Notiunea de participatie penala
Participatia penala este
reglementata in mod expres in art. 23-31 ale Codului penal.
Participatie penala exista atunci
cand mai multe persoane, intre care s-a stabilit o legatura
subiectiva (coeziune psihica), coopereaza cu acte materiale sau
intelectuale la savarsirea aceleiasi infractiuni, cooperare
care nu este ceruta de continutul legal al acesteia. O
infractiune susceptibila de a fi comisa de o singura
persoana, potrivit naturii sale, poate fi savarsita uneori,
in mod ocazional, prin cooperarea mai multor persoane cu acte materiale sau
intelectuale. Fapta apare ca rezultat al contributiei conjugate a tuturor
acelor persoane, denumite participanti.
Participatia
penala, inainte de a fi o categorie juridica, este o realitate
obiectiva ce presupune prezenta unei pluralitati de
faptuitori. Pentru ca pluralitatea de faptuitori sa aiba
relevanta juridica trebuie ca fapta savarsita de
catre acestia sa fie susceptibila de a produce
consecinte juridice, iar pentru aceasta sa fie o fapta
prevazuta de legea penala.
Participatia
penala este acea pluralitate de infractori ce se realizeaza atunci cand,
desi o fapta poate fi savarsita de o singura
persoana ori de un numar determinat de persoane (ca in cazul
pluralitatii constituite sau naturale), ea este
savarsita ocazional de un numar mai mare de persoane, decat
acela care este necesar potrivit naturii faptei.
Spre deosebire de
celelalte forme ale pluralitatii de infractori, pluralitatea
ocazionala sau participatia nu este determinata de natura faptei
sau de conditiile in care aceasta ar putea fi realizata, ci are
caracter intamplator, ocazional, fiind determinata de anumite
conditii concrete, in care realizarea prin cooperare a unei
infractiuni apare ca fiind mai avantajoasa sub raportul
savarsirii sau a ascunderii urmelor ei.
In cazul
infractiunilor intentionate, participatia penala apare ca o
conlucrare cu intentie a doua sau mai multor persoane la
savarsirea aceleiasi infractiuni. Orice contributie
neintentionata este in acest caz incompatibila cu ideea de
participatie penala. La infractiunile din culpa,
participatia apare ca o contributie involuntara, din culpa
a doua sau mai multe persoane la savarsirea in mod nemijlocit a unei
fapte prevazute de legea penala.
