Dreptul de uzufruct - caracterele juridice

Sa se constate ca uzufructul nu mai este exercitat si sa se dispuna radierea lui

1. Notiunea si reglementarea

Uzufructul este definit in art 517 Cod civil ca fiind dreptul de a se

bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia, intocmai ca insusi

proprietarul lor, insa cu indatorirea de a le conserva substanta.

In doctrina, uzufructul a fost definit ca fiind acel drept real principal

derivat, temporar, asupra bunului sau bunurilor ce apartin in proprietatea

altei persoane, care confera titularului sau, numit uzufructuar, atributele de

posesie si folosinta, cu obligatia de a le conserva substanta si de a le restitui

proprietarului la incetarea uzufructului.106

Reglementarea uzufructului este cuprinsa in art. 517-564 Cod

civil.

In urma constituirii uzufructului, cel in patrimoniul caruia ramane

dreptul de dispozitie se numeste nud proprietar, iar cel in patrimoniul

caruia intra dreptul de a folosi bunul si de a-i culege fructele se numeste

uzufructuar

Ca urmare a separarii atributelor dreptului de proprietate si

incredintarii lor catre doua persoane diferite, apar doua drepturi reale

distincte: dreptul de proprietate, al carui continut va fi format numai din

dispozitie si dreptul de uzufruct, compus din atributele posesiei si

folosintei bunului, desprinse din dreptul de proprietate.

106 Liviu Pop, op. cit., pag 159

2. Caracterele juridice

Uzufructul prezinta urmatoarele caractere juridice:

1. Uzufructul este un drept real, fiind opozabil erga omnes, inclusiv proprietarului, iar cand obiectul sau il reprezinta bunuri corporale, confera titularului dreptul de urmarire si dreptul de preferinta.107 Acest caracter al uzufructului rezulta din dispozitiile art. 479 Cod civil care prevede ca cineva poate avea asupra unui lucru un drept de proprietate sau un drept de folosinta sau numai servitute, uzufructul fiind asimilat cu dreptul de proprietate, precum si din definitia legala a uzufructului, cuprinsa in art. 517 Cod civil. Aceasta natura a uzufructului il deosebeste de dreptul de folosinta pe care il are locatarul asupra bunului inchiriat, care este un drept de creanta.108

2. Uzufructul este un drept temporar, deoarece se stinge cel mai tarziu la moartea uzufructuarului daca acesta este o persoana fizica (art.557 Cod civil) sau cel mai tarziu dupa 30 de ani, daca titularul este o persoana juridica (art.559 Cod civil).

Dreptul de uzufruct poate fi constituit atat pe o durata de timp determinata cat si pe durata vietii uzufructuarului (uzufructul viager).

3. Uzufructul este mobiliar sau imobiliar, in raport cu bunurile asupra carora a fost constituit.

4. Uzufructul este un drept de folosinta, deoarece uzufructuarul dobandeste dreptul de a intrebuinta lucrul si de a-i culege fructele.

Uzufructuarul dobandeste beneficiul uzufructului (emolumentul), adica avantajele economice pe care acest drept le confera.

5. Uzufructul este un drept incesibil, ceea ce inseamna ca nu se poate transmite prin acte juridice. Uzufructuarul poate transmite numai emolumentul uzufructului (art. 534 Cod civil) fara sa-si piarda calitatea de titular al dreptului real de uzufruct. In acest caz, dobanditorul va folosi bunul cu titlu de drept personal, titular al dreptului real de uzufruct ramanand uzufructuarul. 107 C. Hamangiu, I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, Tratat de drept civil roman, vol. II, Editura All, Bucuresti, 1997, p. 192 108 Ion P.Filipescu, Andrei I. Filipescu, op. cit., p. 322

3. Continutul juridic al dreptului de uzufruct

Continutul juridic al dreptului de uzufruct este alcatuit din atributele de posesie si folosinta, uzufructuarul avand si dreptul de a culege sau percepe, in proprietate, fructele bunului. Proprietarul bunului astfel grevat va ramane numai cu dreptul de dispozitie asupra bunului, adica va avea nuda proprietate,109 atribut pe care il poate exercita fara ca prin aceasta sa aduca atingere dreptului de uzufruct.110

4. Obiectul dreptului de uzufruct

Potrivit art. 520 Cod civil, uzufructul se poate stabili pe tot felul de bunuri mobile si imobile. In raport de aceasta formulare rezulta ca dreptul de uzufruct se poate stabili asupra oricaror bunuri aflate in circuitul civil, mobile sau imobile, corporale sau incorporale si, in principiu, neconsumptibile.111

Uzufructul poate fi de mai multe feluri, in functie de obiectul sau:

− uzufruct cu titlu particular, atunci cand este stabilit asupra unui bun determinat;

− uzufruct cu titlu universal, atunci cand are ca obiect o fractiune dintr-o universalitate;

− uzufruct universal, atunci cand are ca obiect o universalitate.

Aceasta clasificare prezinta importanta in ceea ce priveste repartizarea sarcinilor si datoriilor, pe timpul uzufructului, intre uzufructuar si nudul proprietar.112

Astfel, in cazul uzufructului cu titlu particular, uzufructuarul poate sa foloseasca bunul fara sa aduca atingere substantei lucrului, in timp in interiorul fractiunii de universalitate sau in universalitati de bunuri, operand subrogatia reala cu titlu universal, bunul este inlocuit cu valoarea lui, fara sa fie afectata substanta acestuia.

Avand in vedere faptul ca una dintre obligatiile uzufructuarului este aceea de a nu se atinge de substanta lucrului si de a restitui lucrul 109 Corneliu Birsan, op. cit., p. 270 110 Liviu Pop, op. cit., p. 160 111 Ion Dogaru, Sevastian Cercel, op. cit., p. 196 112 Eugen Chelaru, op. cit., p. 160 proprietarului, regula, in materie de bunuri ce pot forma obiectul uzufructului, o constituie bunurile neconsumptibile.

Cu caracter de exceptie, se admite ca obiect al uzufructului pot fi si bunuri consumptibile, dar in acest caz uzufructuarul are obligatia de a restitui bunuri de aceeasi cantitate si valoare cu cele primite. Deoarece uzufructuarului i se transmite insasi proprietatea asupra bunurilor, cu obligatia de restituire prevazuta in art. 526 Cod civil, ne aflam in prezenta quasi - uzufructului.

Pot forma obiectul uzufructului urmatoarele categorii de bunuri:

- titlurile la purtator, deoarece pot fi identificate prin seriile si numerele lor;

- fondul de comert, ca universalitate de fapt, format din bunuri corporale si incorporale ( marfuri, materii prime, brevete de inventii, marcile de fabrica);

- terenurile proprietate privata;

- locuintele.

Referitor la terenuri si locuinte, mentionam ca terenurile dobandite prin constituirea dreptului de proprietate privata si care nu pot fi instrainate timp de 10 ani (conform art. 32 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, modificata prin Legea nr. 247/2005) nu pot face obiectul uzufructului pe aceasta perioada, precum si apartamentele cumparate de chiriasi in conditiile Legii nr. 112/1995 care nu pot fi instrainate, potrivit dispozitiilor art. 9 alin. final pe timp de 10 ani de la data dobandirii.113

5. Modurile de constituire a uzufructului

In conformitate cu prevederile art. 518 Cod civil, uzufructul se poate constitui prin lege, prin vointa omului si prin uzucapiune. In legislatia noastra nu mai exista cazuri de uzufruct legal, deoarece articolele 283, 338, 684 si 1242 din Codul civil care reglementau uzufructul legal ( dreptul de uzufruct legal al parintilor asupra averii copiilor lor minori, al sotului asupra bunurilor dotale si al vaduvei fara avere in mostenirea sotului sau predecedat) au fost 113 Ioan Adam, op. cit., p. 519 102 abrogate prin Legea nr. 18/1948, Decretul nr. 32/1954 si Legea nr. 319/1944.

In consecinta, dreptul de uzufruct se poate constitui numai prin vointa omului si prin uzucapiune. Instituirea uzufructului prin vointa omului se poate face in doua moduri:

1. Constituirea uzufructului prin conventia intervenita intre proprietar si uzufructuar

Conventia poate fi cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. Constituirea dreptului de uzufruct prin conventie poate fi directa si indirecta. Uzufructul se instituie in mod direct, daca prin conventie se instraineaza cele doua atribute care formeaza continutul juridic al dreptului de uzufruct, proprietarul mentinand pentru el numai nuda proprietate.

Uzufructul se instituie in mod indirect, daca obiectul conventiei este retinerea de catre vechiul proprietar a dreptului de uzufruct si instrainarea nudei proprietati.

Atunci cand uzufructul se constituie asupra unui imobil, direct sau

indirect, actul de constituire se va perfecta in forma inscrisului autentic

- art. 22 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, modificata de Titlul XII din Legea nr. 247/2005, coroborat cu art. 2 alin. 2 din Titlul X 'Circulatia juridica a terenurilor' al Legii nr. 247/2005.114

2. Constituirea uzufructului prin testament

Testatorul poate transmite legatarului uzufructul si mostenitorilor nuda proprietate sau poate sa instituie un legatar al nudei proprietati si sa transmita mostenitorilor legali uzufructul.115

Potrivit art. 519 Cod civil, uzufructul constituit prin vointa omului poate fi: pur si simplu, pe termen sau sub conditie.

In ceea ce priveste dobandirea dreptului de uzufruct prin uzucapiune, aceasta se poate realiza atat pe calea uzucapiunii de 10 pana la 20 de ani, cand exista justul titlu si buna - credinta a posesorului, cat si a uzucapiunii de 30 de ani.

114 Liviu Pop, Liviu - Marius Harosa, op. cit., p. 235

115 Eugen Chelaru, op. cit., p. 161

6. Drepturile uzufructuarului

Uzufructuarul are dreptul de a obtine posesia bunului care face

obiectul uzufructului si dreptul de a-l folosi, conservandu-i substanta.

Corespunzator acestor atribute, uzufructuarul are urmatoarele drepturi:

1. Dreptul de a cere predarea in folosinta a bunului

In acest scop, are la dispozitie actiunea confesorie impotriva nudului

proprietar ori a succesorilor acestuia, daca uzufructul s-a constituit

prin legat.

Daca uzufructul s-a instituit prin conventie, uzufructuarul are la

indemana o actiune personala, nascuta din contract, impotriva celuilalt

contractant avand ca obiect predarea bunului.

2. Dreptul de a folosi bunul si de a-i culege fructele

Lucrare: Vanzarea cu gramada Eseu: Contract de achizitie

Dreptul de folosinta ii confera uzufructuarului dreptul sa efectueze

acte de conservare si de administrare asupra bunului.

Uzufructuarul poate sa faca si acte de dispozitie materiala cu

privire la bun, cu precizarea ca potrivit art. 539 alin. 2 Cod civil nu are

dreptul la despagubiri de la proprietar pentru sporul de valoare adus

bunului.

Potrivit art. 521 Cod civil, 'uzufructuarul are dreptul de a se

bucura de tot felul de fructe, ce poate produce obiectul asupra caruia are

uzufruct, fie naturale, fie industriale, fie civile.'

Astfel, in ceea ce priveste fructele naturale si industriale, sunt

dobandite de uzufructuar prin culegere (percepere). Fructele neculese in

momentul constituirii uzufructului apartin uzufructuarului iar cele

nepercepute in momentul incetarii uzufructului se cuvin proprietarului

(art. 524 Cod civil).

Fructele civile se dobandesc de catre uzufructuar zi de zi,

proportional cu durata uzufructului (art. 525 Cod civil).

In cazul uzufructului testamentar, fructele se cuvin uzufructuarului

din momentul predarii voluntare a bunului de catre mostenitori sau

de la data introducerii actiunii in justitie pentru predarea bunului.

3. Dreptul de a exercita prerogativele pe care i le confera

constituirea uzufructului, in mod direct si nemijlocit sau prin

intermediul unei persoane.

Potrivit art. 534 Cod civil, uzufructuarul are posibilitatea sa

cedeze emolumentul uzufructului prin acte cu titlu oneros sau cu titlu

gratuit.

Uzufructuarul are dreptul sa inchirieze sau sa arendeze bunul, iar

atat timp cat exista uzufructul aceste contracte sunt opozabile nudului

proprietar.

Conform art. 1750 pct. 2 Cod civil, uzufructul poate fi ipotecat.

Uzufructuarul poate sa constituie asupra uzufructului sau un alt

drept de uzufruct, fara ca prin aceasta sa-si instraineze dreptul ci numai

exercitiul dreptului, cu consecinta faptului ca va ramane in continuare

raspunzator fata de nudul proprietar.

4. Dreptul de a folosi actiunile posesorii pentru apararea uzufructului.

7. Obligatiile uzufructuarului

Obligatiile uzufructuarului pot fi grupate in trei categorii, in

functie de urmatoarele etape:

- inainte de intrarea in posesia si folosinta bunului care formeaza

obiectul uzufructului;

- in timpul exercitarii dreptului de uzufruct;

- la incetarea uzufructului.

1. Inainte ca uzufructuarul sa intre in posesia si folosinta bunului

asupra caruia se exercita dreptul de uzufruct, acesta are urmatoarele

obligatii:

a) Obligatia de intocmi un inventar al bunurilor mobile si un

proces-verbal de constatare a starii bunurilor imobile (art. 540 si

art. 541 Cod civil).

Aceasta obligatie are ca scop sa stabileasca obiectul uzufructului

si intinderea obligatiei de restituire a uzufructuarului.

Inventarul si procesul-verbal pot fi intocmite fie in forma

autentica, fie prin inscris sub semnatura privata, pe cheltuiala uzufructuarului

si constituie probe pentru stabilirea stricaciunilor suferite de

lucru pe timpul uzufructului.

In caz de neindeplinire a acestei obligatii, uzufructuarul va suporta

urmatoarele sanctiuni:

- proprietarul il poate impiedica pe uzufructuar sa intre in

folosinta lucrului;

- in momentul stingerii uzufructului, nudul proprietar poate sa

faca dovada pretentiilor sale fata de uzufructuar, prin orice mijloc de

proba, inclusiv proba cu martori si prezumtii.

2) Obligatia de a aduce o cautiune

Se numeste cautiune, persoana care se obliga, alaturi de

uzufructuar, sa raspunda in caz de insolvabilitate a acestuia (art. 541

Cod civil).

Indeplinirea acestei obligatii se face fie prin gasirea si darea unei

cautiuni propriu-zise, fie prin constituirea unei garantii reale, sub forma

gajului sau a ipotecii.

Nudul proprietar poate scuti de darea cautiunii pe uzufructuar. De

asemenea, vanzatorul sau donatorul bunului care si-au retinut uzufructul

din vanzare sau donatie nu sunt obligati sa dea cautiune.

2. In timpul exercitarii dreptului de uzufruct, uzufructuarul are

urmatoarele obligatii116:

a) Sa se foloseasca de bun ca un bun proprietar (art. 541 Cod

civil); obligatie din care decurge indatorirea de a intretine lucrul in buna

stare, avand sarcina de a face reparatiile de intretinere, cu precizarea ca

reparatiile importante sunt in sarcina nudului proprietar (art. 545 - 547

Cod civil).

b) Sa aduca la cunostinta nudului proprietar orice incalcari sau

uzurpari ale dreptului acestuia (art. 545 Cod civil) care pot sa provina

din partea unui tert prin intentarea unei actiuni in revendicare, a unei

actiuni in granituire sau a unei actiuni posesorii.

Daca nu-si indeplineste aceasta obligatie, uzufructuarul va plati

toate daunele suferite de proprietar, ca si cum ele ar fi autorul acestora

(art. 554 Cod civil).

c) Sa respecte si sa continue modul de folosire stabilit de

proprietar, in sensul de a folosi lucrul intocmai ca si proprietarul

lucrului (art. 517 Cod civil).

116 Corneliu Birsan, op. cit., p. 274

d) Sa suporte anumite cheltuieli si sarcini ale lucrului (art. 548 -

549 Cod civil), cum ar fi plata taxelor si a impozitelor, cheltuielile

pentru obtinerea recoltelor etc.

3. La incetarea uzufructului, uzufructuarul are urmatoarele obligatii:

a) Sa restituie bunul care a facut obiectul uzufructului, in natura si

in starea in care se gasea ca la momentul constituirii uzufructului.

Aceasta obligatie nu va mai exista in cazurile in care uzufructul sa

stins prin consolidare sau in cazul in care bunul a pierit fara culpa

uzufructuarului.

Daca bunul s-a deteriorat prin folosinta, uzufructuarul are

obligatia de a-l restitui in starea in care se afla la sfarsitul uzufructului.

Daca bunul a pierit ca urmare a unui caz fortuit, uzufructuarul este

exonerat de obligatia de a-l restitui, deoarece riscul pieirii este suportat

de catre nudul proprietar, potrivit principiului res perit domino.

Obligatia de restituire va reveni mostenitorilor uzufructuarului in

situatia in care uzufructul inceteaza prin deces.

b) Sa restituie bunuri de aceeasi cantitate, calitate si valoare sau,

dupa caz, echivalentul lor banesc in cazul in care obiectul uzufructului

l-au constituit bunuri consumptibile.

Pieirea acestor bunuri, indiferent de motiv, nu-l exonereaza pe

uzufructuar de obligatia de restituire, potrivit principiului genera non

pereunt.

c) Obligatia de a plati nudului proprietar despagubiri in caz de

pierire sau deteriorare din culpa a bunului.

8. Drepturile si obligatiile nudului proprietar

8.1. Drepturile nudului proprietar

Constituirea uzufructului lasa in mainile nudului proprietar acele

drepturi care sunt manifestari ale atributului dispozitiei117, respectiv:

1. Dreptul de a dispune de lucru, dar cu respectarea prerogativelor

ce revin uzufructuarului. Astfel, el va putea sa instraineze nuda

proprietate (sa o vanda, sa o doneze), dar noul proprietar sau noul titular

al unui drept real asupra lucrului ce formeaza obiectul uzufructului, nu

117 Eugen Chelaru, op. cit., p. 165

va putea intra in folosinta lucrului sau a dreptului decat dupa incetarea

uzufructului.

Avand dreptul de dispozitie, nudul proprietar poate sa greveze

lucrul cu sarcini reale, insa acestea nu se vor putea intinde asupra

deplinei proprietati decat dupa stingerea uzufructului.

2. Sa-si insuseasca productele lucrului, deoarece consumand

substanta lucrului, productele, spre deosebire de fructe, nu se cuvin

uzufructuarului.

3. Sa exercite in justitie toate actiunile prin care sa-si apere dreptul

sau de proprietate(actiunea in revendicare, actiunea in granituire,

actiunea negatorie, actiunea pentru constatarea unei servituti, actiunea

pentru iesirea din indiviziune).

8.2. Obligatiile nudului proprietar118

Nudul proprietar are doua obligatii, respectiv:

1. Obligatia de a-l garanta pe uzufructuar impotriva evictiunii in cazul

in care obligatia de garantie rezulta din natura uzufructului (de exemplu

constituirea uzufructului cu titlu oneros), precum si in cazul in care o

asemenea obligatie a fost asumata prin actul de constituire a uzufructului.

Obligatia de garantie decurge din principiul ca nudul proprietar

trebuie sa faca tot ce-i sta in putinta pentru a asigura uzufructuarului

posesia utila si linistita a lucrului.

2. Obligatia de a nu-l stanjeni pe uzufructuar in exercitiul

drepturilor sale

In concluzie, in principiu, nudul proprietar nu are nici o obligatie

pozitiva fata de uzufructuar cu exceptia obligatiei de garantie contra

evictiunii.

9. Stingerea uzufructului

Uzufructul se stinge in urmatoarele cazuri119:

1) Moartea uzufructuarului, deoarece uzufructul este un drept

temporar si cel mult viager. Este cauza cea mai generala de stingere,

118 Ovidiu Ungureanu, Cornelia Munteanu, op. cit., p. 269

119 Liviu Pop, op. cit., p. 168; Ion Dogaru, Sevastian Cercel, op. cit.,

p. 205 - 207

fiind o regula de ordine publica si o consecinta a caracterului viager al

uzufructului. Aceasta inseamna ca orice conventie prin care s-ar stipula

constituirea unui drept perpetuu si transmisibil pentru cauza de moarte

este sanctionata cu nulitatea absoluta.

Daca uzufructul viager a fost constituit in favoarea a doua

persoane, dupa decesul unei, cealalta va pastra uzufructul asupra

intregului bun.

2) Expirarea termenului pentru care a fost constituit.

Partile pot stabili, prin conventie, ca uzufructul sa se constituie pe

anumita perioada de timp.

In cazul in care uzufructuarul este o persoana juridica, uzufructul

este intotdeauna cu termen, durata maxima fiind de 30 de ani, in raport

de prevederile art. 559 Cod civil.

3) Consolidarea sau intrunirea in aceeasi persoana a calitatilor de

proprietar si uzufructuar.

De fapt, consolidarea vizeaza reunirea celor doua calitati in

persoana uzufructuarului care poate dobandi nuda proprietate prin

mostenire, cumparare, donatie sau prin orice alt act.

Totodata, consolidarea se mai poate indeplini si in persoana unui

tert, care ar dobandi, simultan, atat nuda proprietate, cat si uzufructul.

4) Renuntarea uzufructuarului.

Uzufructuarul poate renunta la dreptul sau fie in mod unilateral,

fie in mod conventional, iar renuntarea poate fi expresa sau tacita.

(conform art. 561 din Codul Civil).

Renuntarea unilaterala a imobilelor este realizata in practica in

forma autentica in scopul de a se crea posibilitatea radierii dreptului de

uzufruct din cartea funciara.

Renuntarea conventionala poate fi realizata cu titlu oneros sau cu

titlu gratuit.

5) Neuzul sau prescriptia extinctiva.

Conform reglementarilor art. 557 din Codul Civil, uzufructul se

stinge datorita neexercitarii sale timp de 30 de ani, fiind necesar, in

aceasta situatie, ca nefolosirea bunului sa fie continua si completa pe

aceasta perioada. Termenul de 30 de ani se calculeaza de la data

ultimului act de folosinta al uzufructuarului.

6) Uzucapiunea sau prescriptia achizitiva in favoarea unui tert.

Uzufructul se poate stinge in favoarea unui tert in doua situatii:

- prin uzucapiunea numai a uzufructului fara a se uzucapa nuda

proprietate;

- prin uzucapiunea lucrului, adica atat a uzufructului, cat si a

nudei proprietati.

7) Pieirea totala a lucrului.

Cand lucrul piere total, uzufructul se stinge prin lipsa de obiect

(art. 557 si art. 564 din Codul civil).

Pieirea trebuie sa fie totala, intrucat in caz de pieire partiala,

uzufructul nu se stinge ci se exercita asupra partii care a mai ramas din

lucru (art. 563 Cod civil).

Legea are in vedere atat pieirea materiala cat si pieirea juridica a

lucrului. Pieirea trebuie sa se datoreze unui caz fortuit sau fortei

majore, deoarece daca ea este imputabila uzufructuarului, nudului

proprietar ori unei terte persoane, uzufructul se exercita asupra

indemnizatiei.

Daca uzufructul are ca obiect o universalitate de lucruri ele nu se

stinge daca pier numai anumite lucruri, ci doar cand dispare intreaga

universalitate, acest caz fiind reglementat in art. 556 Cod civil pentru

cazul unei turme de animale.

8) Abuzul de folosinta (art. 558 Cod civil).

In cazul in care uzufructuarul abuzeaza de folosinta lucrului,

nudul proprietar este indreptatit sa ceara in justitie pronuntarea unei

hotarari de incetare a uzufructului inainte de termenul pentru care a fost

constituit.

9) Rezolvirea, revocarea sau anularea titlului prin care s-a

constituit uzufructul ori a dreptului celui ce a constituit uzufructul,

conduc la stingerea uzufructului, potrivit regulii 'rezoluto jure dantis,

rezolvitur jus accipientis

10) Exproprierea imobilului.

Prin efectul exproprierii imobilului, se stinge uzufructul, titularul

avand dreptul la despagubiri, potrivit art. 28 alin. 3 din Legea

nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica.

10. Efectele stingerii uzufructului (Lichidarea uzufructului)

Odata cu stingerea uzufructului, uzufructuarul este obligat sa

restituie nudului proprietar bunul ce a facut obiectul dreptului de

uzufruct, cu exceptia cazurilor in care uzufructul s-a stins prin

consolidare, prin pieirea totala a lucrului fara culpa uzufructuarului,

prin uzucapiunea bunului de catre un tert ori prin expropriere.

De regula, restituirea se face de buna voie, in starea in care bunul

a fost primit de la proprietar.

Pe cale de exceptie, bunurile mobile care se uzeaza, se restituie in

starea in care se afla in momentul incetarii uzufructului (art. 528 Cod

civil).

Daca uzufructuarul refuza restituirea bunului, nudul proprietar are

la indemana actiunea in revendicare sau actiunea personala.

In cazul in care uzufructul a avut ca obiect bunuri consumptibile

(quasi-uzufructul), se restituie bunuri de aceeasi natura, calitate si

cantitate ori se restituie pretul lor (art. 526 Cod civil).

Odata cu lucrul, uzufructuarul are obligatia de a restitui si fructele

naturale si industriale pe care, eventual, le-a perceput dupa stingerea

dreptului de uzufruct.

Atunci cand bunul a pierit sau s-a deteriorat din culpa

uzufructuarului, acesta are obligatia de a plati despagubiri pentru

daunele produse.

In cazul bunurilor mobile care au suferit deteriorari ca urmare a

folosintei normale a acestora, uzufructuarul nu mai are obligatia de a

plati despagubiri (art. 528 Cod civil).

Uzufructuarul are dreptul sa pretinda nudului proprietar sa-i

restituie sumele de bani pe care le-a platit pentru el, in schimb,

uzufructuarul nu va putea pretinde despagubiri pentru imbunatatirile pe

care le-a adus lucrului, chiar daca au sporit valoarea acestuia.