de Lege privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal

EXPUNERE DE MOTIVE

Sectiunea 1

Titlul proiectului de act normativ

Sectiunea a 2-a

Motivul emiterii actului normativ

1.Descrierea situatiei actuale

Prin proiectul de lege privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, pe de o parte, se completeaza ampla reforma in materie penala si procesual penala ce se promoveaza la acest moment prin elaborarea de noi coduri penal si de procedura penala, iar pe de alta parte, se continua schimbarea de optica in materia executarii pedepselor, lansata prin adoptarea Legii nr.275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului, publicata in monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.637 din 20 iulie 2006.

Astfel, completand in mod firesc prevederile substantiale si procesuale privind pedepsele, proiectul detaliaza modul in care acestea sunt aduse la indeplinire astfel incat finalitatea acestora, si anume resocializarea persoanei majore condamnate, respectiv dezvoltarea fireasca si armonioasa fizica si psihica a minorului sau a tanarului condamnat, sa beneficieze de cat mai multe mijloace de aducere la indeplinire.

In ceea ce priveste prevederile noilor coduri, precizam ca acestea isi gasesc detalierea in prezentul proiect atat in ceea ce priveste reglementarea unor noi institutii, cum ar fi masurile educative neprivative de libertate ce se pot dispune in cazul infractorilor minori, cat si in ceea ce priveste instituirea unor distinctii clare intre atributiile diverselor institutii ale statului implicate in procesul de punere in executare si supraveghere a executarii pedepselor.

2.Schimbari preconizate

In primul titlu al proiectului de lege sunt reluate normele fundamentale in materia executarii pedepselor, prin prezentarea principiilor legalitatii executarii pedepselor, respectarii demnitatii umane, interzicerii supunerii la tortura, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, al interzicerii discriminarii executarii pedepselor, la care a fost adaugata o norma noua, careia i se recunoaste acum si legal valoarea de principiu, si anume exercitarea de catre persoanele private de libertate a tuturor drepturilor civile si politice cu exceptia celor care au fost interzise prin hotararea de condamnare sau a celor a caror neexercitare sau exercitare restransa rezulta inerent din privarea de libertate ori din ratiuni de mentinere a sigurantei locurilor de detinere. Acest ultim principiu este rezultatul practicii constante in materie a Curtii Europene a Drepturilor Omului (in continuare CEDO) si se regaseste in legislatia altor state chiar printre normele cu caracter constitutional. Astfel, cu titlu de exemplu, mentionam art.25 din Constitutia Spaniei in care se arata ca "pedepsele privative de libertate si masurile de siguranta au ca scop reeducarea si reinsertia in societate si nu pot cuprinde masura muncii fortate, condamnatul la pedeapsa inchisorii bucurandu-se, in timpul executarii, de drepturile fundamentale definite in acest capitol, cu exceptia celor care sunt in mod expres limitate prin hotararea de condamnare, de natura pedepsei si de legea penitenciara." Tot cu titlu de exemplu, mentionam ca, in materia drepturilor civile, CEDO a statuat ca interzicerea exercitarii drepturilor parintesti, aplicata automat si intr-o maniera absoluta, cu titlu de pedeapsa accesorie, tuturor persoanelor care executa o pedeapsa privativa de libertate, in absenta oricarui control din partea instantelor si fara a fi luata in considerare natura infractiunii savarsite si interesul minorului, reprezinta un blam moral avand ca scop pedepsirea condamnatului, mai curand decat o masura de protectie a minorului. In concluzie, retragerea in termeni absoluti si prin efectul legii a drepturilor parintesti nu raspunde exigentei primordiale vizand interesele copilului si, prin urmare, nu urmareste un scop legitim, art. 8 din Conventie fiind incalcat - Cauza Sabou si Pircalab c. Romaniei, hotararea din 28 septembrie 2004, definitiva.

In mod similar, in domeniul drepturilor politice, CEDO a statuat ca interzicerea globala a dreptului la vot tuturor detinutilor condamnati care executa o pedeapsa privativa de libertate, masura care se aplica automat, indiferent de durata pedepsei si de natura si gravitatea infractiunii savarsite, precum si de situatia lor personala, depaseste marja de apreciere acceptabila, fiind incompatibila cu dreptul garantat de art. 3 din Protocolul nr. 1 - Cauza Calmanovici c. Romaniei, hotararea din 1 iulie 2008, nedefinitiva.

Titlul II al proiectului de lege vine sa clarifice, pe de o parte, o serie de aspecte ridicate in practica aplicarii din 2006 pana in prezent a reglementarilor privind executarea pedepselor, iar pe de alta parte, aduce, ca element de noutate, o noua abordare asuprea modului in care este supravegheata, de catre judecator, masura cea mai restrictiva posibil, si anume privarea de libertate. Astfel, proiectul face o distinctie clara intre competentele judecatorului delegat cu executarea hotararilor judecatoresti - ce va functiona in cadrul instantei de executare, la sediul acesteia, si va avea competente legate exclusiv de punerea in executare a tuturor hotararilor de condamnare si a masurilor neprivative de libertate, respectiv a masurilor educative neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, si judecatorul de supraveghere a libertatii, o noua denumire, mai concisa si mai sugestiva in optica proiectului, pentru judecatorul care, desfasurandu-si activitatea in penitenciare, centre de retinere si arestare preventiva, centre de arestare preventiva, centre educative si de detentie, ori la instanta de judecata, are ca principala atributie supravegherea, prin controlul permanent si atitudine pro-activa, a modului in care se executa privarea de libertate, fie in penitenciare fie in alte locuri de retinere sau de arestare preventiva. Totodata, proiectul cuprinde enumerarea tuturor atributiilor pe care le are, in cadrul instantei de executare, judecatorul delegat cu executarea hotararilor judecatoresti, atributii cuprinse in Codul de procedura penala.

Institutia judecatorului de supraveghere a privarii de libertate vine sa consolideze si sa exprime ferm optiunea legiuitorului roman pentru un control eficient, modului in care persoanele, minore sau majore, sunt private, potrivit legii, de libertatea lor, indiferent de spatiul de detinere: penitenciare, centre de retinere si arestare preventiva, centre de arestare preventiva, centre educative, centre de detentie pentru minori. Din analizarea practicii existente in baza Legii nr.275 din 2006 dar si din consultarile avute cu judecatorii si cu societatea civila, precum si din analiza legislatiei comparate, a rezultat necesitatea mentinerii unei stabilitati, continuitati si specializari a judecatorilor a caror principala atributie va fi aceea de a verifica modul in care o persoana este privata de libertate, motiv pentru care proiectul propune numirea acestora pentru o perioada de 3 ani, cu posibilitatea prelungirii acestui mandat. Tot in sensul asigurarii stabilitatii si continuitatii institutiei judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, proiectul prevede ca acesta poate fi desemnat numai cu acordul sau. Pe aceeasi linie a imbunatatirii si eficientizarii activitatii acestor judecatori, dar si a delimitarii practice a activitatii lor de cea desfasurata de administratia penitenciarelor, proiectul contine reglementari privind desemnarea unor supleanti dar si a unor grefieri, precum si obligativitatea institutiilor statului competente de a pune la dispozitia acestora mijloacele necesare desfasurarii activitatii in conditii optime. Dupa cum se cunoaste, justitia nu trebuie numai infaptuita ci trebuie sa fie si perceputa de justitiabili ca fiind infaptuita. Dupa cum s-a exprimat si CEDO, nu doar comportamentul personal al judecatorului este relevant si determinant, ci si alti factori, care, daca sunt de natura sa trezeasca suspiciuni cu privire la impartialitatea sa, trebuie indepartati. In acest context, chiar si aparentele pot avea importanta. Cu alte cuvinte, justitia nu trebuie numai infaptuita, ci trebuie sa fie si perceputa de justitiabili ca fiind infaptuita, in joc fiind increderea pe care instantele trebuie sa o inspire publicului, intr-o societate democratica. (Meznaric c. Croatiei, hotararea din 15 iulie 2005, definitiva; Svarc si Kavnik c. Sloveniei, hotararea din 8 februarie 2007, definitiva).

Proiectul opereaza o distinctie clara intre activitatea de verificare a modului si conditiilor in care se executa pedepsele si masurile privative de libertate si activitatea judiciara a judecatorului de supraveghere a privarii de libertate.

Potrivit proiectului, in activitatea de verificare periodica a modului si conditiilor in care se executa pedepsele si masurile privative de libertate, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate emite dispozitii cu caracter obligatoriu pentru directorul penitenciarului sau pentru seful centrului de retinere si arestare preventiva sau a centrului de arestare preventiva.

In exercitarea atributiilor sale judiciare, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate solutioneaza contestatiile formulate de persoanele detinute, retinute, arestate preventiv, internate intr-un centru educativ sau de detentie cu privire la modul de exercitare a drepturilor prevazute in lege, cu privire la stabilirea si schimbarea regimului de executare si cu privire la masurile sanctionatorii aplicate. Solutionarea acestor contestatii se face in cadrul unor sedinte de judecata ce se desfasoara saptamanal la sediul judecatoriei. Prevederea este menita sa puna capat controverselor aparute dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 275/2006 cu privire la natura juridica a activitatii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate de solutionare a acestor contestatii. De asemenea, procedura propusa in proiect include prevederi privind respectarea garantiilor procesuale prevazute de art. 6 alin. 1 din Conventia europeana a drepturilor omului, deoarece din perspectiva Conventiei europene, drepturile contestate de persoanele private de libertate sunt considerate drepturi civile si trebuie sa beneficieze de garantii corespunzatoare. Avand in vedere ratiunea insasi a instituirii unui judecator de supraveghere a privarii de libertate, legea prevede ca hotararile acestuia sunt definitive, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate fiind cel mai in masura sa cunoasca realitatile penitenciarului, beneficiind si de specializare in acest sens.

Proiectul contine de asemenea, norme de competenta a judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, derogatorii de la dreptul comun. Astfel, este prevazuta competenta judecatorului in a carui supraveghere se afla un penitenciar de a solutiona contestatii formulate de catre persoanele private de libertate din penitenciarul pe care il supravegheaza impotriva masurilor dispuse de administratia unui alt penitenciar. Se are in vedere stoparea, in acest mod, a unui fenomen ce tinde a se generaliza, de creare in mod artificial, de catre persoanele condamnate, de "proceduri judiciare", motivate, in fapt, numai de dorinta de a efectua deplasari in alte localitati, cu implicatiile bugetare corespunzatoare si eforturile specifice depuse in acest sens de administratia penitenciarelor, de a asigura transportul si paza corespunzatoare. Prin textele cuprinse in proiect se raspunde cerintelor si garantiilor necesare efectuarii unei judicioase proceduri judiciare cu reducerea, in acelasi timp, a cheltuielilor ce sunt suportate de stat.

Titlul III al proiectului este dedicat executarii pedepsei amenzii si aduce, ca element de noutate fata de actualele reglementari, prevederi privind modul de inlocuire a amenzii cu munca neremunerata in folosul comunitatii, precum si aspecte privind supravegherea si controlul executarii muncii in folosul comunitatii, reflectandu-se astfel prevederile noului Cod penal in materie. Astfel, proiectul dezvolta prevederile Codului penal, reglementand durata si conditiile de executare a muncii in folosul comunitatii, precum si modalitatea de inlocuire a amenzii cu pedeapsa inchisorii.

Titlul IV priveste executarea masurilor de supraveghere si a obligatiilor dispuse de instanta potrivit Codului penal si cuprinde texte prin care sunt detaliate procedurile de punere efectiva in executare, de verificare permanenta, respectiv de consemnare a terminarii ori de notificare a neexecutarii masurilor de supraveghere si a obligatiilor dispuse de instanta potrivit Codului penal. Prevederile proiectului detaliaza pe cele cuprinse in Codul penal si Codul de procedura penala si urmeaza a fi detaliate, la randul lor, prin reglementarile speciale ce vor fi adoptate in materia serviciilor de probatiune. Ca element de noutate, proiectul cuprinde prevederi potrivit carora, serviciile de probatiune pot incredinta executarea masurilor de supraveghere si obligatiilor prevazute in Codul penal in cadrul organizatiilor neguvernamentale de profil. In gestionarea executarii masurilor de supraveghere si obligatiilor prevazute in Codul penal, organizatiile neguvernamentale de profil vor transmite rapoarte periodice sau ori de cate ori este necesar serviciilor de probatiune. Se incearca in acest mod, o solutie aplicata cu succes in unele state europene, de exemplu Franta, de incredintare catre societatea civila a unor servicii publice in aceasta materie.

Titlul V al proiectului este dedicat, prin intermediul a 9 capitole, reglementarii executarii pedepselor privative de libertate dispuse in cazul majorilor.

La elaborarea acestui titlu s-au avut in vedere multiplele reglementari internationale si europene in materie, atat cele vechi, deja consacrate in legislatia noastra anterioara, cat si cele ce au fost adoptate dupa intrarea in vigoare a Legii nr.275 din 2006, la care s-au adaugat cele mai recente rapoarte ale Comitetului european pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (atat cele privind Romania cat si cele privind alte state europene), precum si recenta jurisprudenta Curtea Europeana a Drepturilor Omului in materie. In ceea ce priveste jurisprudenta CEDO, au fost avute in vedere atat spete mai vechi precum Petra, Cotlet c.Romaniei dar si cazuri recente printre care Bragadireanu sau Petrea c. Romaniei.

Tot astfel, printre cele mai importante documente internationale in materie reflectate in proiect putem aminti: Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul detinutilor, respectiv Declaratia universala a drepturilor omului, la nivelul Natiunilor Unite, precum si numeroase instrumente la nivelul Consiliului Europei, de la  Recomandarea 2006 (2) a Consiliului Europei privind Regulile penitenciare europene, la numeroase recomandari care privesc aspecte distincte ale regimurilor penitenciare: tratamentele medicale [Recomandarea R (93) 6 privind inchisoarea si aspectele criminologice al controlului bolilor transmisibile, inclusiv HIV/SIDA si alte aspecte privind sanatatea populatiei penitenciare, Recomandarea R (98) 7 privind aspecte etice si organizatorice ale asistentei medicale in penitenciare], suprapopularea penitenciara si liberarea conditionata [Recomandarea R (99) 22 suprapopularea penitenciara si inflatia populatiei penitenciare, precum si Recomandarile R (79) 14, R (82) 16 respectiv R (79) 14 privind liberarea din penitenciare], tratamentul detinutilor periculosi sau aflati in executarea unor pedepse de lunga durata [Recomandarea R (2003) 23 privind administrarea de catre personalul penitenciar a condamnarilor pe viata si a condamnarilor de lunga durata], aspecte privind educatia si munca in penitenciare [Recomandarea R (2003) 20 privind educatia in penitenciare, Recomandarea R (75) 25 privind munca in penitenciare], aspecte privind masuri alternative detentiei [Recomandarea R (92) 16 regulile europene privind sanctiunile si masurile comunitare, Recomandarea R (76) 10 privind unele masuri alternative la pedeapsa inchisorii].

Capitolul 1 este dedicat organizarii executarii pedepselor privative de libertate si aduce ca element de noutate, posibilitatea construirii de penitenciare sau de obiective in cadrul penitenciarelor, prin parteneriat public-privat, incercandu-se, in acest fel, a se incuraja investitiile, atragerea de fonduri si in acest domeniu in care, de cele mai multe ori, doar statul suporta integral costurile.

O prevedere importanta a acestui capitol este cea dedicata prezentarii comisiei pentru stabilirea, schimbarea si individualizarea administrativa a regimului de executare a pedepselor privative de libertate. Aceasta comisie, cu rol subliniat in insasi denumirea ei, de individualizare administrativa a regimului de executare, are o noua componenta.

Un set important de norme cuprinse in acest capitol sunt cele destinate sigurantei penitenciarelor dar si garantarii ca masurile de siguranta sunt aplicate potrivit standardelor europene si internationale in materie. Astfel textele impun dispunerea masurilor necesare asigurarii sigurantei locurilor de detentie, precum si evaluarea persoanei la primirea in locul de detentie din punct de vedere al riscului pe care aceasta il poate prezenta pentru comunitate in cazul unei eventuale evadari, precum si pentru siguranta altor condamnati, a personalului locului de detinere, a persoanelor care o viziteaza ori pentru sine. In acelasi timp, insa, in acord cu Recomandarea 2006 (2) a Consiliului Europei privind Regulile penitenciare europene, capitolul cuprinde prevederi clare, imperative si explicite, cu privire la utilizarea mijloacelor de constrangere fizica, prin interzicerea folosirii lanturilor sau a camasilor de forta in locurile de detentie si permiterea folosirii, in anumite situatii, a catuselor sau a altor mijloace de constrangere fizica. In ceea ce priveste portul armelor de foc, acesta este permis, in cazurile si conditiile prevazute de un Regulament aprobat prin ordin al ministrului justitiei, personalului care asigura protectia externa a penitenciarelor sau celui care asigura transportul, fiind interzis pentru personalul care vine in contact direct cu persoanele private de libertate in incinta penitenciarelor.

In sfarsit, este reluat textul din actualele reglementari privind protectia martorilor, temei necesar pentru dispunerea de masuri specifice de protejare a celor care, punandu-si in pericol vita sau integritatea fizica ori psihica, colaboreaza cu organele judiciare.

Capitolul 2 reglementeaza regimurile de executare a pedepselor, reluand cele patru regimuri deja consacrate prin Legea nr.275: de maxima siguranta, inchis, semideschis si deschis.

Un important element de noutate adus prin proiect este acela al aplicarii cu titlu provizoriu a unui tip de regim, pentru o scurta perioada de timp, la intrarea persoanei in penitenciar, urmand ca regimul de executare efectiv sa se stabileasca de catre o comisie, pe baza unor criterii complexe si in cadrul unei proceduri detaliate. In acest mod se raspunde cerintei recunoscute la nivel european dar si national de a se stabili regimul de executare a pedepsei nu doar in functie de pedeapsa aplicata ci si in functie de persoana condamnata. Astfel, in reglementarea fiecaruia dintre cele patru tipuri de regim se arata ca acestea se aplica, cu titlu provizoriu, din dispozitia directorului penitenciarului, de la intrarea in penitenciar si pana la stabilirea regimului de catre comisie, in functie de pedeapsa ce se va executa si de gradul de risc pe care il prezinta persoana respectiva.

In ceea ce priveste stabilirea efectiva a regimului de executare a pedepselor, aceasta se va realiza de catre o comisie pentru stabilirea, schimbarea si individualizarea administrativa a regimului de executare a pedepselor privative de libertate, alcatuita din: directorul penitenciarului, care exercita atributiile de presedinte al comisiei, seful serviciului pentru aplicarea regimurilor, medicul penitenciarului, seful serviciului educatie si seful serviciului asistenta psihosociala, in baza unor criterii clare, dupa cum urmeaza: varsta si starea de sanatate condamnatului; durata pedepsei privative de libertate; conduita persoanei condamnate, pozitiva sau negativa, inclusiv in perioadele de detentie anterioare; gradul de risc pentru siguranta locului de detinere, pentru celelalte persoane private de libertate si pentru personal; abilitatile necesare includerii in diferite programe de educatie si interventie psihosociala; disponibilitatea de a presta munca si de a urma cursuri de calificare.

Referat: Contractul de mandat - notiuni generale. Conditii de valabilitate ale mandatului1 Referat: Contract de Colaborare

Cat despre schimbarea regimului de executare, proiectul impune o noua abordare fata de actualele prevederi, incercand sa raspunda, in acest fel, atat necesitatilor de incurajare a resocializarii persoanelor condamnate, dar si posibilitatii reale de a se efectua acest lucru. Astfel, textul prevede reanalizarea conduitei persoanei in vederea schimbarii regimului de executare a pedepsei, comisia fiind obligata sa analizeze conduita persoanei condamnate care executa pedeapsa in regim de maxima siguranta o data la 12 luni, a persoanei condamnate care executa pedeapsa in regim inchis odata la 9 luni, iar a persoanei condamnate care executa pedeapsa in regim deschis sau semideschis odata la 6 luni, prevazandu-se totodata si criteriile dupa care se poate efectua trecerea la un regim mai aspru sau unul mai usor.

Capitolul cuprinde prevederi distincte, detaliate, in ceea ce priveste procedura prin care sunt atacate hotararile comisiei de stabilire, schimbare si individualizare administrativa a regimului de executare a pedepselor privative de libertate. Astfel, proiectul prevede calea de atac a contestatiei care se judeca la sediul judecatoriei, in sedinta publica, de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, a carui hotarare este definitiva, regulile ce guverneaza aceasta procedura fiind cele de la judecata in cadrul procesului penal.

Un aspect important reglementat in proiect este acela al insotirii stabilirii regimului de executare de un program de resocializare adaptat fiecarui detinut in parte, si care se regaseste in reglementare sub denumirea de "individualizare administrativa a regimului de executare a pedepsei privative de libertate".Astfel, in functie de conduita, personalitatea, varsta, starea de sanatate si posibilitatile de reintegrare sociala ale persoanei condamnate, pentru fiecare in parte se propun diverse programe, care sa urmareasca, in principal, desfasurarea de activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala; instruirea scolara; formarea profesionala, derularea de activitati productive.

Recunoscand in continuare necesitatea alocarii unei atentii speciale resocializarii majorilor tineri, si anume a persoanelor care nu au implinit varsta de 21 de ani, proiectul confera temeiul legal conturarii de programe specifice, adaptate cerintelor acestei categorii de persoane.

Capitolul 3 este dedicat conditiilor de detentie si reglementeaza cerintele fundamentale existente la primirea in penitenciar, la punerea in libertate, la transfer, la modul de transportare a persoanelor detinute, la cazare, tinuta si alimentatie, precum si doua texte distincte privind refuzul de hrana si imobilizarea persoanelor condamnate.

Ca elemente de noutate, textul impune masurile minime ce se dispun cu precadere la intrarea in penitenciar, si anume intocmirea unui inventar al bunurilor persoanelor condamnate; efectuarea unui control medical amanuntit al persoanelor condamnate; stabilirea provizorie a regimului de executare a pedepsei; informarea persoanelor condamnate cu privire la regulamentul penitenciar, conditiile de stabilire a regimului de executare a pedepselor, precum si a conditiilor privind liberarea conditionata, si face referire distincta la categoriile de persoane ce necesita o atentie aparte din partea administratiei penitenciarului, si anume cele care nu vorbesc sau nu inteleg limba romana, respectiv la cele care prezinta handicap. Tot ca element de noutate, in text sunt reglementate masurile care se impun la punerea in libertate a condamnatilor precum examinarea medicala, restituirea bunurilor care au fost retinute la intrarea in penitenciar, asigurarea contravalorii transportului pana la domiciliul (daca domiciliul este in Romania).

Raspunzand cerintelor stringente ale practicii ultimilor ani, proiectul reglementeaza situatia persoanelor pentru care se decide transferul si fata de care exista in derulare diverse proceduri judiciare. Astfel, textul prevede ca, in cazul in care se decide transferarea persoanei aflate in executarea unei pedepse intr-un alt penitenciar sau intr-un centru de retinere si arestare preventiva sau de arestare preventiva, solutionarea contestatiilor formulate de persoana transferata pana la data dispozitiei de transfer se face, de urgenta, de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate de la penitenciarul de la care s-a dispus transferul, inainte de realizarea efectiva a transferului.

Este interzisa, totodata, transferarea in penitenciare, pentru o perioada mai mare de 10 zile, a minorilor care executa masura educativa a internarii intr-un centru educativ sau intr-un centru de detentie. In acest caz minorul va executa masura educativa a internarii conform regimului de executare pe care il avea in centrul educativ sau in centrul de detentie.

Normele privind alimentatia fac referire, ca element de noutate si raspunzandu-se, astfel, si unui recent Raport al Avocatului Poporului cu privire la acest aspect, la necesitatea respectarii convingerilor religioase ale persoanelor condamnate. Astfel, textul proiectului prevede ca administratia fiecarui penitenciar asigura conditii adecvate si personalul necesar pentru prepararea, distribuirea si servirea hranei potrivit normelor de igiena a alimentatiei, in functie de varsta, starea de sanatate, natura muncii prestate, cu respectarea convingerilor religioase ale persoanelor condamnate.

Totodata se reflecta la nivel de lege cerinta Comitetului european pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante privind asigurarea apei potabile in locurile de detentie, precum si impunerea, prin lege, a unui pret rezonabil pentru achizitionarea produselor comercializate in incinta penitenciarelor.

Daca in ceea ce priveste procedura efectuata in cazul intrarii in refuz de hrana textul proiectului reia in mare masura prevederile anterioare, in cazul reglementarii privind imobilizarea persoanelor condamnate, proiectul accentueaza caracterul exceptional si redus ca durata a acestei masuri.

Capitolul 4 reglementeaza drepturile si obligatiile persoanelor condamnate. Sunt cuprinse in acest capitol, in primul rand, norme de procedura, menite sa asigure modalitati efective si eficiente prin care persoana privata de libertate poate contesta masurile privitoare la exercitarea drepturilor prevazute de legea de executare a pedepselor in fata unui organ impartial. Avand in vedere caracterul civil al acestor drepturi si sensul autonom pe care il confera Conventia europeana a drepturilor omului notiunii de drepturi civile si in conformitate cu jurisprudenta CEDO in materie - de exemplu, cauza Ganci c. Italiei (hotararea din 30 octombrie 2003, definitiva; Musumeci c. Italiei (decizia din 17 decembrie 2002); Gulmez c. Turciei (hotararea din 20 mai 2008, nedefinitiva), proiectul permite oricarei persoane atacarea masurilor dispuse cu privire la executarea pedepsei in penitenciar. Procedura de solutionare a acestor contestatii este similara celei privind solutionarea contestatiilor cu privire la stabilirea si schimbarea regimului de executare a pedepselor, cauzele fiind solutionate prin hotarare definitiva de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate.

O serie de drepturi cuprinse in acest capitol sunt preluate in mare masura din reglementarea anterioara: asigurarea respectarii drepturilor persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate, libertatea constiintei, a opiniilor si libertatea credintelor religioase, dreptul la consultarea documentelor de interes personal, masuri pentru asigurarea accesului la dispozitiile legale si documentele privind executarea pedepselor privative de libertate, masuri pentru asigurarea exercitarii dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta, dreptul la convorbiri telefonice, dreptul la plimbare zilnica.

In ceea ce priveste dreptul la consultarea documentelor de interes personal, avand in vedere, pe de o parte, necesitatea exercitarii cu buna credinta a acestuia, iar pe de alta parte, obligatia statului de a permite accesul la propriul dosar - Cauza Iambor c. Romaniei, hotararea din 24 iunie 2008, nedefinitiva, care nu se extinde, insa, la obligatia de a suporta costurile tuturor copiilor facute dupa dosar decat in situatiile in care acest fapt este pe deplin justificat - Cauza Kornakovs c. Letoniei, hotararea din 15 iunie 2006, definitiva, proiectul propune suportarea cheltuielilor ocazionate de fotocopierea documentelor de catre persoana condamnata in cazul in care aceasta dispune de mijloace banesti, fiind considerate persoane cu mijloace banesti persoanele care, la data solicitarii sau cu 15 zile inainte de data solicitarii dispun de sume de bani evidentiate in fisa contabila nominala.

In ceea ce priveste dreptul la consultarea documentelor de interes personal, avand in vedere, pe de o parte, necesitatea exercitarii cu buna credinta a acestuia, iar pe de alta parte, obligatia statului de a permite accesul la propriul dosar care nu se extinde, insa, la obligatia de a suporta costurile tuturor copiilor facute dupa dosar decat in situatiile in care acest fapt este pe deplin justificat, proiectul propune suportarea cheltuielilor de catre persoanele care, la data solicitarii sau cu 15 zile inainte de data solicitarii dispun de sume de bani evidentiate in fisa contabila nominala.

Cat despre asigurarea asistentei juridice, proiectul prevede asistenta juridica obligatorie pentru toate contestatiile care se solutioneaza de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate la sediul judecatoriei. De asemenea, persoanele private de libertate beneficiaza de spatiul si facilitatile necesare consultarii avocatului, cu respectarea confidentialitatii, dar cu supraveghere vizuala.

In ceea ce priveste dreptul de petitionare si dreptul la corespondenta, proiectul aduce o clarificare importanta prevederilor anterioare in ceea ce priveste deschiderea si retinerea corespondentei, prin trimiterea la art.149 din noul Cod de procedura penala.

Proiectul contine, de asemenea, o restructurare a prevederilor privind dreptul de a primi vizite si dreptul de comunicare in situatii deosebite, reglementand intr-o prevedere separata, facilitatea (si nu dreptul) de care pot bucura persoanele private de libertate prin beneficierea de vizite intime. Acest aspect, al acordarii vizitelor intime, a fost interpretat diferit in practica ultimilor ani, ca drept al detinutului respectiv ca facilitate a acestuia, iar intentia legiuitorului prin prezentul proiect este de a contura clar caracterul de facilitate si nu de drept, vizita intima neregasindu-se ca drept in nicio reglementare internationala, cum nu este recunoscut ca drept nici in jurisprudenta CEDO - a se vedea cauzele Aliev c. Ucrainei, hotararea din 29 aprilie 2003; Dickson c. Marii Britanii, hotararea Marii Camere din 4 decembrie 2007.

In ceea ce priveste dreptul de a primi si cumpara bunuri, in special cele alimentare, dupa o perioada de abordari diferite, de la permiterea acestora in cantitati foarte mari pana la interzicerea cu desavarsire a primirii bunurilor alimentare, legiuitorul a optat pentru o abordare temperata si, recunoscand valoarea economica, sociala dar mai ales morala a primirii de bunuri (mai ales alimentare) de catre persoanele detinute, a mentinut in lege acest drept, ce va fi detaliat in legislatia secundara in sensul limitarii la un numar si la cantitati rezonabile a acestora astfel incat, fara a aduce atingere acestei adevarate cutume, sa se poata indeplini eficient si cerintele de siguranta a locurilor de detinere.

Textele privind asistenta medicala si examenul medical reiau prevederile anterioare, iar cele privind perchezitia corporala reflecta necesarele garantii privind respectarea intimitatii. Un element de noutate in reglementarea acesteia este distinctia pe care legiuitorul o face intre perchezitia corporala si respectiv examinarea fizica externa- permise in temeiul legii de executare a pedepselor si motivate de necesitatea asigurarii sigurantei in mediul penitenciar, si examinarea fizica interna, ce poate fi dispusa in cazurile si conditiile prevazute de Codul de procedura penala. Datorita caracterului grav intrusiv al acestei masuri, legiuitorul a preferat un limbaj detaliat, specific, prin care a precizat ca modul de efectuare al perchezitiei corporale in penitenciar difera de examinarea fizica a cavitatilor corporale ale persoanelor private de libertate, permisa si ea in penitenciare dar neputand fi realizata decat de cadre medicale - a se vedea cauza McFeeley si altii c. Marii Britanii, decizia din 15 mai 1980.

Capitolul 5 reglementeaza munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate si aduce, in esenta, doua elemente de noutate fata de reglementarea anterioara: introducerea posibilitatii pentru detinuti de a se oferi voluntari si de a presta o activitate in interesul comunitatii (de exemplu la ridicarea de scoli sau biserici), precum si valorificarea mai mare a interesului detinutilor in a munci. Se incearca, in acest mod, o atragere mai mare a persoanelor private de libertate catre unul din cei mai importanti factori de resocializare, si anume munca.

In ceea ce priveste repartizarea cotelor din sumele obtinute ca urmare a prestarii muncii de catre detinuti, proiectul impune o redistribuire a acestora in sensul finantarii intr-un procent mai mare a penitenciarului in care persoana condamnata isi desfasoara activitatea lucrativa.

Capitolul 6 este dedicat activitatilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, instruirea scolara si formarea profesionala a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate si prezinta ca elemente de noutate fata de actualele reglementari impunerea unei strategii de dezvoltare a serviciilor de educatie, consiliere psihologica si asistenta sociala din cadrul penitenciarelor si conditiile privind organizarea si desfasurarea acestor activitati, precum si cuprinderea de reglementari distincte, necesare, pentru situatia persoanelor care prezinta handicap si executa pedepse privative de libertate.

Recompensele, abaterile si sanctiunile disciplinare sunt reglementate in capitolul 7 si aduc unele elemente de noutate fata de actuala reglementare. Astfel, este reglementat un nou text care reglementeaza invoirea din motive umanitare pentru vizitarea de catre persoana condamnata a sotului/sotiei, a unei rude apropiate, a oricarei persoane de care este legat prin puternice legaturi afective care este grav bolnava, pentru participarea persoanei condamnate la inhumarea unei astfel de persoane, sau, in caz de calamitate, pentru solutionarea unor probleme sociale, medicale sau de sprijinire a familiei. Invoirea se acorda de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate cu avizul consultativ al directorului unitatii si, in concordanta cu recomandarile Consiliului Europei, acordarea ei nu este legata de indeplinirea conditiilor privind recompensarea persoanei private de libertate.

Capitolul 8 este dedicat liberarii conditionate si aduce o noua abordare acestei institutii. Astfel, se instituie, pe de o parte, obligativitatea liberarii conditionate numai din regimurile deschis sau semideschis, ceea ce presupune un efort mai mare, atat din partea administratiei penitenciarului cat si din partea detinutilor, in sensul resocializarii si imbunatatirii comportamentului acestora din urma inca in timpul efectuarii pedepselor. In felul acesta se subliniaza, o data in plus, caracterul facultativ al liberarii conditionate. Totodata, proiectul, in ansamblu, impune o viziune unitara asupra institutiei liberarii conditionate, in sensul ca sunt avute in vedere pentru schimbarea regimului de executare intr-unul mai usor aceleasi criterii ca cele luate in considerare la liberarea conditionata.

Ultimul capitol al acestui titlu reia, cu unele imbunatatiri, textele anterioare privind dosarul individual al persoanei condamnate, registrele privind persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, precum si procedurile privind decesul persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate.

Titlul VI este consacrat executarii masurilor preventive privative de libertate si, continuand traditia reglementarilor anterioare, face o trimitere la aplicarea corespunzatoare a multora dintre prevederile privind executarea pedepselor privative de libertate. Sunt mentinute, in acelasi timp, prevederile distincte privind organizarea centrelor de retinere si arestare preventiva, in administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, executarea retinerii si a arestarii preventive, dosarele individuale ale persoanelor private de libertate, registrele privind persoanele retinute sau arestate preventiv. Proiectul prevede conditii extrem de restrictive pentru transferarea detinutilor in centrele de retinere si arestarea preventiva din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, cu scopul de a preintampina eventualele abuzuri in acest domeniu.

Titlul VII isi propune sa raspunda cerintelor din ce in ce mai stringente de reorganizare pe baze noi, moderne, prin conturarea de noi conceptii, umaniste, a masurilor educative dispuse in cazul minorilor care au savarsit infractiuni.

Avand in vedere aspectele privind punerea in executare a masurilor educative, proiectul a tinut cont de urmatoarele instrumente: Conventia Natiunilor Unite privind drepturile copilului, Normele Organizatiei Natiunilor Unite privind protectia minorilor privati de libertate, Regulile minimale ale Natiunilor Unite pentru elaborarea unor masuri neprivative de libertate (Regulile de la Tokio), Ansamblul regulilor minime ale Natiunilor Unite cu privire la administrarea justitiei pentru minori (Regulile de la Beijing), Recomandarea 87 (20) a Comitetului Ministrilor privind reactiile sociale fata de delincventa juvenila. Acest titlu constituie, totodata, alaturi de prevederile specifice din noile coduri penal si de procedura penala, un nou cadru, modern, in care statul isi indeplineste importanta misiune de reeducare a celor care, la varste fragede, au comis fapte antisociale grave avand nevoie nu de o corectie ci de o ingrijire speciala. Astfel, se recunoaste si in aceasta materie prioritatea aplicarii masurilor educative neprivative de libertate iar proiectul cuprinde, in Capitolul II al acestui titlu, detalierea masurilor specifice ce pot fi dispuse: stagiul de formare civica, supravegherea, consemnarea la sfarsit de saptamana, asistarea zilnica a minorului.

In ceea ce priveste executarea masurilor educative privative de libertate, proiectul prevede infiintarea de centre educative si centre de detentie, ca institutii specializate in recuperarea minorilor condamnati, unde acestia urmeaza un program de pregatire scolara si formare profesionala potrivit aptitudinilor lor precum si programe de reintegrare sociala.

Regimurile de executare a masurii educative privative de libertate a internarii in centrele de detentie se vor clasifica in 3 regimuri: regim inchis, semideschis si deschis. Schimbarea regimurilor de executare se va face o data la 6 luni, iar contestarea regimului stabilit sau a deciziei cu privire la schimbarea regimului se face dupa o procedura similara celei prevazute in cazul executarii pedepselor.

In ceea ce priveste internarea intr-un centru educativ, aceasta masura aduce o serie de elemente de noutate. In primul rand, regimul de executare este unic, regimul deschis, cuprinzand insa componente distincte, specifice, adaptate fiecarei persoane internate in parte, astfel incat sa raspunda cat mai bine necesitatilor persoanei respective de dezvoltare fizica si psihica. In al doilea rand, proiectul propune constituirea in fiecare centru a unui consiliu educativ in vederea stabilirii si schimbarii regimului de executare a masurilor educative, prin individualizarea asistentei psihosociale acordate fiecarei persoane internate. Componenta acestui consiliu este distincta de cea a altor comisii similare, fiind adaptata varstei si cerintelor specifice persoanelor care sunt analizate in cadrul acestuia. Astfel, consiliul educativ este alcatuit din directorul centrului, directorul adjunct pentru asistenta psihosociala, medicul sef, educatorul responsabil de caz, invatatorul sau dirigintele, un consilier de probatiune din cadrul serviciului de probatiune in circumscriptia caruia se afla centrul educativ si un reprezentant al Directiei Judetene pentru Protectia Copilului, iar in cazul in care persoanele internate au implinit 18 ani, nu participa in consiliu invatatorul sau dirigintele si nici reprezentantul Directiei Judetene pentru Protectia Copilului. Aceasta componenta speciala este caracteristica si comisiei care stabileste sau schimba regimul de executare intr-un centru de detentie. In sfarsit, spre deosebire de centrele de detentie care, potrivit prevederilor noului Cod penal, se caracterizeaza prin regimul de paza si supraveghere, centrele educative, destinate executarii unor masuri educative speciale, concentrate indeosebi pe sprijinirea persoanei in sensul dezvoltarii fizice si psihice corespunzatoare, vor beneficia de masuri minime de siguranta, in conditii ce urmeaza a fi detaliate in regulamentul ce se va emite in aplicarea acestei legi.

Drepturile si obligatiile minorilor internati corespund, in mare masura, celor privind majorii, cu adaptarile ce decurg din faptul ca aceste persoane, avand o alta varsta, au alte moduri de exercitare a drepturilor si alte necesitati. O atentie deosebita este acordata in proiect activitatilor si programelor de reintegrare sociala, asistenta psihosociala, instruirea scolara si formarea profesionala constituind elemente de baza ale resocializarii minorilor.

In ceea ce priveste recompensele, acestea difera, in unele aspecte de cele acordate majorilor, pe langa invoiri ori suplimentari de drepturi la pachete si vizite inscriindu-se si recompense precum evidentierea in fata colectivului; incredintarea unor responsabilitati in cadrul centrului; acordarea unor premii in obiecte; invoirea, cu o durata de maximum 8 ore, in localitatea in care este situat centrul de reeducare; invoirea, la sfarsit de saptamana, in localitatea de domiciliu a minorului internat; invoiri in familie, in timpul vacantelor, pe o perioada de maxim o luna; trimiterea  in tabere si excursii.

Abaterile sunt si acestea reglementate pentru a reflecta tipurile de actiuni nepermise pe care le pot savarsi minorii privati de libertate. O abordare noua este adusa de proiect in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare, proiectul se indeparteaza in totalitate de prevederile Decretului nr.545/1972 care prevedea sanctiuni disciplinare precum izolarea de colectiv pe o perioada de pana la 10 zile sau separarea in sectii cu regim restrictiv pe o perioada de cel mult 3 luni si, in concordanta cu Conventia Natiunilor Unite privind Drepturile Copilului, nu mai prevede sanctiuni care presupun izolarea minorului de colectivitate.

Titlul cuprinde, de asemenea, prevederi liberarea persoanelor internate, precum si articole privind personalul care deserveste centrele si documentele intocmite de acest personal.

Dispozitiile finale si tranzitorii din Titlul VIII cuprind referiri la obligativitatea publicarii in Monitorul Oficial al deciziilor si ordinelor directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, a ordinelor ministrului justitiei si ale ministrului internelor si reformei administrative prevazute de prezenta lege, dar si dispozitii privind obligativitatea completarii prevederilor legii cu cele specifice in domeniul de activitate al serviciilor de probatiune. Legea va intra in vigoare, in mod evident, la data intrarii in vigoare a Codului penal si a celui de procedura penala, moment in care textele anterioare in materia executarii pedepselor, in special Legea nr.275/2006 dar si Decretul nr.545/1972 privind executarea masurii educative a internarii minorilor infractori intr-un centru de reeducare, publicat in Buletinul Oficial nr.162 din 30 decembrie 1972 se vor abroga.

Sectiunea a 3-a

Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ

1. Impact macro-economic - proiectul nu are un astfel de impact.

2. Impact asupra mediului de afaceri - In masura in care prevederile proiectului privind parteneriatul public-privat.

3. Impact social - Prevederile proiectului urmaresc eficientizarea procesului de resocializare a persoanelor condamnate, cu potential impact asupra ratei fenomenului de recidiva, respectiv asupra criminalitatii in general.

4. Impact asupra mediului - proiectul nu are un astfel de impact.

Sectiunea a 4-a

Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atat pe termen scurt, pentru anul curent, cat si pe termen lung (pe 5 ani)

Pentru a fi puse in aplicare, solutiile legislative propuse prin proiectul Codului penal si prin proiectul Codului de procedura penala, care constituie temeiul elaborarii prezentului proiect de lege de executare a pedepselor, vor fi dublate de actiuni de ordin administrativ-organizatoric din partea executivului, de natura sa permita desfasurarea in conditii optime a tuturor procedurilor reglementate. Impactul masurilor preconizate prin prezentul proiect necesita o abordare globala, bazata pe o analiza aprofundata privind punerea efectiva in aplicare a tuturor noilor reglementari in materie penala, procesual-penala si executional penala. Cum prezentul proiect va intra in vigoare la aceeasi data cu intrarea in vigoare a noului Cod penal si a noului Cod de procedura penala, iar acestea din urma nu vor intra in vigoare decat ulterior publicarii legii de aplicare, si anume la data ce va fi prevazuta in cuprinsul acesteia, aprecierea impactului financiar, care va trebui sa se raporteze la momentul intrarii in vigoare a legii, nu poate fi facuta decat tinand seama de conditiile socio-economice de la acel moment.

Sectiunea a 5-a

Efectele proiectului de act normativ asupra legislatiei in vigoare

Proiecte de acte normative suplimentare

Proiectul de lege va constitui temeiul emiterii unei Hotarari de Guvern prin care se va adopta Regulamentul de aplicare a legii executarii pedepselor, precum si al unor ordine si decizii in materie emise de Ministrul justitiei, Ministrul Internelor si Reformei Administrative, respectiv de directorul Administratiei Nationale a Penitenciarelor. Astfel, se are in vedere emiterea de catre ministrul justitiei de noi ordine sau actualizarea celor existente pentru urmatoarele aspecte: pentru aprobarea regulamentului de organizare si functionare a penitenciarelor, pentru aprobarea regulamentului privind masurile necesare pentru siguranta penitenciarelor, privind normele minime obligatorii privind conditiile de cazare a persoanelor condamnate, privind normele minime obligatorii de hrana a persoanelor condamnate, privind numarul, greutatea pachetelor si bunurile ce pot fi primite de catre persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate, privind procedura de valorificare si distrugere a bunurilor confiscate, pentru aprobarea regulamentului privind strategia de dezvoltare a serviciilor de educatie, consiliere psihologica, si asistenta sociala din cadrul penitenciarelor, privind stabilirea penitenciarelor in a caror circumscriptie functioneaza centrele de arestare preventiva, pentru aprobarea regulamentului privind organizarea si functionarea centrelor educative si a centrelor de detentie, etc.

Compatibilitatea proiectului de act normativ cu legislatia comunitara in materie

Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect.

Decizii ale Curtii Europene de Justitie si alte documente

Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect

Evaluarea conformitatii. Nu este cazul.

Alte acte normative si sau documente internationale din care decurg angajamente

Proiectul de act normativ reflecta o serie de documente internationale si europene in materie, precum: Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul detinutilor, respectiv Declaratia universala a drepturilor omului, la nivelul Natiunilor Unite, precum si numeroase instrumente la nivelul Consiliului Europei, de la  Recomandarea 2006 (2) a Consiliului Europei privind Regulile penitenciare europene, la numeroase recomandari care privesc aspecte distincte ale regimurilor penitenciare: tratamentele medicale [Recomandarea R (93) 6 privind inchisoarea si aspectele criminologice al controlului bolilor transmisibile, inclusiv HIV/SIDA si alte aspecte privind sanatatea populatiei penitenciare, Recomandarea R (98) 7 privind aspecte etice si organizatorice ale asistentei medicale in penitenciare], suprapopularea penitenciara si liberarea conditionata [Recomandarea R (99) 22 suprapopularea penitenciara si inflatia populatiei penitenciare, precum si Recomandarile R (79) 14, R (82) 16 respectiv R (79) 14 privind liberarea din penitenciare], tratamentul detinutilor periculosi sau aflati in executarea unor pedepse de lunga durata [Recomandarea R (2003) 23 privind administrarea de catre personalul penitenciar a condamnarilor pe viata si a condamnarilor de lunga durata], aspecte privind educatia si munca in penitenciare [Recomandarea R (2003) 20 privind educatia in penitenciare, Recomandarea R (75) 25 privind munca in penitenciare], aspecte privind masuri alternative detentiei [Recomandarea R (92) 16 regulile europene privind sanctiunile si masurile comunitare, Recomandarea R (76) 10 privind unele masuri alternative la pedeapsa inchisorii, Conventia Natiunilor Unite privind drepturile copilului, Normele Organizatiei Natiunilor Unite privind protectia minorilor privati de libertate, Regulile minimale ale Natiunilor Unite pentru elaborarea unor masuri neprivative de libertate (Regulile de la Tokio), Ansamblul regulilor minime ale Natiunilor Unite cu privire la administrarea justitiei pentru minori (Regulile de la Beijing), Recomandarea 87 (20) a Comitetului Ministrilor privind reactiile sociale fata de delincventa juvenila.

Proiectul raspunde, totodata, si jurisprudentei relevante a Curtii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu cauzele: Sabou si Pircalab c. Romaniei, hotararea din 28 septembrie 2004, definitiva; Calmanovici c. Romaniei, hotararea din 1 iulie 2008, nedefinitiva; Meznaric c. Croatiei, hotararea din 15 iulie 2005, definitiva; Svarc si Kavnik c. Sloveniei, hotararea din 8 februarie 2007, definitiva; Petra, c. Romaniei; Cotlet c.Romaniei; Bragadireanu c. Romaniei; Petrea c. Romaniei; Ganci c. Italiei, hotararea din 30 octombrie 2003, definitiva; Musumeci c. Italiei decizia din 17 decembrie 2002; Gulmez c. Turciei, hotararea din 20 mai 2008, nedefinitiva; Iambor c. Romaniei, hotararea din 24 iunie 2008, nedefinitiva; Kornakovs c. Letoniei, hotararea din 15 iunie 2006, definitiva; Aliev c. Ucrainei, hotararea din 29 aprilie 2003; Dickson c. Marii Britanii, hotararea Marii Camere din 4 decembrie 2007; McFeeley si altii c. Marii Britanii, decizia din 15 mai 1980.

Sectiunea a 6-a

Consultari efectuate in vederea elaborarii proiectului de act normativ

Informatii privind procesul de consultare cu organizatii neguvernamentale, institute de cercetare si alte organisme implicate

Proiectul de act normativ a fost transmis Administratiei Nationale a Penitenciarelor, Ministerului Administratiei si Internelor, Baroului Bucuresti, Directiei de probatiune din Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, tuturor Curtilor de Apel, Consiliului Superior al Magistraturii, precum si judecatorilor delegati pentru executarea pedepselor privative de libertate.

Proiectul a fost afisat pe site-ul Ministerului justitiei si Libertatilor Cetatenesti spre dezbatere publica incepand cu data de 11 iulie 2008 si a fost dezbatut si cu societatea civila, cu ocazia a doua seminarii organizate de Apador- ch, in lunile iunie si octombrie 2008, seminarii la care au participat judecatori delegati pentru executarea pedepselor privative de libertate.

Fundamentarea alegerii organizatiilor cu care a avut loc consultarea precum si a modului in care activitatea acestor organizatii este legata de obiectul proiectului de act normativ

S-a urmarit implicarea in discutii a acelor organizatii ne-guvernamentale care au ca principal obiect de activitate promovarea drepturilor omului, precum GRADO si Apador-ch care au formulat observatii cu privire la proiect.

Consultarile organizate cu autoritatile administratiei publice locale, in situatia in care proiectul de act normativ are ca obiect activitati ale acestor autoritati, in conditiile Hotararii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative

Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect.

Consultarile desfasurate in cadrul comisiilor interministeriale in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente

Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect.

Informatii privind avizarea de catre

a)      Consiliul Legislativ - este necesara avizarea proiectului de catre Consiliul Legislativ.

b)     Consiliul Suprem de Aparare a Tarii - nu este cazul, intrucat nu se incadreaza in proiectele prevazute de art. 4 din Legea nr.415/2002

c)      Consiliul Economic si Social - nu este cazul, nefiind un proiect din domeniul de competenta al Consiliului Economic si Social - art.2 ¹ si art. 5 din Legea nr.109/1997.

d)     Consiliul Concurentei - nu este cazul.

e)      Curtea de Conturi - nu este cazul.

f)       Consiliul Superior al Magistraturii - fiind cazul unui proiect care are legatura cu activitatea autoritatii judecatoresti se solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii - art.38 alin.3 din Legea nr.317/2004 si art.19 alin.1 din H.G. nr.326/2005.

Sectiunea a 7-a

Activitati de informare publica privind elaborarea si implementarea proiectului de act normativ

Informarea societatii civile cu privire la necesitatea elaborarii proiectului de act normativ

Proiectul de act normativ a fost supus dezbaterii publice si a fost discutat cu societatea civila.

Informarea societatii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului in urma implementarii proiectului de act normativ, precum si efectele asupra sanatatii si securitatii cetatenilor sau diversitatii biologice

Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect

Sectiunea a 8-a

Masuri de implementare

Masurile de punere in aplicare a proiectului de act normativ de catre autoritatile administratiei publice centrale si/sau locale - infiintarea unor noi organisme sau extinderea competentelor institutiilor existente

Potrivit proiectului, se are in vedere transformarea centrelor de reeducare in centre educative si a penitenciarelor pentru minori in centre de detentie.

Fata de cele prezentate, am elaborat prezentul proiect de Lege privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal pe care, daca sunteti de acord, va rugam sa-l adoptati.

MINISTRUL JUSTITIEI SI LIBERTATILOR CETATENESTI,

MARIAN PREDOIU