Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didactice Bani si dezvoltarea carierei Stiinta  si proiecte tehnice Istorie si biografii Sanatate si medicina Dezvoltare personala
referate stiinta Sa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Comunicatii


Qdidactic » stiinta & tehnica » comunicatii
Centrala telefonica de campanie cu 10 numere



Centrala telefonica de campanie cu 10 numere


Centrala telefonica de campanie cu 10 numere realizata in sistem BL este destinata legarii liniilor telefonice in vederea efectuarii convorbirilor abonatilor.

Denumirea sistemului (BL) s-a stabilit dupa procedeul de alimentare al microfoanelor abonatilor, adica acestia primesc energia de la surse locale de curent, asezate in aparatele de abonat sau in imediata lor apropiere.

Descriere

Centrala se compune din urmatoarele parti:

- echipamentul de abonat care este alcatuit din: dispozitivele de protectie (parafulgeri), anuntatorii de apel, firele de convorbire si jakurile de conexiune in numar de 10;

- echipamentul dicordului (circuitul de cordon) care se compune dintr-un numar de 10 cordoane cu fisele necesare pentru cuplarea abonatilor pe timpul convorbirii. Rolul cordoanelor cu fise poate fi suplinit de butoanele de interogare si apel (in numar de 10) a caror deconectare se poate face prin actionarea unui buton aflat deasupra lor;

- echipamentul locului de lucru care la centralele de mica capacitate este inlocuit cu un aparat telefonic de campanie legat de bornele speciale ale centralei (bornele TO);

- cutia centralei confectionata din tabla si prevazuta cu capace cu sisteme de inchidere, suporti pentru fixarea pe perete, schema electrica si cordea reglabila pentru purtearea pe umar.

Functionare

Pentru punerea centralei in functiune, aceasta se amplaseaza la locul de lucru, se deschid capacele cutiei, se scot cordoanele cu fise si se realizeaza legatura cu posturile telefonice la bornele centralei L.1 si L.2 si cu telefonul operativ la bornele TO. Se face legatura centralei la pamant prin borna de pamant (P).

In acel moment centrala este gata de functionare.

Sa presupunem ca abonatul nr. 1 doreste sa obtina legatura cu abonatul nr. 10: el transmite un semnal electric in centrala B.L. invartind de manivela inductorului.

Curentul electri ce vine de pe linia 1 obliga clapa anuntatorului de apel si fine de convorbire a echipamentului de abonat nr. 1 sa actioneze. Telefonistul, observand ca a cazut cpala nr. 1, apasa pe butonul de interogare si apel nr. 1 si, folosindu-se de aparatul sau telefonic (TO), interogheaza pe abonat.

Pentru a executa comanda abonatului nr. 1 (de a-l pune in legatura cu nr. 10), telefonistul trebuie inainte de toate sa-l cheme pe abonatul nr. 10 la telefon. Pentru aceasta el apasa pe butonul de interogare si apel nr. 10 si, invartind de manivela inductorului de pe aparatul sau, face apelul cuvenit. Cand abonatul nr. 10 raspunde, telefonistul, introducand fisa nr. 10 in jakul nr. 1, ii pune in legatura pe cei doi abonati iar dupa ce verifica inceperea convorbirii iese din circuit prin apasarea butonului central de deconectare a butoanelor de interogare si apel.

La terminarea convorbirii, fiecare din abonati trebuie sa dea semna de fine de convorbire, prin invartirea de 1 2 ori a manivelei inductorului.

Primind semnalul, telefonistul scoate fisa din jak (operatie prin care desface legatura abonatilor) si ridica clapa anuntatorului de apel si fine de convorbire.

Datorita constructiei centralei BL se pot stabili concomitent legaturi intre mai multi abonati (doi cate doi, sau unul cu toti ceilalti prin introducerea succesiva a fiselor in jakuri dupa schema 1 la 2; 2 la 3; 3 la 4 etc.).


- tipul motorului de actionare ARO-L-25-12

- tipul pompei M 191-2-0

- presiunea maxima cu vanele inchise la 3000 l/min. 11,2 bari

- debitul la iesirea libera (l/min) 1700

- inaltimea statica de aspiratie (m) 7,5

- masa neta cu accesorii (kg) 797

- viteza maxima de tractare (km/h) 60

Partile componente, functionare si intretinerea motopompei de 1300 l/min. sunt asemanatoare motopompei MP 79.

Fig. 112

Motopompa de stins incendii cu MPR 1600

Motopompa de stins incendii MPR-1600 (fig. 113) face parte din grupa utilajelor de stins incendii construite pe sasiu special si poate fi deplasata la locul interventiei remorcata de autovehicule sau pentru distante mici, de 2 4 servanti.

Caracteristicile tehnice ale acestui tip de motopompa sunt urmatoarele:

Dimensiuni:

- lungimea totala (mm) 3680

- latimea totala (mm) 1500

- inaltimea maxima (mm) 1420

- calea rotilor (mm) 1240

Greutati:

- greutatea motopompei fara accesorii (kg) cca 650

- greutatea motopompei complet echipata (kg) cca 800

- greutatea proprie (kg) 93

- greutatea motorului (kg) 235

Capacitati:

- baia ulei (l) 5,5

- radiator ulei (l) 1

- sistem de racire (l) 15

- rezervorul de benzina (l) 30

Motorul are caracteristicile tehnice ale celui de la motopompa MP 73.

Pompa centrifuga:

- model PSI 16/8

- tip centrifuga, cu rotor, avand palete duble curbate executate din otel inoxidabil

- aspiratie axiala

- debit nominal (l/min) 1600

- turatia (rot/min) 3200

Pompa de vid tip palete mobile

Fig. 113

Descriere

Motopompa MPR 1600 este construita din urmatoarele parti:

- sasiul;

- trenul de rulare;

- pompa p.s.i. 16/8;

- motorul;

- tabloul de bord;

- instalatia de amorsare si evacuare;

- instalatia de racire;

- vanele gurilor de refulare;

- instalatia electrica ;

- sorbul 100;

- instalatia de alimentare si accesoriile.

a) sasiul este forma din doua lonjeroane in trei traverse din corniere, pe care se fixeaza motorul, pompa si anexele. Este fixat de osie prin intermediul a doua arcuri cu foi, care asigura o legatura elastica. Bara de tractiune este demontabila, pentru a permite pornirea motorului cu manivela. In timpul functionarii agregatul se sprijina pe trei picioare: unul in fata, doua in spate, cele din spate fiind rabatabile.

b) trenul de rulare este format din doua roti cu pneuri si arcuri cu foi.

c) capotajele sunt realizate din tabla de otel nervurata si au rolul de a proteja motorul, rezervorul de benzina, rotile si instalatia electrica.

Ele au constructie rabatabila, permitand un acces usor la motor si pompa.

d) pompa de apa este de tip centrifugal, cu rotor cu palete duble curbate. Amorsarea este asigurata de catre o pompa de vid cu palete culisante (mobile) fie un ejector de gaze.

Pentru cuplarea pompei cu motorul s-a prevazut un cuplaj elastic din cauciuc. Legatura dintre motor si pompa se realizeaza prin intermediul volantei.

e) motorol M 207 este un motor cu aprindere prin scanteie de la baterie de acumulatori, in patru timpi, cu racire independenta. Ea asigura puterea de 55 CP la functionare de durata.

f) tabloul de bord este fixat pe partea din spate a capotajului si deserveste dispozitivele de manevrare si aparatele de control ale motorului.

Comenzile carburatorului constau din doua tije una pentru actionarea clapetei de soc si alta pentru actionarea celor doua clapete de acceleratie, care sunt comandate sincronizat. Pe un sector gradat se poate fixa, prin intermediul unui maner, pozitia datorita de functionare a motorul.

g) instalatia de amorsare si evacuare permite utilizarea energiei gazelor arse in scop util, pentru amorsarea pompei centrifuge. Ea este constituita din toba de esapament, cutia de distributie, un ejector, o teava de evacuare a gazelor, o teava de amorsare si un robinet (supapa).

h) instalatia de racire pentru motor este in circuit inchis, avand o capacitate de 15 l, folosind apa sau lichidul antigel. Este compusa din radiatorul de apa, pompa de apa cu ventilator, racordurile/din cauciuc si suportul radiatorului.

i) instalatia de ungere, asigura ungerea atat sub presiune cat si prin balbotaj. Filtrarea uleiului este dubla. In cadrul instalatiei de ungere s-a introdus (legat in paralel) un radiator tubular pentru racirea uleiului cu aer, amplasat in spatele radiatorului de apa. Pe teava de actiune a radiatorului de ulei se afla un robinet prevazut cu o supapa de siguranta cu bila.

j) vanele gurilor de refulare, sunt montate la stuturile de refulare ale pompei care permit inchiderea etansa a pompei, reglarea primara a debitului si a presiunii, legarea furtunelor de refulare prin intermediul racordurilor.

k) instalatia electrica este realizata in varianta in baterie de acumulatori.

Functionare

Pentru punerea in functiune a motopompei se realizeaza urmatoarele operatiuni:

- amplasarea pentru lucru;

- pornirea ansamblului motor-pompa;

Intretinerea

Verificarea, ingrijirea, controlul si revizia tehnica a motopompei se executa conform anexelor 2 9 din NERC 85.

Hidrogeneratorul de spuma usoara

Hidrogeneratorul de spuma usoara (fig. 114) se utilizeaza pentru inundarea cu spuma a incaperilor, subsolurilor, gospodariilor de cabluri, magaziilor in care se produc incendii si la stingerea carora nu poate fi utilizata apa, datorita incompatibilitatii ei cu produsele ei si instalatiile existente.

Hidrogeneratorul are un gabarit redus, poate fi usor transportat si manevrat, se intretine fara dificultati, iar functionarea lui este asigurata de apa sub presiune cu care este alimentat.

Utilajul poate functiona si cu hidroventilator pentru evacuarea fumului si a gazelor nocive din spatii inchise, in raport cu varianta constructiva prezentand urmatoarele caracteristici tehnice:

HG 100

HG 50

Presiunea de lucru (bari)

4 - 10

3 - 6

Debitul de apa (l/min.)

295 - 475

220 - 260

Debitul de spuma (mc)

60 - 115

40 - 50

Consum lichid de spumant (l/min)

10 - 18,3

4 - 6

Tipul spumantului utilizat

coeficient mare de infoiere

coeficient mediu de infoiere spumant proteinic

Masa (kg)

70

18

Fig. 114

Descriere

Hidrogenul are in compunere urmatoarele ansamble principale:

a) grupul turbina-ventilator care constituie vagonul de propulsie a aerului si apei necesare in procesul de formare a spumei aeromecanice cu mare infoiere. Turbina hidraulica consuma un debit de 180 - 200 l/min. apa la o turatue de 1000 rot/min. Atat rotorul cu palete, cat si corpul turbinei sunt confectionate din bronz turnat. Datorita configuratiei paletelor, jetul de fluid isi modifica directia, efectul fiind aparitia unui cuplu de forte hidromecanice. Pe axul turbinei, care este executat din otel sunt montati doi rulmenti radiali cu bile, acestia constituind lagare de sprijin in corpul turbinei. La un capat al axului se monteaza prin insurubare rotorul turbinei, iar la celalalt capat se fixeaza, prin inermediul unei pene, ventilatorul de tip axial, prevazut cu 5 palete reglabile, confectionate din aliaj de aluminiu, material din care este turnat si butucul ventilatorului;

b) difuzorul, care asigura repartizarea uniforma a curentului de aer pe intreaga suprafata a plasei din sistemul de formare si omogenizare a spumei;

c) instalatia de alimentare cu apa si spumant, care indeplineste rolul de a furniza apa si lichidul spumant, dozate la debite si presiuni optime de lucru, asigurand totodata si amestecarea acestora. Este constituita dintr-o conducta principala, ce alimenteaza cu apa atat turbina hidraulica, cat si ejectorul prevazut pentru absorbtia spumantului. Capatul initial al conductei principale este prevazut cu racord pentru a se putea cupla prin furtun la sursa de apa sub presiune, iar capatul final printr-un tub prevazut cu sorb si sita, avand diametrul interior de 18 mm;

d) sistemul de formare si omogenizare a spumei, care realizeaza producerea spumei, prin inglobarea in solutia de spumant a arului propulsat de ventilator. In procesul de formare a spumei, solutia este proiectata asupra plasei generatorului de bule, prin patru diuze pulverizatoare executate din alama;

e) tubul de refulare care preia spuma aeromecanica si o conduce la locul interventiei, realizat din material textil, avand un diamentru de 1000 mm si o lungime variabila pana la 20 m. Fixarea tubului pe capatul cilindric al difuzorului se face cu ajutorul unui colier, prevazut cu mecanism de stingere. In situatiile cand nu este nevoie de dirijare a spumei prin tub, acesta poate fi eliminat.

Functionare

Apa introdusa in ejector la presiunea de 3,5 - 10 bari aspira lichidul spumant prin furtunul de absorbtie. Lichidul spumant aspirat formeaza impreuna cu apa o solutie cu concentratia dorita (cca 10%) Dozarea concentratiei amestecului se asigura cu un robinet de reglaj. Aceasta solutie este pulverizata aproximativ uniform, din patru duze dispersoare, pe plasa de fire sintetice, avand ochiuri cu diametrul de 1 - 4 mm. Curentul de aer introdus de ventilatorul actionat de turbina, trecand prin ochiurile plasei, formeaza in spatele acestuia un flux continuu de spuma mecanica, care este transportata la locul incendiului prin intermediul tubului de refulare. Debitul nominal de spuma este de 40 - 115 mc in functie de tipul hidrogeneratorui.

Functionarea hidrogeneratorului reclama stabilirea a trei circuite corespunzatoare fluidelor care iau parte la generarea spumei astfel:

- circuitul de aer, asigurat de ventilator si dirijat prin difuzor, asupra solutiei de spumant pulverizata prin cele patru diuze;

- circuitul de apa, asigurat de o sursa exterioara la presiune de 4 - 10 bari, prin instalatia de alimentare;

- circuitul de spumant, realizat pe principiul ejectiei, care asigura absorbtia si dozarea corespunzatoare a spumantului.

Functionarea hidrogeneratorului este astfel conceputa incat sa asigure conditii optime atat pnetru formarea solutiei de spumant in apa, cat si pentru pulverizarea acesteia.

Intretinere

Verificarea, ingrijirea si reviza tehnica a hidrogeneratorului se executa conform anexei 14 pct. 3 si anexei 15 pct. 3 din NERC/85.

Tunuri pentru stins incendii cu apa si spuma

Tunurile pentru stins incendii cu apa si spuma (fig. 115) sunt realizate la urmatoarele variante constructive:

Remorcabile:

- tun remorcabil de apa si spuma;

- tun remorcabil cu apa si spuma, cu o teava de refulare;

Fixe:

Intretinere

In vederea bunei functionari a centralei BL este necesar ca cel ce o deserveste sa-i acorde o grija deosebita, verificand-o periodic (lunar).

In acest scop se executa:

a) Verificarea exterioara:

- integritatea butoanelor de interogare si apel, a coordonatelor si fiselor;

- buna stare a bornelor de pe cutie;

- buna stare a clapelor anuntatore de ape si fine de convorbire.

b) Verificarea functionarii centralei:

- controlul dispozitivelor de conexiune, al cablului de legatura si al anuntatorului de apei si fine de convorbire prin atingerea firelor aparatului telefonistului (TO), la fiecare pereche de borne, in timp ce se transmite un apel prin invartirea manivelei inductorului aparatului. La aceasta operatie trebuie sa cada pe rand clapele de apel;

- controlul cordoanelor, fiselor, jakurilor si butoanelor de interogare si apei se face introducand alternativ fisele tuturor jakurilor in celelalte jakuri (dupa schema 2-1, 3-2, 4-31-10) si apasand butoanele de apel si fine de convorbire corespunzatoare blocului unde s-a introdus fisa, cu transmiterea concomitenta a unui apel prin invartirea manivelei inductorului telefonului (TO). Daca clapele anuntatorului de apel si fine de convorbire vor cadea pe rand la fiecare jak inseamna ca circuitele sunt in buna stare;

- verificarea parafulgelor se realizeaza prin legarea unuia din firele telefonului operativ la borna de pamant (P) a centralei iar cu celalalt atingandu-se pe rand fiecare borna de linie a centralei iar cu celalalt atingandu-se pe rand fiecare borna de linie (L.1 si L.2), invartind in acelasi timp manivela inductorului aparatului. Daca manivela se invarte usor iar clapele anuntatorilor de apel si fine de convorbire raman inchise, parafulgerii sunt in buna stare de functionare.



Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2019 - Toate drepturile rezervate -|

Comunicatii




Esee pe aceeasi tema


Google - istoric si evolutie Google - de la inceput pana acum
Tehnologii actuale de conectare la Internet - dial-up, ISDN, ADSL, CATV, fibra optica
Demultiplexoare
Telematica Rutiera
Sistem de control al calitatii pentru hartie/carton
Circuite de codare a informatiei
Centrala telefonica de campanie cu 10 numere
Definirea unui sistem de comutatie si transmisiuni
Introducere in radio - test
Lucrare de laborator retele de comunicatii - realizarea unei legaturi de comunicatie intre doua terminale telefonice



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.