Interferenta terorii si psihologia kamikaze

INTERFERENTA TERORII SI PSIHOLOGIA KAMIKAZE

Rezumat: noile tipuri de riscuri specifice terorismului - difuze, greu de localizat si practic imposibil de combatut cu mijloace moderne traditionale - necesita o noua abordare integrata, care sa imbine atat instrumente politice si economico- financiare cat si o strategie privind utilizarea de noi tehnologii destinate contracararii fenomenului in ansamblul sau. Terorismul, potrivit si surselor deschise, marcate de "Marea Enciclopedie a Jihadului", "Ghidul Teroristului", semnat de Osama bin Laden, sau de catre "O scrisoare de la un membru AL QAIDA", cunoaste in contemporaneitate o crestere fara precedent, iar prin formele noi de manifestare, prin caracterul sau tot mai organizat, pericolul deosebit si internationalizarea evidenta, constituie o amenintare permanenta la adresa comunitatii umane, a institutiilor si chiar a statelor.

Fenomen social de factura deosebita, terorismul a capatat la acest inceput de secol si mileniu, prin amploarea si diversitatea formelor sale de manifestare, un caracter complex, extins la scara intregii planete. Omenirea este confruntata din ce in ce mai des cu o multitudine de actiuni teroriste unele de o violenta inimaginabila, care raspandesc groaza, tulbura profund viata normala a societatii, sfidand ordinea de drept, interna si internationala, punand in pericol existenta si functionarea democratiilor, securitatea nationala a statelor si chiar pacea mondiala.

Inteles si ca un "razboi ascuns, nedeclarat" sau "conflict de mica intensitate, cu obiectiv limitat", (Andreescu si colectiv, 2003) dar si ca o "boala a secolului al XXI-lea"( Stoina, 2002) terorismul a evoluat atat de mult, incat stiinta trebuie sa-l investigheze coordonat, sincronizat, cu participarea tuturor domeniilor si ramurilor sale incepand de la "a" si ajungand pana la "z" (Stoina, 2002). Aceasta intentie nu ar fi adaptata realitatii daca nu am aduce in atentie conceptualizarea fenomenului terorist, pornind de la semnificatiile sale corelate cu cateva repere identitare, ce definesc, in ansamblu, organizatiile teroriste si operatiunile criminale intreprinse.

1. Europa - teatru de actiune

Provocarile inceputului de mileniu III nu mai sunt doar conflicte inter - statale, ci sunt de natura mult mai complexa, apartinand nu o singura data zonei crimei organizate, terorismului, instabilitatii economice si nu in ultimul rand amenintarilor la adresa mediului inconjurator. Europa constituie, pentru terorism, un veritabil teatru de actiune ce porneste din Urali si se intinde pana la Atlantic, regiunea central - europeana fiind expusa in mod particular acestui atac, atat din considerente de ordin geografic, cat si din motivatii de ordin politic.

In acest context, se poate considera ca ne confruntam cu noi amenintari, agresive si imprevizibile ca potential, putere de distrugere, resurse, retea de intindere mondiala, scopuri si tinte. Conform statisticii EUROJUST, un numar de 706 indivizi au fost arestati in 15 dintre tarile membre UE, fiind suspectati de comiterea unor infractiuni aflate la linia de demarcatie dintre crima organizata si terorism.

Terorismul in Europa are la baza bagajul istoric, politic, economic si social al fiecarui stat membru. Pornind de la acest nivel de cunoastere, nu trebuie neglijat nici faptul ca Uniunea Europeana, ca institutie politica, este din ce in ce mai mult identificata ca un simbol, implicand riscul de a deveni tinta pentru terorism. Raportandu-ne, intr-o analiza secventiala, la terorismul islamic, terorismul in UE trebuie abordat din perspectiva globala a mediului international de securitate. Acest lucru se impune cu atat mai mult cu cat organizatiile teroriste care fac propaganda in tari terte au folosit si folosesc UE drept baza de recrutare de noi membri, AL -QAIDA ALBA fiind mai mult decat un exemplu.

1.1. ZAKAT - ul si sursele de finantare

Finantarea terorismului acopera, potrivit unor surse deschise de informare ("TE - SAT 2007"), doua domenii distincte marcate de finantarea atacurilor teroriste si fonduri pentru retelele teroriste. Fondurile sunt procurate prin crearea si gestionarea unor companii mici, ca surse ale unui venit legal, care astfel este folosit pentru sustinerea gruparilor teroriste in interiorul si exteriorul UE.

In sensul celor prezentate, o alta sursa importanta este obtinuta din donatiile private si din utilizarea neadecvata a "ZAKAT" - ului, respectiv "cea de a treia parte din venit care trebuie data de musulmani pentru cei saraci sau nevoiasi". In conditiile in care sirul surselor ilegale pentru finantarea terorismului acopera in cea mai mare parte majoritatea actiunilor criminale, de la tehnica legata de falsificarea documentelor de identitate si calatorie, la infractiuni de natura financiara, precum folosirea cartilor de credit false, evaluarea sumei totale a fondurilor ilegale folosite pentru finantarea terorismului este aproape imposibila. Este o trista realitate faptul ca majoritatea liderilor organizatiilor teroriste poate trece aproape nestingherita frontierele, ca sume imense de bani pot ajunge de pe un continent pe altul in numai cateva ore, insa, cand este vorba de cei care aplica legea, paradoxal, frontierele devin un serios obstacol.

2. Fenomele transnationale

De altfel, din cuprinsul rapoartelor si conferintelor internationale ("Conferinta ministrilor europeni de justitie, Moscova, 4-5 oct. 2006"), rezulta indubitabil ca "problematica ridicata de terorism nu poate fi solutionata numai prin actiuni individuale ci este necesara folosirea, in special, a mijloacelor oferite de legea penala internationala". In conditiile in care legislatiile si strategiile nationale nu reusesc sa tina pasul cu tendintele crimei transnationale si cu inalta tehnologie folosite de aceasta, devine din ce in ce mai evident faptul ca securitatea nationala si aplicarea legii trebuie sa devina notiuni inseparabile.

In cadrul UE, terorismul si criminalitatea organizata sunt in esenta fenomene transnationale. Dupa cum am mai amintit, anul 2006 a fost marcat de o amplificare a manifestarilor fenomenului terorist. Teroristii separatisti au desfasurat nu mai putin de 424 atacuri in spatiul european. Gruparea ETA (Euskadi Ta Askatasuna) a revendicat un numar de 11 atentate in Spania, in timp ce miscarea IRRINTZI si-a asumat raspunderea pentru 4 atacuri pe teritoriul francez. Un numar de 6 atacuri, desfasurate la Madrid si Barcelona, a fost revendicat de GRAPO (First of October Antifascist Resistance Group). In acest context, avem indicii ("TE - SAT 2007")  si asupra faptului ca jumatate din cele 282 atacuri inregistrate in cursul anului 2006 in Corsica au fost revendicate de gruparile Front Liberation Nationale de la Corse (FLNC) si Union des Comabattants (UDC), acestea dispunand de informatii exacte asupra tintelor vizate. Italia a cunoscut o crestere a numarului de atacuri ale gruparilor anarhiste si de stanga, precum BR - PCC (Brigate Rosse per la Construzione del Partito Communista Combattente) sau FAI (Federazione Anarhica Informale), responsabile pentru unul, respectiv 9 atacuri in Roma, dar si in alte orase din nordul tarii si din Toscana.

Informatii si unitatile specializate

Fara sa avem intentia de a insista asupra manifestarilor terorismului, trebuie sa reliefam faptul ca posibilitatile de combaterea a acestuia necesita un sustinut schimb de informatii si o permanenta cooperare intre structurile specializate in riposta antiterorista, fie ca ne rezumam la cele externe, de tip: GSG - 9 (Comandoul Antiterorist German), SEK (SpezialeEinsatz Kommando), SAS (Special Air Service), GIGN (Grupul de Interventie al Jandarmeriei Franceze), OSASTO KARHU- Helsinki (Unitatea "URSUL") sau GIS (Groupe Italian Interventional Speciale), NOCS (Nucleo Operativo Centrale di Securezza), GEO (Grupo Especiale Espagnol de Opertiones), fie ca amintim, nu in ultimul rand, unitatile specializate interne, de tip: Brigada "Vlad Tepes" sau "ACVILA", din Ministerul Internelor si Reformei Administrative, -AT (Brigada Antiterorista) din Serviciul Roman de Informatii sau "Unitatea Speciala de Interventie" din cadrul Serviciului de Protectie si Paza.

2.1.1. Triadele chinezesti

Schimbul de informatii, in scopul prevenirii si combaterii terorismului, se impune cu atat mai mult cu cat pana in prezent, in Romania, fenomenul terorii nu s-a manifestat la intensitatea si amploarea existenta in tarile vestice (Germania, Danemarca si in mod repetat Marea Britanie) si nici nu au proliferat organizatii criminale de tip deosebit, precum YAKUZA (Japonia), KASTAFARIS (Jamaica) sau de tipul TRIADELOR CHINEZESTI. Sunt inregistrati, insa, o serie de factori socio- economici propice si chiar stimulenti pentru crima organizata interna, manifestandu-se tendinte evidente de racordare rapida a acesteia la procesul de globalizare si internationalizare a organizatiilor criminale prezente in majoritatea statelor lumii.

2.1.2. "Deschiderea frontierelor"

Dezvoltarea criminalitatii in Romania ar putea fi interpretata, lato senso, din perspectiva oferita de procesul de democratizare si, implicit, de integrare in circuitul economic mondial. Totodata, "deschiderea frontierelor, dublata de un control vamal relaxat" a impulsionat la cote fara precedent, miscarea persoanelor si a marfurilor, imigratia clandestina, furtul de autovehicule si traficul international de autovehicule furate, traficul cu moneda falsa, traficul de materiale radioactive, traficul cu opere de arta si nu in ultimul rand criminalitatea atat cea economico - financiara, cat si cea prin agresare fizica.

Document online: Saracia in societatea romaneasca Referat: Sociologie economica rurala - intrebari

In timp ce specialistii nu reusesc sa cada la un consens in definirea conceptelor de terorism, crima organizata ("Grupul Ad - Hoc pentru Crima Organizata al UE, 2005" ), mafie sau coruptie, definibile din variate unghiuri si experiente, structurile crimei organizate dovedesc din ce in ce mai multa usurinta in adaptarea fata de schimbarile de situatii si conditii (INTERPOL, 13-14 decembrie 2005), orientandu-se foarte rapid spre spatiul economic care le asigura castigurile cele mai mari si posibilitati concrete de patrundere in institutiile sociale si in cele ale ordinii juridice. Departe de a fi considerata doar o asociere banala a doi sau mai multi infractori pentru spargerea unei locuinte sau furtul unei masini si valorificarea bunurilor sustrase, crima organizata, spre deosebire de organizatiile teroriste, are obiective stabilite pe termen lung, in plan economic, politic si social, si vizeaza obtinerea profitului si puterii. Daca terorismul tinde sa schimbe un sistem politic, organizatiile crimei organizate urmaresc doar castigurile perpetue.

3. Nucleele de reprezentare

Ca atare, raportat la fenomenul terorist, Europa se confrunta cu o amplificare a actiunilor infractionale, cum ar fi: contrabanda, bancruta frauduloasa, traficul ilegal cu stupefiante, cu armament, munitie, explozivi, moneda falsa, traficul de persoane, depunand eforturi multiple in scopul prevenirii si combaterii acestora. Semnificative, in context, sunt actiunile derulate de catre membrii actualului KADEK (desprins din PKK - Partidul Muncitorilor din Kurdistan), in domeniul traficului cu droguri si de catre PKK in domeniul traficului cu armament, munitie si explozivi, precum si al traficului de persoane.

3.1. "Fratii Musulmani" si "Lupii cenusii"

In ceea ce priveste Romania, existenta unor structuri ce tin de organizatiile teroriste internationale este cel mai frecvent semnalata de surse specializate (www.sri.ro), printre amenintarile majore existente la adresa sigurantei nationale. Organizatii precum:  FRATII MUSULMANI (FM); ABU NIDAL; Frontul pentru Eliberarea Palestinei; HEZBOLLAH; HAMAS; HIZB - AL TAHRIR (Partidul Eliberarii Islamice) sau GIA (Grupul Islamic Armat) si nu in ultimul rand LUPII CENUSII (LC) detin, prin nucleele de reprezentare, un adevarat potential virtual de afirmare, indrumate fiind "sa adopte pozitii rezervate care sa nu atraga riposte din partea autoritatilor statului roman" (Antipa, 2004).

Desi pana in prezent, cel putin in plan terorist, nu au fost relevate conexiuni importante intre marile structuri ale crimei organizate internationale, cea mai reprezentativa ramanand MAFIA italiana, pe de o parte, si gruparile sau organizatiile teroriste, pe de alta parte, periculozitatea deosebita a actiunilor infractionale desfasurate de crima organizata internationala pe teritoriul Romaniei a facut ca acestea sa constituie obiectul unor investigatii din partea institutiilor abilitate in acest sens.

4. Interferenta terorii

Astfel, se poate aprecia ca, la amenintarile distincte reprezentate de terorism si crima organizata, la adresa securitatii europene, careia subscrie si siguranta nationala, se adauga noi factori de risc, rezultati din interferenta celor doua fenomene, si reprezentati de:

mijloace financiare obtinute de catre grupari teroriste din activitati

specifice crimei organizate, acestea permitand dezvoltarea capabilitatilor organizatorice si operative proprii;

generarea unor conflicte de interese, prin implicarea terorismului in

crima organizata, pentru a caror rezolvare se poate apela la modalitati cu grad extrem de violenta;

amplificarea unei stari de ingrijorare privind perspectiva de a

instaura si consolida, pe teritoriul national, structuri specifice criminalitatii organizate, coroborate cu revigorarea fenomenului terorist international.

4.1. Psihologia KAMIKAZE

Pornind de la cele precizate, se poate aprecia ca organizatiile criminale si cele teroriste converg caracteristici multiple ce permit o stransa cooperare, astfel incat acestea permit o inalta ierarhizare structurala, cu paliere decizionale, cu sarcini si competente bine definite. Totodata, in desfasurarea activitatilor specifice, acestea uziteaza de acoperiri oficiale, fiind vizate activitati ilicite de mare amploare, violenta fiind principala regula de actiune. Cu intentia de a sustine o mai buna cunoastere a fenomenelor terorismului si crimei organizate transnationale, apreciem manifestarile tip KAMIKAZE reprezinta chintesenta acestor actiuni. Logica martiriului (Marret, 2002) din 11 septembrie 2001, confirma si acest lucru printr-o serie de date desprinse din surse deschise (www.presamil.ro/

Un studiu realizat de un grup de specialisti ai Institutului de Politici Internationale pentru Lupta Impotriva Terorismului (International Policy Institute for Counter Terrorism) considera ca acest comportamentul autodistructiv al teroristilor palestinieni ar fi o rezultanta a celor doua tipuri de suicid: altruism si fatalism. www.ict.org.il/articles). Young (1972) afirma ca ' aceste doua categorii ar trebui tratate ca surori gemene [ ], diferenta dintre ele poate fi vazuta doar prin intelesul subiectiv al actiunii sinucigase. Daca o persoana se sinucide pentru a-si indeplini datoria, statusul sau psihologic poate fi ori o convingere senina (altruism), ori frica si disperare extreme (fatalism) '

In acest cazul atacurilor de la 9/11 septembrie nu se poate vorbi de tineri palestinieni lipsiti de perspective. Dimpotriva, este vorba de tineri musulmani mai degraba educati si aparent integrati in modul de viata european si nord american. MOHAMED ATTA, MARWAN al SHEHHI, HANI HANJOUR sau ZIAD JARRAH confirma acest lucru, fiind doar cativa dintre cei are au initiat atentatele de la WORL TRADE CENTER din 11 septembrie 2001. Caracteristica generala pentru toti este data de lupta comuna impotriva conducatorilor despotici, care dupa caderea califatului la 3 martie 1924, au adus musulmanilor umilinte, abuzuri si suferinte. Ei au inceput sa distruga esenta natiunii islamice, incercand sa stearga identitatea musulmana. ("Manualul teoristilor", 2002).

Oprindu-ne numai si asupra varstelor celor 19 teroristi sinucigasi din 11 septembrie 2001, avem indicii ca soliditatea mentala este o trasatura de baza a profilului psihologic, alaturi de sanatate, disciplina, sacrificiu si rabdare. "Fiecare membru trebuie sa fie capabil sa suporte varsarea de sange, omorul, arestarile si inchisoarea. El trebuie sa fie capabil, daca va fi necesar, sa omoare unul sau mai multi tovarati ai sai; El trebuie sa fie capabil sa suporte privatiunile si tratamentul injositor la care ar putea sa fie expus de catre inamic. El nu trebuie sa se vanda inamicului, nici sa - si sacrifice religia de dragul libertatii" ("Manualul teoristilor", 2002).

O alta trasatura importanta ce contureaza profilul teroristului, este marcata de catre dezinteresul pentru averi materiale. Mohamed ATTA demonstreaza prin TESTAMENTUL sau ca nu l-a interesat nicio clipa bunastarea materiala: "cand voi muri . vreau ca imbracamintea pe care o port sa fie din trei bucati albe de tesatura, dar nu din matase sau alta tesatura scumpa ( ) o treime din banii mei trebuie cheltuiti pentru cei saraci si aflati in nevoie (Aust; Schnibben, 2002).

Combaterea terorismului transfrontalier

Simbioza nefericita a terorismului cu crima organizata influenteaza, in mod evident, si economia mondiala. Astfel, evolutiile pietelor de capital si a celor bursiere, au devenit imprevizibile, cu repercursiuni negative asupra economiilor statelor in curs de dezvoltare sau a tinerelor democratii din Europa Centrala si de Est.

Pe acest fond, strategiile de securitate trebuiesc regandite fundamental, luand in calcul includerea de noi vectori in ecuatia de siguranta nationala a fiecarui stat. In situatia in care forurile continentale si mondiale isi canalizeaza eforturile pe directia identificarii solutiilor adecvate pentru eradicarea fenomenului terorist, Romania si-a amplificat eforturile de contracarare a acestui flagel, atat in plan international cat si in plan intern. Aceste eforturi vizeaza alaturarea Romaniei la coalitia internationala, in scopul combaterii terorismului, prin punerea la dispozitie a intregului potential national si intensificarea masurilor de actualizare a cadrului legislativ si implementare a acquis - ului comunitar.

Incepand din 11 septembrie 2001, la nivelul Ministerului Internelor si Reformei Administrative au fost declansate o serie de activitati concertate, distincte, avand ca obiectiv prevenirea si combaterea terorismului transfrontalier. Parte a Sistemului National de Prevenire si Combatere a Terorismului (SNPCT), Ministerul Internelor si Reformei Administrative a dispus masuri concrete de intarire a supravegherii si pazei frontierei de stat, de eficientizare a sistemelor de paza, ordine si securitate, pe zona ambasadelor, legatiilor, reperezentantelor straine, precum si a sediilor administratiei publice centrale si locale.

In cadrul procedurilor aplicate, Ministerul Internelor si Reformei Administrative a acordat prioritate atat combaterii traficului de fiinte umane si migratiei clandestine, cat si identificarii organizatorilor de filiere, respectiv calauzelor specializate in trecerea frauduloasa a frontierelor. In deplin acord cu dispozitiile aquis- ului comunitar,  Romania ramane un participant activ si eficient la lupta pentru prevenirea si combaterea oricaror tipuri de riscuri si amenintari subsumate sau asociate terorismului.

BIBLIOGRAFIE

Andreescu, A., si colectiv. (2003), Terorismul international - flagel al lumii contemporane, Bucuresti, Editura  Ministerului Administratiei si Internelor.

Andreescu, A. (2007), Consideratii privind crima organizata si terorism. Rolul M.I.R.A. in prevenirea si combaterea acestui flagel. Prelegere. "Simpozion international de comunicari stiintifice", Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Andreescu, A. Radu, N. (2007), Geneza Terorii. Masuri corelative antiteroriste, Bucuresti, Editura Artprint.

Andreescu, A. Radu, N. (2007), Terrorism - From "The Big Encyclopedia of Jihad" to "Hamas Covenant" and "the White al - Qaeda", in, "Romanian Military Thinking", ianuary- march, vol 1, 2007.

Andreescu, A. Radu, N. (2007), Reteaua terorii. De la Septembrie Negru la Al- Qaida Alba, in, "Gandirea Militara Romaneasca", martie - aprilie, vol.2, 2007.

Andreescu, A. Radu, N. The voice of terror between "ISLAMIC LOW" and "CIVILIZATION CONSCIOUSNESS" in, "Romanian Military Thinking", april - mai, vol 2, 2007.

Antipa, M. (2004), Securitatea si terorismul. Prevenirea si combaterea actiunilor extremist- teroriste pe teritoriul Romaniei, Bucuresti, Editura Celsius.

Aradavoice, Ghe.; Iliescu, D.; Nita, D. (1997), Terorism, Antiterorism, Contraterorism, Oradea Editura ANTET.

Aradavoaice, Ghe; Stancu, V. (1999). Razboaiele de azi si de maine, Bucuresti, Editura Militara.

Aust, S. ; Schnibben, C. (2002), Der 11 september. Deutsche Verlags-Anstalt, München.

Blair, T. (2002), Speech - 10 septembrie 2002, in "O Analiza a Terorismului in Lume 2002". Ministerul de Externe al Statelor Unite, DIACRIS International, USA.

Burgess, M. Delcea , E.,I.(2006). Problematica definirii terorismului, in, Terorismul Azi, vol IV - VI, an 1, oct. - dec.

Colvard, K. (2002), The Psychology of terrorist, H.F. Guggenheim Foundation, 627, Madison Avenue, New York, NY, USA.

Crenshaw, M. (1990), The logic of terorism, in, Reich, W., ed. The origins of terrorism, Cambrige; Cambrige University Press.

Delcea (2006), Ad- Terorismul, Cluj Napoca.

Franco, C., I martiri di Al-Zarqawi e la strateia del caos, Limes, Rivista "Italiana di Geopolitica", nr.6, Gruppo Editoriale L'Espresso.

Frattasio, A. (2006), Epistemologia terorii, Bucuresti, Editura ERA.

Iordache, Fl. (2005), Terorism. Efecte si concepte. "Prelegere". Masterat, Facultatea de Drept, Universitatea Bucuresti.

Iova, M. (2006), 11 Septembrie 2001, in, revista "Politica Internationala", nr. 5/6.

Marret, J.L. (2002), Tehnicile terorismului / 11 septembrie 2002, Bucuresti, Editura Corint.

Moisescu, F., G.; Andreescu, A.; Antipa, M. (2004), Terorismul - Amenintare majora asupra democratiei secolului XXI, Bucuresti, Editura Universitatii Nationale de Aparare.

XXX (2006), Parteneriatul Londonez de Redresare. Manuscris.

Peters, H., P. (2006), Mass - media si terorismul. Canal de informare si arena publica,  in, Terorismul Azi, vol II, an 1, august.

Powers, T., D. (1971), The making of a terrorist. Boston: Houghton Mifflin

XXX Profil, Buletin, Serviciul Roman de Informatii, an I, nr.1, martie 2003.

Radu, N. (2005), Recurs la Siguranta Statului. Bucuresti, Editura FED PRINT.

XXX (2006), Raportul final al Congresului american de ancheta privind atacurile teroriste asupra SUA, 11 Septembrie 2001, Bucuresti, Editura Alfa.

Rosenberg, B., M. (2006), Rezolvarea pasnica a conflictelor, Ed. Elena Francisc Publisching, Bucuresti, in, Terorismul Azi, vol 1, an 1, iulie 2006, Delcea (2006), Ad- Terorismul.

Seger, K., (1990), The antiterrorism handbook. Editura Presido, SUA.

Sirbu, Benedict. I. (2006), Managementul resurselor de securitate si conceptia antiterorista romana, in, Terorismul Azi, vol III, an 1, septembrie.

Sirbu, Benedict. I. (2007), Razboiul de gherila intre terorism si lupta pentru libertate,. Manuscris.

Smith, P. , (2002), apud , Posner, G., Esecul prevenirii lui 11 septembrie, in, " The Failure to Prevent", 9/11, SUA.

Stoina, N. (2002), Megaterorismul - provocarea mileniului III, in, https://actrus.ro.

Tudor, R. (2006), 11 Septembrie 2001, in, "Politica Internationala", nr. 5/6.

Young , L., C. (1972), Altruistic Suicide: A Subjective Approach. Sociological Bulletin, 21(2), 1972