Conceptul sistemului SCADA

Conceptul sistemului SCADA

Introducere

In conditiile unei economii competitive, a concurentei dintre firmele ce lucreaza in acelasi domeniu, cresterea productivitatii, rezolvarea rapida a defectiunilor, calitatea serviciilor este un factor foarte important. Pentru a face fata acestor provocari, firmele apeleaza la tehnologiile de varf, care, desi scumpe, pot duce la cresterea spectaculoasa a eficientei muncii depuse, in acelasi timp imbunatatind calitatea serviciilor.

La convergenta tehnologiilor de masurare, de comunicatii si de informatie a fost dezvoltata o tehnologie complexa, care este specializata pe sarcini ce sunt legate de administrarea retelelor de transport si de distributie. In cazul retelelor, reflectarea starilor se face cu multe variabile, iar interactiunile pe ramurile ce intra in componenta acestora pot fi deosebit de complexe. Mai mult, in majoritatea cazurilor, retelele care trebuiesc administrate sunt de lungime foarte mare si pot traversa zone diverse.

Sistemele SCADA s-au realizat sa faca fata cerintelor descrise anterior, denumirea este prescurtarea de la 'Supervisory Control And Data Acquisition' (control de supervizare si achizitie de date).

Motivatie

Intr-o abordare clasica, acest lucru s-a realizat (inaintea aparitiei sistemelor SCADA) prin amplasarea in punctele cheie ale retelei a unor instrumente de masura si formarea unor echipe de teren.

Echipele de teren erau menite sa citeasca valorile instrumentelor amplasate in retea sau sa faca masuratori cu aparate de masura portabile, sa comunice valorile citite persoanelor responsabile de administrarea retelelor si sa execute operatiile cerute de acestia.

Comunicarea valorilor citite catre administratorii de retele, precum si in sens invers se facea ori prin telefon, ori prin statii de emisie-receptie. Procedeul a fost foarte incet si a necesitat personal suplimentar (chiar si mijloc de transport pentru deplasarile mai lungi), data fiind necesitatea deplasarii intre diferitele puncte de masura, respectiv elemente de executie.

Pentru eficientizarea citirii valorilor si a efectuarii unor operatii la distanta s-au introdus metodologiile de telemasuratori, respectiv comanda la distanta. Acest lucru a devenit posibil datorita dezvoltarii si scaderii pretului la instrumentele digitale, precum si a disponibili tatii mijloacelor moderne de comunicatii.

Pe de alta, parte echipamentele de calcul devenind tot mai performante si tot mai ieftine, au fost dezvoltate aplicatii de simulare si proiectare ale retelelor. Aceste instrumente au oferit un sprijin pentru administrarea retelelor, au putut fi analizate situatii conform scenariului 'ce se intampla, daca' (what if).

Odata ce s-a implementat un sistem SCADA, operatiile pot fi moni torizate si controlate, iar sistemul produce informatii de maxi mizare a profitului. Deoarece SCADA este centrul declansarii, transmiterii si a distributiei de operatii, toti cei care folosesc informatiile sistemului pot beneficia de o vedere de ansamblu a amplasamentului, instalarea si functionarea sistemului.

Conceptul

Termenul SCADA se refera de obicei la un centru de comanda care monitorizeaza si controleaza un intreg spatiu de productie. Cea mai mare parte a operatiunilor se executa automat de catre RTU - Unitati Terminale Comandate la Distanta (Remote Terminal Unit) sau de catre PLC- Unitati Logice de Control Programabile (Programmable Logic Controller).
Functiile de control ale centrului de comanda sunt de cele mai multe ori restrinse la functii decizionale sau functii de administrare generala.

Achizitia de date incepe la nivelul RTU sau PLC si implica citirea indicatoarelor de masura si a starii echipamentelor care apoi sint comunicate la cerere catre SCADA. Datele sint apoi restructurate intr-o forma convenabila operatorului care utilizeaza o HMI, pentru a putea lua eventuale decizii care ar ajusta modul de lucru normal al RTU/PLC. (Un sistem SCADA include componentele: HMI, controllere, dispozitive de intrare-iesire, retele, software si altele).

Un sistem SCADA tipic implementeaza o baza de date distribuita care contine elemente denumite puncte. Un punct reprezinta o singura valoare de intrare sau iesire monitorizata sau controlata de catre sistem. Punctele pot fi fie hard, fie soft. Un punct hard este reprezentarea unei intrari sau iesiri conectata la sistem, iar un punct soft reprezinta rezultatul unor operatii matematice si logice aplicate altor puncte hard si soft. Valorile punctelor sint stocate de obicei impreuna cu momentul de timp cind au fost inregistrate sau calculate. Seria de puncte+timp reprezinta istoricul acelui punct.

Lucrare: Gestiunea si controlul stocurilor - grile Lucrare: Intrebari adevarat si fals – contabilitatea de gestiune

Achizitionarea unui sistem SCADA (denumit si DCS- Sistem de control distribuit Distributed Control System) poate fi facuta de la un singur producator sau utilizatorul poate asambla un sistem SCADA din subcomponente.

RTU - Unitatile Terminale Comandate la Distanta - (Remote Terminal Unit)

RTU realizeaza conexiunea cu echipamentele supravegheate, citesc starea acestora (cum ar fi pozitia deschis/inchis a unui releu sau valve), citesc marimile masurate cum ar fi presiunea, debitul, tensiunea sau curentul. RTU pot controla echipamentele trimitind semnale, cum ar fi cel de inchidere a unui releu sau valve sau setarea vitezei unei pompe.

RTU pot citi stari logice digitale sau masuratori analogice, si pot trimite comenzi digitale sau setari de valori analogice de referinta.

O parte important a implementarilor SCADA sint alarmele. O alarma este starea logica a unui punct care poate avea valoarea NORMAL sau ALARMAT. Alarmele pot fi create in asa fel incit ele se activeaza atunci cind conditiile sint indeplinite. Un exemplu de alarma este avertizorul luminos “rezervorul de benzina gol” al unei masini. Alarmele indreapta atentia operatorului SCADA spre partea sistemului care necesita o interventie. La activarea alarmelor, un manager de alarme poate trimite mesaje email sau text operatorului.

PLC -Controllere logice programabile (Pogrammable Logic Controller)

Un PLC, este un mic computer cu un microprocesor folosit pentru automatizarea proceselor cum ar fi controlul unui utilaj intr-o linie de asamblare. Programul unui PLC poate adesea controla secvente complexe si de cele mai multe ori este scris de catre un inginer. Programul este apoi salvat in memoria EEPROM.

Ceea ce diferentiaza un PLC de alte computere este faptul ca este prevazut cu intrari/iesiri catre senzori si relee. PLC-urile citesc starea comutatoarelor, a indicatoarelor de temperatura, de pozitie s.a. PLC-urile comanda motoare electrice, pneumatice sau hidraulice, relee magnetice. Intrarile/iesirile pot fi externe prin module I/O sau interne.

PLC-urile au fost inventate ca o alternativa mai putin costisitoare la vechile sisteme care foloseau zeci sau sute de relee si timere. Adesea un PLC poate fi programat sa inlocuiasca sute de relee. PLC au fost initial folosite de industria constructoare de masini.

Functionalitatea unui PLC s-a dezvoltat de-a lungul anilor pentru a include controlul releelor, controlul miscarii, control de proces, Sisteme de Control Distribuit si retele complexe.

La primele PLC-uri functiile decizionale erau implementate cu ajutorul unor simple diagrame ladder (Ladder Diagram) inspirate de diagramele electrice ale conexiunilor. Astfel electricienilor le era usor sa depaneze problemele de circuit avind diagramele schematizate cu logica lader.

In prezent, linia ce delimiteaza un computer programabil de un PLC este tot mai subtire. PLC-urile s-au dovedit a fi mai robuste, in timp ce computerele au inca deficiente. Folosind standardul IEC 61131-3 acum este posibila programarea PLC folosind limbaje de programare structurata si operatii logice elementare. La unele PLC este disponibila programarea grafica denumita (Sequential Function Charts) bazata pe Grafcet.

HMI - Interfata om-masina (Human Machine Interface)

Industria de HMI/SCADA a aparut din nevoia unui terminal prietenos pentru utilizator intr-un sistem alcatuit cu unitati PLC.
Un PLC este programat sa controleze automat un proces, insa faptul ca unitatile PLC sint distribuite intr-un sistem amplu, colectarea manuala a datelor procesate de PLC este dificila. De asemenea informatiile din PLC sint de obicei stocate intr-o forma bruta, neprietenoasa.

HMI/SCADA are rolul de a aduna, combina si structura informatiile din PLC printr-o forma de comunicatie. Inca din anii 1990 rolul sistemelor SCADA in sistemele ingineresti civile s-a schimbat, necesitind o mai mare cantitate de operatiuni executate automat. Un HMI elaborat, poate fi de asemenea conectat la o baza de date pentru realizarea de grafice in timp real, analiza datelor, proceduri de intretinere planificate, scheme detaliate pentru un anumit senzor sau utilaj, precum si metode de depanare a sistemului. Din 1998, majoritatea producatorilor de PLC ofera sisteme HMI/SCADA integrate, cele mai multe folosind sisteme de comunicatie si protocoale deschise, neproprietare. Majoritatea sistemelor HMI/SCADA ofera compatibilitate cu PLC-urile.

Componentele sistemului SCADA
Cele trei componente ale sistemului SCADA sint:

  1. Mai multe RTU sau PLC.
  2. Statia Master si HMI Computer(e).
  3. Infrastructura de comunicatie.

Statia Master si HMI

Termenul se refera la serverele si software-ul responsabil de comunicarea cu echipamentele amplasate la distanta (RTU, PLC, etc) si apoi cu software-ul HMI care ruleaza pe statiile de lucru din camera de control. In sistemele SCADA mici, statia master poate fi un singur PC. In sistemele mari, statia master poate include mai multe servere, aplicatii software distribuite, si unitati de salvare in caz de dezastre.

Un sistem SCADA prezinta de regula informatia operatorului sub forma unei schite sugestive. Aceasta inseamna ca operatorul poate vedea o reprezentare a instalatiei supravegheate. De exemplu, o imagine a unei pompe conectate la o conducta poate afisa operatorului faptul ca pompa lucreaza si cit fluid este pompat prin conducta la un moment dat. Operatorul poate apoi opri pompa. Software-ul HMI afiseaza debitul fluidului in scadere in timp real.

Pachetul HMI/SCADA include de obicei un program de desenare pe care operatorul sau personalul de intretinere il foloseste pentru a schimba modul in care punctele sint reprezentate in interfata utilizator. Aceste reprezentari pot lua forme simple cum ar fi un semafor sau chiar forme complexe cum ar fi pozitia unor lifturi sau a unor trenuri.

Infrastructura de comunicatie

Sistemele SCADA folosesc combinate conexiuni radio, seriale sau conexiuni modem in functie de necesitati. Pentru amplasamente mari cum ar fi cai ferate sau statii de alimentare sint folosite de asemenea conexiuni Ethernet si IP/Sonet.

Protocoalele SCADA sint concepute foarte compacte si multe sint concepute ca sa poata trimite informatii statiei master chiar si cind statia master interogheaza RTU. Protocoalele initiale SCADA de baza sint Modbus RP-570 si Conitel. Aceste protocoale sint dependente de producator.

Protocoalele standard sint IEC 60870-5-101 sau 104, Profibus si DNP3. Acestea sint protocoale standardizate si recunoscute de majoritatea producatorilor SCADA. Multe din aceste protocoale contin acum extensii pentru operarea pe TCP/IP, cu toate acestea securitatea ceruta in practica sugereaza evitarea conexiunii la Internet pentru a reduce riscurile unor atacuri.

MODBUS

Modbus este un protocol de comunicatie situat pe nivelul 7 in Referinta OSI, nivelul cel mai apropiat de utilizator, la fel ca Telnet, File Transfer Protocol (FTP), si Simple Mail Transfer Protocol (SMTP).

Modbus este bazat pe o arhitectura master/slave sau client/server. Protocolul este conceput de Modicon pentru a fi folosit la PLC-urile proprii. A devenit un standard de comunicatie in industrie si este in prezent cel mai folosit la conectarea tuturor dispozitivelor industriale. Motivele cele mai importante pentru utilizarea acestuia atit de raspindita sint:

  1. este un protocol deschis, cu documentatie disponibila
  2. poate fi implementat intr-un timp scurt (zile nu luni)
  3. lucreaza cu biti sau octeti si in acest fel nu impune cerinte deosebite producatorilor.

Modbus permite administrarea unei retele de dispozitive, spre exemplu un sisteme care masoara temperatura si umiditatea pe care le comunica unui computer. Modbus este deseori folosit pentru a conecta un computer de supervizare cu un RTU dintr-un sistem de monitorizare si achititie de date    

SCADA. Exista versiuni ale protocolului MODBUS atit pentru portul serial cit si pentru Ethernet.

MODBUS exista in 2 variante pentru comunicarea seriala:

Modbus RTU - datele sint reprezentate binar intr-o forma compacta.

Modbus ASCII - datele sint reprezentate ASCII intr-o forma usor interpretabila direct.

Varianta RTU foloseste ca suma de control pentru mesaje  CRC(Cyclic_redundancy_check), iar varianta ASCII foloseste LRC(Longitudinal_redundancy_check).

Versiunea pentru Ethernet, Modbus/TCP este similara cu Modbus RTU, dar datele sint transmise in pachete TCP/IP

Exista si o versiune extinsa, Modbus Plus (Modbus+ sau MB+) dar este proprietara Modicon.   

Necesita un co-procesor dedicat rapid. Foloseste perechi torsadate la 1Mbit/s si are specificatii similare cu EIA/RS-485, totusi nu este EIA/RS-485.

Orice dispozitiv care comunica folosind Modbus are o adresa unica.

Orice dispozitiv poate trimite comenzi dar de obicei doar dispozitivul-master o face.

O comanda Modbus contine adresa dispozitivului caruia ii este adresata. Doar dispozitivul apelat va raspunde la aceasta comanda, chiar daca comanda este primita si de alte dispozitive.

Comenzile Modbus contin informatii de verificare pentru a se asigura de veridicitatea raspunsului.

Exemple de comenzi sint comanda care schimba o valoare intr-un registru al RTU sau comanda care cere RTU sa-i furnizeze o valoarea continuta de un registru.

Diversele implementari ale Modbus folosesc fie fire pentru transmisie, comunicatii fara fire, SMS sau GPRS.

Majoritatea implementarilor au variatii de la standardul oficial.

Unele din cele mai uzuale sint:

Formatul datelor
o Floating Point IEEE
o 32 bit integer
o 8 bit data
o mixed data types
o bit fields in integers
o multipliers to change data to/from integer. 10, 100, 1000, 256

Extensiile protocolului
o 16 bit slave addresses
o 32 bit data size (1 address = 32 bits of data returned.)
o word swapped data