TRASATURILE SI SANATATEA

Este bine cunoscut faptul ca trasaturile de personalitate pot influenta starea fizica de sanatate. Imaginea omului de afaceri stresat, agresiv, pe care il paste atacul de cord, e atat de obisnuita, incat a devenit un cliseu.

Personalitatea si longevitatea

Prezice sau nu personalitatea cat de mult vom trai? Friedman si colaboratorii sai au descoperit, intr-un studiu efectuat in 1995, ca longevitatea era asociata cu niveluri inalte ale constiinciozitatii si niveluri scazute ale optimismului in copilarie (evaluate de parinti). Nivelurile scazute ale constiinciozitatii au fost asociate cu o gama de comportamente legate de sanatate, cum ar fi fumatul, consumul de alcool si stabilitatea sociala si profesionala.

Alte studii au vizat mecanismul asocierii constiinciozitate-sanatate: de exemplu constiinciozitatea este asociata cu un grad mai mare de indeplinire a recomandarilor medicului si cu acceptarea controlului pentru depistarea cancerului.

Cea mai studiata interfata dintre personalitate si maladie este cardiopatia ischemica, o ingustare a arterelor care aduc sangele la inima, ceea ce predispune la infarct miocardic si angina. Friedman si Rosenman au observat ca pacientii lor cu cardiopatie ischemica prezentau "tiparul de comportament de tip A" cu miscari iuti ale trupului, inclestarea pumnilor in timpul conversatiei, vorbire exploziva si precipitata, respiratie in partea de sus a pieptului, lipsa relaxarii corporale, agresivitate, impulsul de dominare si de realizare a obiectivelor si o tendinta de a fi obsedat de munca (workaholic). La persoanele de tip A probabilitatea infarctului miocardic este de circa doua ori mai mare decat la celelalte persoane.

Metaanalizele si studiile efectuate constata, in mod consecvent, faptul ca ostilitatea in exprimare este partea din tipar care se leaga de riscul incidentei infarctului miocardic , justificand circa 2% din variatia maladiei. Mecanismul biologic al asocierii nu este inca lamurit deplin. Ostilitatea ar putea provoca deteriorari in mod direct, prin cresterea tensiunii si a ritmului cardiac si prin acumularea aterosclerotica sau ar putea contribui la comportamentele generale riscante, cum ar fi nivelul ridicat al fumatului si al consumului de alcool sau scaderea disponibilitatii sprijinului social.

In legatura cu cancerul, cel mai des au fost investigate depresia si disperarea (care impartasesc variatia cu nevrozismul). Exista trei linii principale de cercetare:

depresia sau disperarea ca factori de risc in aparitia cancerului;

depresia sau disperarea ca factori comportamentali modificabili care ar putea influenta starea de bine a pacientilor;

depresia sau disperarea ca factori care influenteaza evolutia fireasca a cancerului dupa diagnosticare.

Studiile despre legatura dintre depresie sau disperare si cancer nu au adus dovezi despre vreun risc sporit de aparitie a cancerului sau despre mortalitatea excesiva dupa diagnosticare la persoanele cu un nivel inalt al acestor dimensiuni. Totusi depresia si disperarea sunt indicatori ai suferintei si sunt importanti din punctul de vedere al calitatii vietii dupa diagnosticare. Sprijinul sub forma interventiilor educative conduse de experti, chiar daca nu afecteaza consecintele legate de boala, sunt benefice pentru ca reduc depresia si cresc starea mentala de bine, in special pentru cei cu niveluri inalte de depresie la inceputul programului.

Nevrozismul ca factor de risc in numeroase maladii

Mai multe studii au implicat nevrozismul ca factor de predictie a unor diferite forme de afectiuni, aducand dovezi care leaga nivelul inalt al nevrozismului de afectiuni cum sunt astmul si tulburarile gastrointestinale.

Analiza: Divortul si protectia sociala a familiilor aflate in divort Referat: Cauzele conflictelor etnice din spatiul postsovietic. cazul republicii moldova.

Controlul stresului

toleranta la stres - abilitatea de a te impotrivi evenimentelor si situatiilor stresante fara a te poticni si, de asemenea, abilitatea de a face fata acestora in mod activ si pozitiv;

controlul impulsurilor - abilitatea de a rezista sau a amana impulsivitatea si de a goni tentatia care te determina sa actionezi in graba.

Dispozitia generala

fericire - abilitatea de a te simti satisfacut de propria viata, de a te distra singur si impreuna cu altii, de a te simti bine;

optimism - abilitatea de a vedea partea stralucitoare a vietii, de a mentine o atitudine pozitiva chiar in pofida adversitatilor.

In viziunea lui Daniel Goleman (1995) constructele inteligentei emotionale sunt:

v    constiinta de sine - incredere in sine;

v    auto-controlul - dorinta de adevar, constiinciozitatea, adaptabilitatea, inovarea;

v    motivatia - dorinta de a cuceri, daruirea, initiativa, optimismul;

v    empatia - a-i intelege pe altii, diversitatea, capacitatea politica;

v    aptitudinile sociale - influenta, comunicarea, managementul conflictului, conducerea, stabilirea de relatii, colaborarea, cooperarea, capacitatea de lucru in echipa.

Steve Hein, in 1996, incearca o prezentare a inteligentei emotionale pe baza consultarii celor mai reprezentative lucrari in domeniu si ofera cateva definitii acesteia:

inteligenta emotionala inseamna sa fii constient de ceea ce simti tu si de ceea ce simt altii si sa stii ce sa faci in legatura cu aceasta;

Nevrozismul ar putea, de asemenea, sa fie benefic pentru sanatate, prin faptul ca simptomele bolilor - inclusiv cele grave cu este cancerul - sunt detectate si raportate mai repede de persoanele cu un nivel inalt de nevrozism in comparatie cu cele cu un nivel scazut al lui N.

Studii foarte variate au aratat asocieri intre bolile psihosomatice si nevrozism. De exemplu, pacientii cu dispepsie neulceroasa au punctaje mai mari la nevrozism. In studii despre legatura dintre personalitate si alte tulburari psihosomatice, la rezultatul omniprezent ca nivelul inalt de nevrozism se leaga de o tendinta generala catre emotii negative se adauga indicatori ai unor efecte semnificative ale introversiunii. Kellner, in 1991, a descris rezultate legate de nivelul inalt al nevrozismului si de introversiune in cazurile de colita. Acelasi tipar al personalitatii a fost gasit in alte afectiuni, cum ar fi dispepsia neulceroasa si globus pharyngis (senzatia de "nod in gat"), in lipsa oricarei stari patologice structurale detectabile.

In studiile despre anumite tulburari psihosomatice se observa adesea relatii intre diagnosticul respectiv (de exemplu, fibromialgia sau colita) si nevrozism, depresie sau anxietate. Pe langa factorii personalitatii, sunt implicate si maltratarile suferite in copilarie si traumele psihologice din faza adulta.

Concluzionand, putem spune ca afectiunile psihosomatice tind sa apara la persoanele cu un nivel inalt al nevrozismului; la aceste grupuri exista, in plus, o tendinta catre introversiune.