Profanarea de morminte

Profanarea de morminte

1. Continutul legal

Este incriminata sub aceasta denumire, in art. 319 C.pen., profanarea prin orice mijloace a unui mormant, a unui moment sau a unei urne funerare ori a unui cadavru.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale pri­vind convietuirea sociala, a caror dezvoltare este conditionata de cultivarea si pas­trarea sentimentului de respect si pietate fata de cei decedati si fata de obiectele care pastreaza memoria lor (cadavre, morminte, monumente, urne funerare etc.);

b) Obiect material il constituie mormantul, monumentul, urna funerara sau cada­vrul asupra carora se indreapta actiunea faptuitorului.

"Mormantul" este locul in care se afla inhumat cadavrul. El cuprinde partea res­pec­tiva de teren cu toate anexele care se afla pe aceasta imprejmuire, felinare, obiecte religioase etc.

"Monumentul" este orice lucrare artistica aflata pe un mormant sau alaturi de un mor­mant, avand menirea de a exprima sentimentele de respect si veneratie fata de cel disparut.

"Urna funerara" este obiectul in care se pastreaza cenusa celui disparut. Prin cadavru se intelege ramasita trupeasca a celui decedat.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ nu este determinat de lege, putand fi orice persoana. Participatia este posibila sub oricare din formele acesteia.

b) Subiect pasiv este statul, societatea interesata in pastrarea unei atitudini de respect fata de cei disparuti.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material al laturii obiective presupune o actiune de profanare prin orice mijloace a unui mormant, monument, urna funerara, cadavru.

Profanarea consta intr‑o actiune prin care se aduce atingere obiectului material prin alterarea materiala ori prin schimbarea pozitiei, a infatisarii acestuia de natura a exprima lipsa de respect fata de memoria celui disparut si a aduce atingere sen­timen­tului comun de pietate si respect fata de morti.

Profanarea se poate realiza si prin efectuarea unor acte care nu altereaza substanta sau pozitia obiectului material, dar care exprima aceeasi lipsa de respect fata de memoria celui disparut, ca de exemplu: desenarea pe mormant a unor scene obscene, scrierea unor cuvinte lipsite de respect etc.

Daca prin actiunea de profanare se realizeaza si continutul altei infractiuni (per­versiune sexuala, ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice), se aplica regula referitoare la concursul de infractiuni[1].

b) Urmarea imediata consta in atingerea adusa sentimentului comun de pietate fata de morti si crearea prin aceasta a unui pericol pentru relatiile de convietuire sociala.

c) Legatura de cauzalitate. Intre actiunea faptuitorului si urmarea imediata trebuie sa existe o legatura de cauzalitate.

Legea nu cere conditii speciale de loc sau timp pentru existenta infractiunii.

B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savarseste infractiunea este intentia directa sau indirecta.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Atat actele preparatorii cat si tentativa, desi posibile, nu sunt pedepsite. Infractiunea de profanare de morminte se consuma in momentul producerii ac­tiunii de profanare, actiune materializata in semnele vizibile materiale ale profanarii.

B. Modalitati. Infractiunea nu are decat o singura modalitate normativa de savar­sire. Acesteia pot sa‑i corespunda diferite modalitati faptice, in raport cu imprejura­rile concrete in care are loc actiunea (de exemplu, distrugerea monumentului sau urnei, devastarea mormantului, mutilarea cadavrului etc.).

C. Sanctiuni. Sanctiunea prevazuta de lege este pedeapsa inchisorii de la 3 luni la 3 ani.