alimentul de baza va fi laptele integral ,repartizat la interval de 3-4h; se va bea laptele si la culcare se va pregati un pahar cu lapte si pentru noapte. Tot in perioada dureroasa se mai pot da: oua fierte moi, smantana , frisca, unt proaspat, branza de vaci, cas dulce , fulgi de ovaz.

Pe masura ce suferintele se amelioreaza, se adauga biscuit, piscoturi, supe mucilaginoase, supe-crème de cartofi, piureuri moi , fainoase fierte in apa sau lapte, lapte de pasare nu prea indulcit. Ulterior se vor adauga paine alba prajita sau uscata, carne slaba de vaca( dar nu supe de carne) , vitel, carne de pasare preparata fiarta , peste slab(salau , stiuca , pastrav) preparat rasol, perisoare in aburi, papanasi fierti, zarzavaturi fierte(morcovi , spanac, dovlecei), mere si pere coapte, mere rase , crème de  lapte si ou, crème cu frisca.

In perioadele de liniste se va tine seama de protectia mucoasei gastrice; de aceea vor fi excluse din alimentatie: extractele de carne (supe de carne), slanina , mezeluri, borsul, grasimile prajite, sosurile cu rantas, ceapa, condimentele, conservele, usturoiul, leguminoasele uscate, ciuperci, alimente cu celuloza grosolana(gulii, ridichii, bame) ,branzeturi fermentate, saraturile, muraturile, ceaiul chinezesc, cafeaua, ciocolata, dulciurile concentrate(sirop, miere, marmelada), bauturile alcoolice, sifonul, pepsi-cola, limonada si inghetata. Se pot folosi condiment neiritante(cimbru, tarhon, chimen, vanilie) Fumatul este interzis!

Tratamentul medicamentos al ulcerului gastric si duodenal utilizeaza o gama larga de droguri, pansamentele gastrice si antiacidele reprezentand tratamentul de baza.

Tratamentul medicamentos

Are doua obiective:

Combaterea agresiunii clorhidropeptice

Cresterea rezistentei mucoasei gastro-duodenale

1.Combaterea agresiunii clorhidropeptice se realizeaza cu ajutorul uneia dintre urmatoarele grupe de medicamente: inhibitori ai receptorilor H2 ai histamine, anticolinergice( atropine, derivati triciclici), derivati de benzinidazol.

Antiacidele neutralizeaza aciditatea gastric, ceea ce determina disparitia durerii( cand pH gastric este in jur de 3,5) si oprirea activitatii proteolitice a pepsinei(cand pH este mai mare de 5). Se prefera antiacidele neabsorbabile: carbonat de Ca, sarurile de Ca, saruri de Mg si Al, administrate la o ora dupa mese, fie singure, fie in diverse asocieri in doza de 5g de 3-4 ori pe zi. Carbonatul de Ca este constipant ,se asociaza de obicei cu oxid de Mg.

Oxidul , bioxidul si trisilicatul de magneziu(Trisilicalm) au efect laxativ si pot determina hipermagneziemie daca se administreaza la bolnavii cu insuficienta renala.

Cimetidina (Tagamet) scade secretia de acid clorhidric a stomacului cu 56%, reduce volumul si concentratia pepsinogenului, dar nu incetineste evacuarea gastrica , nu actioneaza pe sfincterul inferior al esofagului si nu influenteaza secretia biliara si pancreatica.

Dupa o perioada de tratament de 6 saptamani se constata o vindecare endoscopica de 70-85% in ulcerele gastrice si 80-90% in ulcerele duodenale. Cimetidina de administreaza in doza de 1g/zi (cate 200mg inainte de fiecare masa si 400mg , seara la culcare) sau 800 mg /zi (400mg dimineata si 400mg seara sau 800mg la culcare) timp de 6-8 saptamani si apoi se continua cu o doza de intretinere de 400mg/zi un an de zile.

Efecte secundare ale Cimetidinei: manifestari neuropsihice, tulburari de auz, de vedere; manifestari digestive: diaree, carcinogeneza gastrica prin proliferarea bacteriana cu formare de nitrozomine; manifestari endocrine, galactoree, impotenta sexuala, diabet biochimic, bradicardie,hipotensiune, manifestari alergice. Nu se administreaza la gravid pentru ca trece bariera placentara si in lapte.

Ranitidina este de 8 ori mai activa decat cimetidina, reduce aciditatea gastric cu 85%, nu are efecte secundare ca aceasta si se administreaza in doza de 150mg x 2/zi sau 300mg  seara la culcare, timp de 8 saptamani si tratament de intretinere de 150mg seara.

Famotidina are o durata antisecretorie mai mare decat ranitidina,astfel ca doza necesara in terapia ulceroasa este de 10 ori mai mica decat cea de ranitidina. Se administreaza in doza unica de 40mg seara la culcare.

Anticolinergicele reduc debitul secretiei gastrice acide, rar prezinta dezavantajul sa diminueze motilitatea gastric, incetineste golirea stomacului si relaxeaza sfincterul esofagian inferior. Se pot folosi atropine si derivatii sai (Fobenul) sau anticolinergice de sinteza (Pro-Banthine, Propantelina, Scobutil) administrate cu o jumatate de ora inainte de mese si seara la culcare pentru a impiedica hipersecretie nocturna.

Pirenzepina este un compus triciclic derivate din grupa benzodiazepinei care duce la scaderea secretiei de acid clorhidric fara actiunea antigastrica si antihistaminica. Pirenzepina reduce si secretia pepsinogenului, dar diminueaza si motilitatea antrala si presiunea sfincterului esofagian inferior. Se administreaza in doza de 100-150mg/zi repartizata in 3-4 prize.

Derivatii de benzimidazol. Omeprazolul are actiune asupra celulei parietale si actiune foarte prelungita. O doza zilnica de 20-40mg reduce secretia gastric cu 80% timp de 12 ore. Dupa 12 zile de tratament se vindeca 73% din ulcerele duodenale,iar dupa 4 saptamani 95%.

2. Cresterea rezistentei mucoasie gastro- duodenale

Subcitratul colloidal de bismuth (De-Nol) realizeaza un invelis protector ce adera de craterul ulceros si creste cantitatea de mucine neuter in reiunea antrala si in corpul gastric.

Carbenoxolona sodica (Biogastron-Duogastron) creste sinteza de mucus, stabilizeaza membrana celulara si lizozomala gastric; inhiba enzima de metabolizare a prostaglandinelor potentand astfel efectul lor citoprotector. Are efecte secundare de tip aldosteronic, determinand retentia hidrosalina si hipokalemiei; se administreaza in doza de 150-300mg/zi, pe o perioada de 6 saptamani.

Prostaglandinele (PGE,PGE2) au effect de inhibare a secretiei clorhidropeptice si de stimulare a secretiei de mucus si de bicarbonat.

Metoclopramida, accelereaza peristaltismul gastro-duodenal, relaxeaza sfincterele, impiedica refluxul duodenogastric si se indica in doze de 10mg de 3x/zi, inaintea meselor principale.

TRATAMENTUL CHIRURGICAL

Se face numai din necessitate. Indicatiile absolute sunt: perforatia, stenoza pilorica, organic care nu se atenueaza in 7 zile, malignizarea( sau ulcerul malign), hemoragie masiva si rezistenta la tratament, hemoragiile repetate.

Indicatiile relative sunt: ulcere caloase, penetrante, ulcerele cu fibroza importanta, daca nu cedeaza in 3-6 saptamani de tratament intensiv, ulcer cronic care nu intra in faza de acalmie dupa 4 serii de tratament intensiv si ulcerul postbulbar care sangereaza usor si predispune la fibrozari si stenozari.

 PREGATIREA PREOPERATORIE A BOLNAVULUI

Pregatirea preoperatorie se acorda bolnavului pentru asigurarea conditiilor necesare suportarii interventiei chirurgicale si prevenirii accidentelor care pot surveni in cursul acesteia sau in perioada preoperatorie imediata.

Pregatirea preoperatorie consta intr-o pregatire generala si o pregatire locala

1.PREGATIREA GENERALA consta in:

-menajarea bolnavului de traumatisme psihice si lamurirea lui asupera felului cum va decurge operatia;

-explorarea capacitatii de aparare a organismului, a gradului de reactivitate si de rezistenta fata de socul operator;

-intarirea rezistentei organismului prin reechilibrare hidroelectrolitica, normalizarea proteinemiei, vitaminizarea si la nevoie aclimatizarea speciala;

-stabilirea datei interventiei in functie de starea pacientului;

-asigurarea confortului fizic, intellectual si psihic (seara se da un somnifer la indicatia medicului);
-asigurarea alimentatiei necesare-dieta hidrica;

-efectuarea unei clisme evacuatorii si administrarea de purgative cu 24-48 ore inaintea interventiei;

-golirea continutului gastric prin spalatura gastric in seara dinaintea interventiei la bolnavii cu stenoza pilorica;

-asigurarea igienei corporale: se va efectua baie, dus sau baie pe regiuni la pat;

2. PREGATIREA LOCALA:

-se curate pielea, sapunind regiunile si insistandu-se la pliuri si ombilic;   

-pielea paroasa se rade cu grija evitandu-se sa se produca mici taieturi (porti de intrare pentru infectii);  

-se degreseaza pielea cu comprese sterile imbibate cu eter ( cu grija sa nu se scurga eter pe regiunea perineala);

- se dezinfecteaza pielea cu un antiseptic;

-se acopera campul operator cu pansament steril la indicatia medicului.

INGRIJIREA BOLNAVILOR DUPA INTERVENTII INTRAABDOMINALE

Dupa interventia intraabdominala se vor acorda aceleasi ingrijiri generale ca dupa orice interventie.

O atentie deosebita necesita asezarea bolnavului in pat in pozitia corespunzatoare, restabilirea si mentinerea echilibrului biologic al organismului si ingrijirile special in cazul aparitiei de complicatii.

In primele zile dupa operatie, bolnavul va fi sezat in pozitia Fowler. Aceasta asigura relaxarea musculaturii abdominal si deci micsoreaza durerile locale. Incepand din a 2 azi dupa interventie se cor mobilize membrele inferioare, pentru a preveni staza venoasa si a usura circulatia de intoarcere. Miscarile membrelor vor fi insotite de exercitii de respiratie.

Restabilirea si mentinerea echilibrului biologic se fac asigurand cantitatea de alimente, lichide, saruri minerale, vitamine si oxygen bolnavului.

Pierderea de lichide se consemneaza prin administrarea de apa sau alte lichide, la care s-au adaugat saruri minerale. In prima zi se administreaza cu lingurita 600-700g apa cu NaCl 3-5/1000. Aceasta pe langa faptul ca asigura necesarul de lichide, are rolul de a spala mucoasa gastric de sange si mucozitati si de a dilua sucul gastric, dand in acelasi timp posibilitatea de a urmari tranzitul intestinal.

In primele zile dupa interventie nu se dau boolnavilor lichide induylcite sau lapte, pentru ca aceasta fermenteaza si produc balonari. Se vor elimina de asemenea alimentele care stimuleaza activitatea secretoare a bontului stomacal, rezumand dieta bolnavului la alimente care nu supun la eforturi mari acest segment al tubului digestive.

INGRIJIRI SPECIALE  ACORDATE IN CAZ DE COMPLICATII

Complicatiile digestive, cele mai des intalnite sunt varsaturile si balonarea postoperatorie. Varsaturile cedeaza in majoritatea cazurilor repede, dupa ingrijiri curente. Camera se aeriseste,in jurul gatului se pun comprese reci;daca aceste ingrijiri nu vor rezolva varsaturile,se administreaza( la indicatia medicului) medicamente antivomitive ( atropine 1mg, asociata cu novocaina 1% 10ml, in injective I.V., clordelazina, plegomazina 10-25mg I.M.

Cand voma este provocata de staza gastrica, se goleste stomacul prin spalatura, indepartandu-se in acest fel din stomac, o cantitate mare de substanta narcotic, ceea ce dezintoxica organismul si restabileste motricitatea stomacului. Spalatura gastrica se poate repeat la nevoie de 2-3 ori/zi.

Golirea stomacului se mai poate efectua si parin aspiratie continua cu sonda Einhorn. Se va aplica metoda aspiratiei continue si la bolnavii care au balonari, la care tranzitul intestinal nu s-a restabilit, precum si in cazurile de dilatatie gastric. Aspiratia gastrica linisteste pacientul, ii asigura odihna, dar mareste considerabil pierderea lichide. Asistenta trebuie sa inregistreze foarte précis cantitatea de lichide extrasa pentru a putea calcula bilantul hidric. In timpul aspiratiei se va administra totusi o cantitate redusa de lichide per os pentru prevenirea ulceratiilor esofagului, pentru a spala stomacul si pentru controlul restabilirii tranzitului intestinal.

Gazelle intestinale care rezulta din inghitirea aerului si din procesele de fermentatie, se elimina greu din cauza paraliziei intestinului si a hipertomiei sfincterelor, provocand balonarea postoperatorie. In acest caz se aplica tubul de gaze. Pentru a accelera peristaltismul intestinal se administreaza solutie cloruro-sodica hipertona (20%).

In caz de sughit postoperator se recomanda comprimarea regiunii sinocarotidiene, in inghitirea de bucatele de gheata, aplicarea pungii cu gheata pe regiunea epigastrica sau un tratament medicamentos cu tincture de valeriana (20 pic de 3ori/zi), injectii I.V. cu ser fiziologic hipertonic 20% (20-60 ml), novocaina 1% (20ml) sau clordelazin(1-2 tablete). Inainte de orice ingrijire, asistenta va raporta medicului neintarziat acest simptom, el putand fi expresia unei peritonite.

Dupa laparatomie, la unii bolnavi slabiti, subnutriti, in urma unui efort spontan, ca: varsatura, tuse sau stranut, organele abdominal pot sa se eviscereze prin plaga operatorie desfacuta in urma efortului. Evisceratia poate sa se produca pana la sfarsitul primei saptamani dupa interventie. Bolnavul semnaleaza o durere vie la nivelul plagii, imediat dupa effort, care necesita refacerea imediata a suturilor, in caz contrar ducand la peritonita.

Pentru prevenirea ei, asistenta va sfatui pacientul ca in timpul eforturilor de tuse, varsatura, defecatie, etc. sa comprimeusor cu palmele plaga operatorie, diminuand astfel contractia spontana a musculaturii abdominal. Daca bolnavul acuza semnele subiective locale amintite, se verifica plaga. Organelle eviscerate nu sunt vizibile, dar pansamentul va fi imbibat cu o secretie sero-sangvinolenta, carasteristica.

In acest caz se anunta imediat medical pentru a lua masurile de urgent.

Pregatirea constiincioasa a bolnavului pentru investigatie si ingrijirea lui atenta dupa operatie previn majoritatea complicatiilor postoperatorii.

TRATAMENT HIDROMINERAL

Se face numai in perioadele de acalmie a bolii, recomandandu-se cure la Izvorul Borsec si Slanic Moldova. Aceste ape scad aciditatea si secretia; se pare insa ca schimbarea mediului, repaosul, relaxarea nervoasa, regimul regulat de viata si dieta in statiuni au efectul cel mai bun.

Cura balneara este contraindicate in fazele active sau imediat dupa acestea.

RECUPERAREA

In fazele de recurenta ulceroasa, activitatea profesionala a bolnavului este redusa,uneori total, datorita simptomatologiei dureroase si posibilitatii de complicatii majore. Tratamentul complex bine individualizat duce la reducerea crizelor si chiar disparitia acestora.

Recuperarea bolnavului este astfel totala in ulcerul necomplicat, remisiunile fiind lungi, iar recidivele cu durata mai scurta si cu dureri de mai mica intensitate. Dupa interventiile chirurgicale obisnuite impuse de complicatii, recuperarea bolnavului este de asemenea posibila. Bolnavii cu ulcer gastric trebuie dispensarizati tinand seama de riscul crescut al acestei afectiuni pentru cancerul gastric.

TEHNICI

PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORAREA RADIOLOGICA GASTRO-INTESTINALA

Explorarea radiologica a tubului digestive se efectueaza dupa administrarea unei substante de contrast pe cale orala sau rectal.

SCOP. Studierea morfologiei si functionalitatii organelor tubului digestive pentru stabilirea diagnosticului ( gastrite cornice, ulcer gastro-duodenal, tumori ale tubului digestiv). Este contraindicata la pacientii casectici, in stare grava, adinamici, care sufera de tromboze, ileus, in perforatia tubului digestiv cu hemoragie gastro-intestinala acuta, in peritonita acuta, precum si la femeile gravid in prima jumatate a sarcinii.

PREGATIREA INSTRUMENTELOR SI MATERIALELOR

Sulfat de bariu 150g sau un pachet original ( sulfat de bariu pentru roentgen); cana sau pahar,apa, lingura din lemn, purgativ ( ulei de parafina), se pregateste suspensia de bariu; cele 150g sulfat de bariu se amesteca cu o cantitate mica de apa calda pana se obtine o pasta omogena, la care se adauga apa rece pana la 200-300g, se amesteca cu lingura de lemn.

PREGATIREA PSIHICA A PACIENTULUI

-Se anunta cu 2 zile inainte; se explica necesitatea si importanta tehnicii pentru diagnosticarea bolii.

-se explica tehnica de investigatie; se anunta ca in dimineata examinarii sa nu manance, sa nu fumeze ( mareste secretia gastrica); se informeaza privind regimul alimentar pe care trebuie sa-l urmeze.

PREGATIREA FIZICA

Se administreaza pacientului cu 1-2 zile inainte un regim alimentar neflatulent si usor de digerat, format din supe; seara, se efectueaza clisma evacuatoare; dimineata, pacientul e condus la serviciul de radiologie.

PARTICIPAREA LA EXAMEN

Pacientul ( torace dezbracat) condus sub ecran, unde I se ofera cana cu sulfat de bariu ( pregatita inaintea examenului); la comanda medicului, pacientul va inghiti sulfatul de bariu; dupa terminarea examinarii, pacientul este ajutat sa se imbrace si este condus la pat.

Pacientul este readus la serviciul radiologie dupa 2-8-24 ore pentru a se urmari sub ecran evacuarea stomacului, umplerea intestinului subtire si a colonului; la 2 ore de la inceputul examinarii, pacientul poate manca.

INGRIJIREA  DUPA TEHNICA

 Se administreaza purgative ( o lingura ulei de parafina) dupa terminarea examinarii; pacientul va fi informat ca va avea scaunul colorat in alb.

DE RETINUT!

Reusita unui examen radiologic al organelor abdominal depinde de pragatirea fizica, prin regim alimentar, a pacientului.

ATENTIE!

La copii mici, gutul de bariu se corecteaza cu cacao sau lamaie; se amesteca cu lingura; la sugari, Ba se prepara cu ceai sau lapte si se administreaza cu biberonul.

Cantitatea de suspensie Ba/apa in dilutie 1:2 este 100g pentru sugari;100-150 pentru copii mici; 150-200 pentru copii mari.

Cu 2-3 zile inainte de examenul radiologic gastro-intestinal se va evita administrarea de purgative si se va suspenda administrarea medicamentelor cu continut de bismuth, iod, Fe, Ca sau Ba pe cale orala (impiedica vizibilitatea organelor de examinat).

Nu se executa sondaj gastro- duodenal inaintea examenului radiologic ( irita mucoasa si produce o hipersecretie nedorita).

Substanta de contrast poate fi introdusa in tubul digestiv si prin alte metode:  

Direct in jejun prin sonda duodenala (Einhorn); inaintarea sondei se controleaza sub ecran radiologic; cand diviziunea 75-80 ajunge in dreptul arcadei dentare, substanta de contrast se introduce cu ajutorul unei seringi prin sonda direct in jejun;

Fractionat, pacientul luand din 10 in 10 minute cate o inghititura din substanta opaca;

Metoda contrastului gazos pentru examinarea stomacului se realizeaza prin insulfarea de aer in stomac cu ajutorul unei sonde sau prin administrarea unui amestec gazos ( acid tartric si bicarbonate de sodiu).

PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU GASTROSCOPIE

GASTROSCOPIA-vizualizarea directa a mucoasei gastrice, cu ajutorul unui instrument optic, numit gastrofibroscop.

Azi se utilizeaza:eso-gastro-duodeno-scopul. Este un apareat modern, care are inglobate in constructia sa sistemul optic, cel de insuflatie si aspiratie. Totodata , exista posibilitatea adaptarii acestuia la camera video, cu urmarirea imaginii obtinute pe un ecran TV ( videoendoscop).

SCOP

-diagnostic

-terapeutic ( polipectomie, tratament endoscopic pentru hemoragiile digestive, tratament cu laser).

PREGATIREA INSTRUMENTELOR SI MATERIALELOR NECESARE

Se pregatesc materialele necesare in functie de scopul insstrumentelor investigatiei:

-masti sterile, sorturi de cauciuc, comprese sterile, tavita renala, pipe Guedel, substante anestezice ( xilocaina spray, stomacaina spray sau novocaina 1% si xilina pentru badijonare locala), manusi sterile, porttampoane, recipient cu substante dezinfectante ( glutaraldehida, CIDEX, alcool 90); ochelari de protectie;

-medicamente: atropine, scobutil, midazepam, diazepam, adrenalina-fiole ( trusa antisoc);

-seringa de 2 ml de unica folosinta;

-glicerina sterila sau silicon pentru lubrifierea tubului gastroscopului, sondelor;

-periute de citologie;

-pensa pentru prelevat biopsie si pensa anatomica;

-recipient cu formol, pentru tesutul prelevat;

-solutie si recipiente pentru tesutul ureazei, in vederea determinarii prezentei  Helicobacterului pylori.

PREGATIREA PSIHICA SI FIZICA A PACIENTULUI

Orice pacient ce urmeaza a fi supus acestei investigatii sau altor examinari endoscopice, este ingrijorat in privinta procedurii si a diagnosticului, iar in unele cazuri, anxietatea este foarte accentuata.

Se impune, atunci, calmarea pacientului.

Pentru linistirea pacientului, asistenta trebuie sa-l incurajeze, sa comunice, sa favorizeze ‘’relatia de la fiinta umana la alta fiinta umana’’, astfel incat sa- determine sa-si exprime sentimentele. In cadrul acestei comunicari ( discutie, observatie), asistenta incearca sa:

-evalueze gradul anxietatii pacientului, cauza anxietatii (frica de investigatie, frica de diagnostic grav, frica de durere etc.); in functie de aceste probleme identificabile, aplica investigatiile autonome corespunzatoare;

-asigura un climat calm, de caldura umana;

-printr-o comunicare eficace, verbala si nonverbal, ii demonstreaza pacientului ca ii intelege problemele;

-ii explica efectele dezagreabile ale investigatiei ( ca sa stie la ce sa se astepte), rugandu-l ca, printr-un effort de vointa , sa le depaseasca, pentru a putea coopera in timpul examinarii.

Prin discutia competent cu pacientul, asistenta culege date pentru depistarea altor manifestari de dependent, legate de satisfacerea sau nesatisfacerea celor 14 nevoi fundamentale. Problemele identificate ( anxietatea severa, risc de alergii, tahicardii etc.) asistenta le va comunica medicului, care va indica medicatia necesara.

Asistenta:

-va administra medicatia recomandata de medic ( interventie cu rol delegat) pentru sedarea pacientului sau pentru prevenirea unor incidente-accidente

-pentru buna pregatire fizica a pacientului, asistenta ii va explica importanta golirii si curatirii complete a stomacului astfel:

         -il anunta sa nu manance sis a nu fumeze in dimineata zilei de examinare si in seara precedent investigatiei;

         -in seara zilei precedente, se efectueaza pacientului la care evacuarea stomacului e deficitara o spalatura gastric cu apa calduta.

PARTICIPAREA LA TEHNICA

-sedarea pacientului se face prin administrarea a care o tablet de diazepam, in seara precedent examinarii si, daca e nevoie, si dimineata;

-cu 40-50 min. inainte de proba, i se efectueaza o injectie cu atropina (daca nu exista contraindicatii), scobutil sau diazepam;

-inainte de inceperea investigatiei, asistenta efectueaza anestezia locala cu spray (Xilocaina, Stomacaina) sau se face badijonarea locala ( baza limbii si faringele) cu solutii de Novocaina 1% sau Xilina; aceste solutii pot fi folosite pentru anestezia locala si prin gargara;

-se aseaza pacientul pe masa de examinare, in decubit lateral stang, pe o pernita tare;

Gastroscopia se efectueaza cu ajutorul a 2 asistente:

Asistenta 1  vorbeste cu pacientul, il linisteste, ii asigura pozitia capului in extensie fortata, tine tavita renala sau il sterge la gura de secretii cu o compresa;

Asistenta 2 ajuta medical la  introducerea aparatului, ungand gastroscopul, prezentandu-I instrumentele.

INGRIJIREA PACIENTULUI DUPA TEHNICA

-este supravegheat inca o jumatate de ora in camera unde pacientul a fost examinat;

-este transportat la salon ( atentie la cei cu hemoragie digestive superioara in curs);

- este supravegheat atent timp de 2 ore dupa terminarea examinarii, urmarindu-se sa nu manance, sa nu bea;

-pacientul caruia i s-a prelevat biopsie, este atentionat sa nu consume alimente fierbinti;

-daca pacientul nu reuseste sa elimine mucusul si aerul din stomac si acuza dureri, la indicatia medicului, se introduce sonda gastrica si se elimina aerul si mucozitatile;

-se efectueaza pacientului inhalatii cu mentol, pentru evitarea senzatiilor neplacute din gat;

PREGATIREA PRODUSELOR PENTRU LABORATOR

Se pregatesc fragmentele de tesut si mucoasa stomacala, produsele prelevate, in vederea examinarilor histologice, se eticheteaza si se trimit urgent la laborator

La serviciul de endoscopie, asistenta analizeaza fragmentele bioptice (tesutul ureazei), in vederea descoperirii prezentei Helicobacterului pylori

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

 -Se aspira solutie de Glutaraldehida 2% sau CIDEX, pana cand este curat gastroscopul ( prin 4 minute de dezinfectie cu Glutaraldehida sau CIDEX se distruge virusul SIDA);

-Se spala bine de secretii exteriorul si interiorul aparatului cu apa si sapun, se clateste bine;

 -aparatele prevazute cu un cerc albastru ( care sunt de ultima generatie) se pot curate si dezinfecta sub imersie totala in masini de spalat speciale;

-interiorul fibrogastroscopului se spala cu o perie care trebuie introdusa in toate canalele, astfel incat canalele sa fie irigate cu produs dezinfectant;

-se periaza extremitatile endoscopului;

-se sterge aparatul cu solutie de Glutaraldehida sau CIDEX ( atentie, este toxica); apoi, se sterge cu alcool de 90 grade ( care se evapora repede si indeparteaza dezinfectantul);

-se usuca bine ( pentru a preveni o eventuala infestare micotica);

-fibrogastroscopul si pensile bioptice se ung cu silicon, pentru a le proteja;

-se stocheaza materialul curat intr-un dulap, care trebuie dezinfectat zilnic;

-fibrogastroscopul trebuie pus intr-un camp steril, iar dimineata se dezinfecteaza din nou.

INCIDENTE. ACCIDENTE

-dureri la deglutitie, subfebrilitati, dureri si tumefactia amigdalelor, hemoragie,SIDA.

DE RETINUT!

 Daca nu se utilizeaza corect echipamentul de protectie (manusi, masca, ochelari, etc.) cand se lucreaza cu solutiile dezinfectante, personalul medical este supus riscului urmatoarelor imbolnaviri: SIDA, astm, conjunctivite, dermatoze, eczeme.       

DEPISTARE HELICOBACTER PYLORI

Helicobacter pylori este o bacteria Gram negative, spiralata, flagelata care se localizeaza in criptele mucoasei gastrice. Infectia cu H. pylori este o cauza majora de gastrita cronica si ulcer peptic; de asemenea studiile epidemiologice effectuate in ultimii ani au confirmat asocierea infectiei persistente cu un risc crescut de aparitie a cancerului gastric.

Epidemiologia infectiei H. pylori se caracterizeaza printr-o crestere linear odata cu inaintarea in varsta in tarile occidentale, in schimb in tarile europene, printer care si Romania, s-a constatat ca infectia e destul de raspandita in randul persoanelor foarte tinere ( copii si adolescenti).

Principalul rezervor de infectie sunt indivizii H.pylori pozitivi, iar contactul interuman intrafamilial reprezinta cea mai importanta cale de transmitere. In tarile in curs de dezvoltare pot intervene si alte cai de transmitere, prin intermediul apei.

Infectia evolueaza in multe cazuri asimptomatic. Atunci cand se insoteste de manifestari clinice, pacientii prezinta in mod obisnuit o simptomatologie de tip dispeptic cu: disconfort abdominal, dureri abdominal, greata, arsuri, regurgitatii, senzatie de plenitudine dupa mese.

TESTUL PENTRU HELICOBACTER PYLORI

Testul se efectueaza pentru depistarea prezentei unei infectii cu helicobacter pylori la nivelul stomacului si a duodenului. H. pylori poate cauza ulcer gastroduodenal; cu toate acestea, majoritatea persoanelor care prezinta infectie cu H. pylori nu dezvolta ulcer.

Exista 4 tipuri de teste care pot detecta prezenta infectiei gastrice cu H. pylori:

1.Testul anticorpilor serici

-consta in depistarea anticorpilor serici IgG si IgA impotriva H. pylori

-se face punctie venoasa pentru a recolta sange venos

-recipient de recoltare: vacutainer fara anticoagulant cu/fara ser separator

- determinarea anticorpilor se face pentru stabilirea cauzei unei gastrite cornice sau a unui ulcer gastric /duodenal.

-nu necesita o pregatire prealabila

- e foloseste metoda imunoenzimatica cu detectie prin chemiluminescenta

-prelucrare necesara dupa recoltare: se separa serul prin centrifufare

-volum proba: minim 0,5 ml ser

-stabilitate proba: serul separate este stabil cateva ore la temperature camerei 18-30 grade; 7 zile la 2-8 grade; perioada mai indelungata la -20 grade

-un rezultat pozitiv indica fie o infectie curenta, fie o infectie in antecedente; din acest motiv testul serologic nu prezinta acuratete diagnostic la persoanele care au avut déjà infectia. De asemenea testul nu poate fi folosit pentru controlul eficientei tratamentului, deoarece anticorpii pot persista pana la 3 ani dupa infectie.

2. Testul respirator cu uree

    Mostre de la nivelul caii respiratorii se recolteaza prin suflarea intr-un balon sau prin formarea de bule in interiorul unei sticle cu lichid. Medical specialist care recolteaza o mostra respiratorie va:

-va colecta o mostra respiratorie inainte de inceperea testului;

-pacientul va inghiti o capsula sau un lichid ce contine un marker radioactiv;

-se vor colecta mostre respiratorii in momente diferite; mostrele respiratorii vor fi testate daca contin un material ce se formeaza prin contactul H. pylori cu materialul radioactiv;

-acest test nu produce disconfort pacientului.

3. Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale

   Mostra necesara efectuarii acestui test poate fi recoltata de catre pacient acasa. Pacientii internati vor fi ajutati sa recolteze de catre personalul calificat.

   Pentru recoltarea mostrei este necesar:

-introducerea mostrei de material fecale intr-un recipient uscat; se pot colecat atat materii fecale lichide cat si solide; se recomanda evitarea contaminarii materiilor fecale cu urina sau de pe toaleta;

-se va atasa apoi capacul si o eticheta pe care se va consemna numele pacientului, numele medicului specialist si data recoltarii mostrei;

-se vor spala mainile pentru evitarea raspandirii bacteriei;

-se va sigila recipientul si se va trimite la laborator;

-recoltarea mostrei mai poate fi facuta de catre medical specialist, prin introduerea unui tampon de vata in interiorul rectului.

4. Biopsia gastrica

-endoscopia este o investigatie prin care se pot recolta mostre de tesut gastric sau duodenal. Pot fi recoltate pana la 10 mostre;

-biopsia gastric va fi ulterior testate in laborator pentru depistarea infectiei cu H. pylori;

-in cazuri foarte rare biopsia poate fi plasata intr-un recipient care stimuleaza cresterea H. pylori; acest lucru poarta numele de cultura; in cazul in care bacteria creste la nivelul culturii, se poate determina sensibilitatea bacteriei la anumite tipuri de antibiotic ( antibiograma)

REZULTATELE TESTULUI

1.Testul anticorpilor serici

-normal: mostra sanguina nu contine anticorpi H. pylori;

-anormal: mostra contine anticorpi H. pylori;

      2. testul respirator cu uree

            - normal: mostra respiratorie nu contine atom de carbon radiomarcat;

            -anormal: mostra contine atom de carbon radiomarcat;

       3. testul antigen de la nivelul materiilor fecale 

            -normal:  mostra de materii fecale nu contine antigen de H. pylori, acesta este un test negative, cu toate acestea, un test negative nu exclude existent unei infectii;

            -anormal:  mostra contine antigen de H.pylori;

       4. biopsia gastric

            -normal:  mostra de perete gastric nu contine H. pylori; bacteria nu creste la nivelul culturii din biopsia gastric;

            -anormal: mostra contine H. pylori; bacteria creste la nivelul culturii efectuata dij biopsia gastric. 

ATENTIE!

-testul respirator cu uree e contraindicate in timpul sarcinii sau la femeile care alapteaza deoarece poate fi daunator fatului;

-consumul de antibiotice poate afecta rezultatele testului respirator cu uree, testul antigenului de la nivelul scaunului si biopsia gastrica, prin reducerea cantitatii bacteriei de la nivelul gastric si duodenal

-consumul de Lansoprazol, Rabeprazol, Sucralfat, Omeprazol, Ranitidina, Cimetidina sau alte medicamente pe baza de bismut pot de asemenea interfera rezultatele testelor respirator cu uree si biopsiei gastrice;

-biopsia gastric poate sa nu detecteze prezenta infectiei cu H. pylori, in cazul in care mostra se recolteaza din zonele de perete neinfectate de bacterie;

-manipularea inadecvata, contaminarea sau refrigerarea necorespunzatoare a mostrei de sange poate modifica rezultatele testului anticorpilor serici;

-in cazul in care testul anticorpilor serici se efectueaza in perioada initiala a infectiei pot aparea rezultate fals negative deoarece titrul anticorpilor serici nu este sufficient de ridicat pentru a putea fi masurat;

DE RETINUT!

-testul antigenului de la nivelul scaunului este cel mai recent si mai ieftin dintre toate testele pentru H. pylori, dar exista probabilitatea sa nu fie la fel de concludent ca si celelalte; biopsia gastric este foarte concludenta, dar este cea mai scumpa si mai riscanta dintre toate;

-un test al antigenului din scaun negative nu exclude prezenta infectiei cu H. pylori;

-desi majoritatea oamenilor prezinta infectia cu H. pylori, numai o cantitate mica vor dezvolta ulcer peptic, dic acest motiv se vor lua in considerare si alti factori (ex. Simptomatologia), atunci cand se interpreteaza rezultatele testului;

-in cazul in care simptomatologia persista, se recomanda efectuarea unei endoscopii digestive superioare;

-prezenta infectiei H. pylori poate duce la dezvoltarea cancerului gastric; acest risc este insa foarte scazut.

INGRIJIREA PACIENTULUI CU BOALA ULCEROASA

  Boala ulceroasa este o ulceratie pe stomac (pe mica, mare curbura, antrul piloric), pe portiunea inferioara a esofagului sau pe duoden. Boala intereseaza intregul organism. Ulceratia e favorizata de secretia gastric crescuta de HCl si aproape intotdeauna de infectia locala cu Helicobacter pylori.

   Este cea mai frecventa bola digestiva, fiind corelata cu conditiile geografice (zone industrializate) si conditiile de stres.

   Localizarea ulcerului pe duoden este mai frecventa decat localizarea gastrica.

Culegerea datelor

Circumstante de aparitie:

-persoane cu orar neregulat de alimentative, exces de condiment, alcool, tutun;

-persoane cu teren ereditar;

-persoane cu stress fizic si psihic;

-persoane cu tratamente cronice cu aspirina, corticoizi, antiinflamatoare nesteroidiene;

-frecventa mai mare la barbate;

-incidenta maxima la persoanele cu varsta intre 55-60 ani, pentru localizarea gastric a ulcerului.

Manifestari de dependent ( semne si simptome):

-durere epigastrica care apare la 2-3 ore dupa mese (mica periodicitate), care se calmeaza dupa alimentatie;

-durerea apare in pusee dureroase, toamna si primavara (marea periodicitate), urmate de perioade de remisiune;

-pirozis;

-varsaturi postprandiale;

-scadere ponderala;

-astenie.

Problemele pacientului

-disconfort  abdominal cauzat de durere;

-anzietate;

-deficit de volum lichidian;

-risc de complicatii: -hemoragie digestiva superioara (hematemeza si/sau melena)

                                    -perforatie

                                    -stenoza pilorica

                                 -malignizare (indeosebi pentru ulcerul gastric)

Obiective

-pacientul sa prezinte stare de confort fizic si psihic;

-prelungirea perioadelor de remisiune;

-pacientul sa se alimenteze corespunzator perioadei de evolutie a bolii, nevoilor sale calitative si cantitative;

-pacientul sa fie constient ca prin modul sau de viata, de alimentative, poate preveni aparitia complicatiilor.

Interventii

Asistenta:

-asigura repausul fizic si psihic al pacientului (12-14 ore/zi repaus la pat, repaus obligatoriu postprandial) in perioada dureroasa;

-asigura dieta de protectie gastrica individualizata in functie de fazele evolutive ale bolii, alimentatia fiind repartizata in 5-7 mese/zi, astfel:

              -in faza dureroasa- supe de zarzavat strecurate, laspte indoit cu ceai, la care se adauga supa de crema de zarzavat, piure de zarzavat, sufleuri, soteuri, branza de vaci, paine veche, fainoase fierte in lapte si apoi, carne fiarta de pasare sau vita;

             -in faza de acalmie sunt premise- laptele dulce, fainoase fierte in lapte, ou fiert moale sau sub forma de ochi ramanesc, carne de vita sau pasare fiarta sau la gratar, paine veche de o zi, supe de zarzavat, legume sub forma de piureuri, sfleuri, biscuiti, prajituri de casa, fructe coapte;

            -alimente interzise- laptele batut, iaurtul, carnea grasa,legumele tari (varza, castraveti,fasole), painea neagra, cafeaua, ciocolata, supele de carne, sosuri cu prajeli, alimente reci sau fierbinti.

-pregateste pacientul fizic si psihic pentru explorari functionale si il ingrijeste dupa examinare (examenul radiologic cu sulfat de bariu, fibroscopie esogastroduodenala cu biopsie, chimism gastric, recolteaza materiile fecale pentru proba Addler);

-administreaza medicatia prescrisa de medic respectand ritmul si modul de administrare: medicatia antisecretoare inaintea meselor, medicatia antiacida si alcalinizanta la 1-2 ore dupa mese; pentru a evita recidivele este necesara eradicarea germenului Helicobacter pylori prin administrarea unui antibiotic adecvat;

-supravegheaza pulsul, TA, apetitul, semnele de deshidratare,scaunul, greutatea corporala si le noteaza in foaia de observatie;

-face bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele excretate;

-pregateste pacientul preoperator, cand se impune necessitate operatiei chirurgicale;

-educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor (scaunul melenic, caracterul durerii in caz de perforatie, varsaturile alimentare cu continut vechi in caz de stenoza pilorica);

-educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata sio renunta la obiceiurile daunatoare (tutun, alcool).



Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2019 - Toate drepturile rezervate -|

Medicina



Farmacologie

Documente online pe aceeasi tema


Inflamatii venoase - modul de folosire al plantelor medicinale
Examenul clinic si prelevarea de sange pentru stabilirea impregnatiei etilice
Digestie dificila - ce trebuie facut?
Gangrena gazoasa (complicatie grava a plagilor) - tratament
Actinobaciloza (boala micotica) - semnele clinice si tratamentul local
Test grila - diareea acuta
Analiza psihologica a familiei cu autisti
APC antigen-presenting cell - cele cinci etape in fuctionarea APC
ARTRITA - principalele maladii care provoaca artrita
ICTER - CAUZE - distrugerea anormala a globulelor rosii



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.