Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica

Excel


Qdidactic » stiinta & tehnica » informatica » excel
Lucrul cu formule in Excel



Lucrul cu formule in Excel



Marea facilitate de care dispune insa programul o reprezinta introducerea si folosirea formulelor si functiilor in diverse calcule de diverse complexitati. Pentru inceput sa dam un exemplu. Sa presupunem ca intr-o coloana avem urmatoarele trei valori:

Celula activa de dedesubt este cea in care vom introduce formula de calcul si unde vom obtine raspunsul. De exemplu poate fi vorba de 321 de bonuri de masa repartizate la 33 de angajati dupa care au ramas 55. Se pune problema sa calculam numarul total de bonuri. Pentru aceasta se introduce in ultima celula semnul „=” dupa care vom selecta prima celula

 

Selectarea primei celule apare specificata in primul membru al ecuatiei. Conform intentiei de calcul trebuie sa inmultim acest prim termen cu cel de al doilea si apoi sa adaugam 55. Aceste operatii le adaugam pe rand ca la primul pas iar operatiile sunt usor identificate pe tastatura.

 








deoarece numerele alese sunt „la rand” dar se poate urma aceeasi strategie si pentru domenii „discontinue”. Alteori se poate prefera inserarii semnului = iar formula de adunare este scrisa manual, sa spunem = SUM (A20:A34) deci trebuie sa urmarim atent respectivele celule pe care le-am indicat in formula.


t In formula de mai inainte am folosit ca operator semnul „+” dar se pot folosi multe alte semne. Pe langa cele uzuale adaugam si unele inedite:

Procentaj, ^ Exponentiala, >, < Mai mare sau mai mic, >=, <= Mai mare/mai mic sau egal, <> Nu este egal cu, &-simbol care ajuta la alaturarea textului din doua locatii invecinate. De asemenea trebuie amintit ca in toate aceste calcule trebuie folosite si parantezele pentru a avea siguranta unor rezultate corecte.


t Toate formulele folosite in calcule prin generalizare devin functii! Cu alte cuvinte exista in program o serie de functii standard care pot fi apelate. Pentru aceasta se actioneaza butonul sau se folosesc comenzile Insert→Function dupa care va apare o caseta de dialog:


Pentru inceput se selecteaza celula in care intra functia. Cautarea unei functii se poate face in mai multe moduri. Daca nu stim pe care o dorim putem sa ii facem o mica descriere si apoi programul o poate cauta. De asemenea putem alege categoria in care se include respectiva functie. Putem alege si direct functia respectiva din tabelul din josul ferestrei. Dupa ce functie este aleasa va apare si o scurta descriere a acesteia. 

 


Categoriile de functii sunt foarte diverse: functii financiare, temporale, matematice si trigonometrice, statistice, functii logice etc. Vom exemplifica aici cateva dintre ele*:


  1. Functii logice

AND (log1, log2,) „si” –returneaza TRUE daca toate argumentele sunt adevarate si FALSE in caz contrar

FALSE () „fals”-returneaza valoarea logica FALSE


IF „daca” (log-test,val_if_true, val_if_false): alege varianta care indeplineste o conditie

NOT (log) „negatie”: returneaza true daca valoarea este FALSE si reciproc

OR (log1, log2,) „sau”: returneaza TRUE daca macar un argument este astfel

TRUE () „adevarat”: returneaza valarea de adevar


2. Functii matematice sau statistice (cele cu bold sunt mai des folosite):

ABS(nr): calculeaza valoarea absoluta a unui numar; functia modul

AVERAGE () calculeaza media artimetica

EXP(): calculeaza valoarea exponentiala a unui nr.; functia exponentiala=ex

FACT(nr): calculeaza factorialul unui nr.; P(n)=n!=1*2*3*.*n

INT (nr): calculeaza parte intreaga a unui nr; Int (n)= [n]

LN(nr): calculeaza logaritmul natural din acel numar; lna=b [ baza „e”]

LOG (nr): calculeaza logaritmul intr-o baza la alegere

LOG10 (nr): calculeaza logaritmul in baza 10; lga=b

MIN/MAX: afla cel mai mic/ mai mare numar din diverse celule

MOD (nr, divizor): calculeaza restul impartirii

PI(): genereaza valoarea lui π

POWER (nr, putere): ridica un numar la o anumita putere

PRODUCT (nr1, nr2) calculeaza produsul numerelor

RAND () genereaza aleator 0 sau 1

ROUND (nr, nr_cifre) rotunjeste un nr. zecimal la un numar specificat de cifre

SIGN (nr) returneaza semnul unui nr.

SQRT(nr) calculeaza radacina patrata a unui numar

SUM () aduna numerele din doua sau mai multe celule; idem pentru butonul

SUMIF(range; criteria; sum_range) face suma respectand anumire criterii

TRUNC(nr): trunchiaza partea zecimala a numerelor.


  1. Functii financiar-bancare:

FV (rate, nper, pmt, pv, type) calculul ratelor la o dobanda anume.

IPMT (rate, per, nper, pv, fv, type) calculeaza dobanzile

NPER (rate, pmt, pv, fv, type) calculeaza numarul de perioade necesare obtinerii unei sume daca avem o anumita rata si dobanda.

PMT (rate, nper, pv, fv, type) genereaza sumele planificate a fi platite periodic in functie de un avans initial si o rata a dobanzii

SLN (cost, salvage, life) calculeaza uzura unui activ.


Acestea sunt doar o parte din functiile atasate programului. Vom indica de exemplu functia putere POWER:


Sa presupunem ca avem doua celule cu doar doua numere, celula activa este cea ingrosata si este locul unde va apare viitorul rezultat, apoi cu dublu clic pe pictograma putem alege functia POWER→OK. Va apare fereastra Function Arguments unde trebuie sa introducem numele celulei cu numarului 7 (pe linia Number) si aceeasi operatie cu numarul 5 (pe linia Power):




Rezultatul semnifica formula 16807=75=7*7*7*7*7!
t Foarte utile sunt aplicatiile care sunt de fapt combinatii de functii: argumentele devin functii. Sa presupunem de exemplu ca dorim sa calculam valoarea absoluta (de fapt modulul) unui numar care este rezultatul unor adunari succesive ale unor numere dispuse pe urmatoarea coloana:




Pentru aceasta vom apela in primul rand functia ABS si vom ajunge la urmatoarea fereastra de dialog in care in loc de numere am trecut de fapt noua functie SUM. Intre paranteze sunt specificate pozitiile numerelor care vor fi adunate. Practic s-a ajuns la formula:

ABS (SUM (G22: G25)).



Rezultatul obtinut este reflectarea unor operatii simple:


371= | -535-434+256+342 |


Aceste operatii reclama practic compunerea a doua functii!

 


t In capatul liniei Number se afla butonul care este foarte util pentru a minimiza fereastra Function Arguments pentru a putea mai apoi sa selectam portiunile din foaia de lucru care sunt implicate in calcule. Acea fereastra poate fi apoi foarte usor marita!


t Datele pot fi reunite fie ele apartinand la foi de calcul diferite! De exemplu daca doriti sa adunati valoarea din A1 de pe prima foaie cu valoarea din C3 de pe a doua foaie veti scrie formula A1+Sheet2!C3.


t O formula de tipul SUM (C1+C2) este inevitabil legata de pozitiile ocupate de cele doua celule iar despre formula spunem ca are o „referinta relativa”. Odata schimbate acele celule formula nu mai este relevanta si ar trebui schimbate si celulele. Pentru a avea o formula cu „referinta absoluta” care sa nu depinda de pozitia celulelor se foloseste notatia SUM ($C$1+$C$2).


t Odata cu setarea unor formule intr-un tabel acestea raman active si se pot folosi si in alte situatii de exemplu atunci cand schimbam unele nume; de asemenea orice modificare dintr-o celula aduce modificari si in alte celule. Iata un exemplu:



In situatia financiara de mai sus celula D9 este suma D3:D8; celula E3 reprezinta produsul D3x6,5%; celula F3 este produsul D3x16%; celula G3 diferenta D3-(E3+F3). Operatiile sunt identice si pentru celelalte linii din tabel iar in ultima linie sunt totaluri pe coloane. In acest tabel orice modificare a datelor in perimetrul D3:F8 sau pe coloana G3:G8 aduce modificari automate pe linii si pe coloane.


L Tema. Executati un document asemanator si efectuati astfel de calcule eventual legate de situatia financiara a dumneavoastra personal, din familie sau din firma in care lucrati. Salvati aplicatia si folositi-o regulat in fiecare saptamana.




D. M. Balan, D. M. Balan, G. Balan, Cristina Turcu, Cornel Turcu, Microsoft Excel pentru Windows 95, Ed. Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1996, pp. 154-160




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

stiinta

Excel



Access
Autocad
Baze de date
C
Calculatoare
Catia
Excel
Foxpro
Grafica design
Html
Internet
Java
Linux
Mathcad
Matlab
Oracle
Outlook
Photoshop
Php
Powerpoint
Retele calculatoare
Sql
Windows
Word

Referate pe aceeasi tema


Crearea antetului si subsolului de pagina
Modificarea diagramelor - modificarea unei serii de date in diagrama
Crearea formelor si a liniilor - formelor predefinite
Inserarea si stergerea celulelor
Formatul numeric Accounting
Urmarirea modificarilor - activarea si dezactivarea evidentei reviziilor
Office assistant - utilizarea office assistant-ului
Partajarea si unirea registrilor de calcul - unirea registrilor de calcul
Restrictionarea introducerii datelor intr-o celula, la continutul unei liste
Lucrul cu mai multe foi de calcul



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online documentul tau.