Modalitati de definire a statului bunastarii

La aproape doisprezece ani de la Revolutia din decembrie 1989, Romania se afla inca intr-o perioada de tranzitie. Domeniul politicilor sociale se afla si el intr-o perioada de cautari si redefiniri, chiar daca literatura de specialitate a inceput sa fie tot mai prezenta. Conceptele specifice politicilor sociale incep sa fie si ele cunoscute.

Unul dintre aceste concepte este cel de "stat al bunastarii" avand o istorie recenta.

In literatura de specialitate se constata o lipsa a unei definitii clare a acestui concept, deoarece are mai multe fatete, cu diferite componente. Astfel, se poate identifica o componenta politica (ca o manifestare a unei comunitati politice), una sociala (ca expresie a solidaritatii sociale) si una economica (promovand cresterea economica, securitatea si bunastarea economica si eliminand saracia).

Atat conceptul de politica sociala, cat si cel de stat al bunastarii se refera la interventia politica orientate spre ajutorarea celor aflati in nevoie, spre reducerea inegalitatilor sociale si pentru  promovarea capacitatilor umane in actiune si auto-determinare (Kaufmann,2007).

Pentru prima data a fost folosita aceasta sintagma de stat al bunastarii la sartitul anilor "30 in Marea Britanie si mai tarziu, in anii de dupa cel de-al II-lea razboi mondial, pentru a sublinia diferenta dintre statul puterii din Germania Nazista si statul reconstructiei sociale al puterilor aliate(Pierson,1991).

Acest concept adesea se confunda ca semnificatie cu cel de stat capitalist de dupa cel de-al

II-lea razboi mondial, care s-a constituit intr-o modalitate de guvernare pe baza consensului social, prin imbinarea eficientei sistemului economiei de piata, cu solidaritatea sociala si umanismul politicilor sociale redistribuitive(Preda,2002, apud Preoteasa).

Definitii complementare ale statului bunastarii - il considera nu doar un set de servicii, ci si un set de idei, valori si principii cu privire la rolurile societatii, familiei, economiei.

Necesitatea aparitiei statului bunastarii a aparut spre sfarsitul secolului al XIX-lea, dupa cum am mentionat si mai sus.

In aceasta perioada ,a luat amploare dezvoltarea tipului de economie capitalista (bazata pe capital);

au aparut noi clase sociale (clasa muncitorilor);

industrializarea a cunoscut un puternic avant; urbanizarea s-a dezvoltat  si ea datorita industrializarii;

un volum mare al populatiei s-a concentrat intr-un spatiu ingust;

comportamentele economice, interrelationarea cu semenii s-au modificat;

relatiile familiale au cunoscut si ele importante schimbari;

odata cu aparitia capitalismului a aparut fenomenul somajului;

nivelul de pregatire profesionala incepe sa creasca , de unde si competitia pentru ocuparea unui loc de munca;

miscarile feministe incep si ele sa se manifeste (femeile nu mai vor sa fie casnice, revendica locuri de munca, salarii egale cu ale barbatilor etc.);

tehnologiile de productie avanseaza rapid, inlocuind cu succes forta de munca, fapt care duce la micsorarea numarului locurilor de munca ;

nevoile umane se diversifica simtitor;

societatea cunoaste o evolutie si sub aspectul vietii politice, al ideologiilor care se manifesta s.a.m.d.

Toate acestea au facut sa scada securitatea economica pentru cetatean si, totodata, sa slabeasca suportul traditional, care avea la baza familia si comunitatea ( Mircica,2008

Ideea de stat al bunastarii mai apare in strinsa legatura si cu conceptele de Social Democratie si Capitalism.

Trecand de la definitii la explicatiile privind aparitia statului bunastarii, in literatura de specialitate pot fi gasite mai multe explicatii.

Dezvoltarea statului bunastarii a fost explicata prin teorii de nivel macrosocial(modernizarea, schimbari la nivel structural) sau prin asa numita abordare a "resurselor puterii", care porneste de la conceptul de structura sociala si subliniaza resursele de putere ale clasei care munceste, in comparatie cu celelalte clase sociale( Pierson,2001). Ambele directii explicative tin cont de domeniul social si nu iau in considerare sistemul politic.

Christopher Pierson (1991) realizeaza o sinteza a principalelor caracteristici ale acestor explicatii.

In logica industrializarii, statul bunastarii a aparut ca un raspuns la fenomenul de industrializare, punandu-se accent pe factorii socio-economici.

Lucrare: Perfect Tense - lesson plan Document online: Proiect de lectie - semnificatia culorilor - "Povestea culorilor"

Astfel, aparitia productiei pe scara larga a condus la:

- declinul, pe termen lung, al numarului celor angajati in agricultura si al populatiei rurale in general;

- urbanizare extensiva, dezvoltarea marilor orase si a unor stiluri de viata urbane (specifice);

- crearea unei clase muncitoare urbane, care nu detinea pamant in proprietate, concentrata in sectoare economice specifice.

Acestea au dus mai departe la:

- cerere pentru o forta de munca (partial) calificata, educata si de incredere;

- recunoasterea somajului ca o conditie in care muncitorii erau involuntar pusi in situatia de a nu isi gasi loc de munca;

- cresterea numarului "gulerelor albe" si a clasei de mijloc;

- crearea unor societati avand o avutie fara precedent, din punct de vedere istoric, (oricat de inegal ar fi aceasta distribuita) si o dezvoltare economica sustinuta si de termen lung.

In acelasi timp, se produc si schimbari demografice importante:

- schimbarea modelelor de viata in familie si in comunitate;

- o separare tot mai accentuata a muncii "acasa" de cea de la locul de munca, ca si a populatiei angajate de cea neangajata;

- aparitia, in cadrul fortei de munca, a unei parti care era sustinuta public, desi nu mai muncea (datorita batranetii, in caz de boala, handicap, pentru cresterea si ingrijirea copiilor, implicarea in continuarea educatiei).

Pe de alta parte, s-a produs o crestere a numarului statelor natiune in cadrul carora se si produsese procesul de industrializare. Acesta era asociat cu procese de pacificare interna, de centralizare a puterilor guvernamentale, de dezvoltare a unor armate "profesioniste" de functionari de stat, birocratice.

La toate acestea se adauga cresterea democratiei politice si constituirea "cetateniei politice" cu extinderea cetateniei legale, a drepturilor cetatenesti, a partidelor social democrate, ca si tot mai crescuta importanta a "problemei sociale" sau a problemei politice a clasei muncitoare. Astfel ca in anii '50 si '60 teza dominanta era cea a industrialismului, conform careia statul bunastarii era un produs al nevoilor generate de dezvoltarea societatilor industriale.

Aceasta explicatie in "logica industrializarii" este valabila pentru inceputurile statului bunastarii.

De aici se deschide drumul spre studierea formelor particulare ale statului bunastarii, care s-au conturat in statele capitaliste dezvoltate.

Teza modernizarii pare a fi o varianta politizata a tezei industrialismului. Lumea moderna (inclusiv statul bunastarii) este vazuta ca fiind produsul a doua schimbari revolutionare - nu numai "revolutia industriala", ci si cea politica, ce a transformat membrii societatii din subiecti in cetateni. Aparitia statului bunastarii este vazuta ca un aspect al unui proces mult mai larg de modernizare, fiind asociat din punct de vedere istoric cu extinderea cetateniei politice, si in special, cu rapida raspandire a sufragiului universal, si prin urmare, dezvoltarea partidelor politice de masa. Astfel, dupa Marshall (1963 , se pot identifica drepturile civile (care au caracterizat secolul XVIII, avand drept principiu definitoriu libertatea individuala, si care se refereau la libertatea cuvantului, gandirii si credintei), drepturile politice (caracteristice secolului XIX, definite  prin libertatea politica, si in special,prin dreptul de vot) si drepturile sociale (caracteristice secolului XX, ghidate de principiul bunastarii sociale si cuprinzand masuri precum educatie gratuita, pensii, ingrijire medicala, masuri asociate cu aparitia statului bunastarii). Astfel ca aparitia statului bunastarii este vazuta ca fiind produsul succesului mobilizarii politice de a obtine cetatenia deplina, in contextul industrializarii. Cele doua teorii pun aparitia statului bunastarii pe seama unor factori interni, dar exista unele teorii care pun accentul pe factorii externi.

Astfel, se considera ca statele bunastarii au aparut datorita sistemului mondial, a ordinii economice nou create, care a dus la un proces de interdependenta intre diferitele sisteme. Un alt rol important in aparitia statelor bunastarii este atribuit politicii mondiale si schimburilor interculturale, accentuandu-se pe factorii politici si culturali.

INSTITUTIILE BUNASTARII SOCIALE

Abordarea institutiilor bunastarii sociale este una cu careacter functionalist, deoarece percepe societatea ca un intreg, iar institutiile fundamentale ca rudenia, religia, economica,asistenta mutuala si politica sunt cele prin care se produce sau se furnizeaza bunastarea sociala(Mishra, 1986).

In continuare le voi analiza succinct pe fiecare in parte.

Tabel. Institutiile bunastarii sociale

( Gilbert et al,1993, apud Preoteasa, 2009)

Fiecare dintre aceste institutii pot fi surse ale bunastarii, avand un rol mai important sau mai putin important in furnizarea bunastarii sociale, in functie de perioada de timp analizata, de caracteristicile culturale sau politice.

In acest sens, voi aduce exemple concrete care sa-mi justifice afirmatia de mai sus.

De exemplu, rudenia are un rol deosebit in bunastarea individului in societatile tarditionale, in timp ce in cele moderne rolul sau este preluat de institutiile economica si politica.

Cu toate acestea, in analiza politicilor sociale se ine intotdeauna cont si de orientatrea catre valorile traditionale si rolul familiei in societate.

In Romania, rolul familiei ramane foarte important in modelul nostru de societate, neandepartandu-se foarte mult de cel tradițional: momentele dificile le traim cel mai bine in familie, tot in interiorul familiei se regaseste sprijinul financiar, iar problemele copiilor mici se rezolva cu ajutorul bunicilor.

Institutia bisericii are un rol crucial in furnizarea de bunastare sociala, alaturi de functia sa fundamental spiritual. Deoarece primele surse de servicii sociale erau asociate institutiilor religioase si aveau un rol caritabil, de ajutorare a celor nevoiasi. Sunt si in zilele noastre religii/culte care au infiintat organizatii neguvernamentale, cu orientare spre domeniul social, adica se ofera adesea servicii profesioniste: institutii rezidentiale, consiliere, programe de educare etc.).

Institutiile economice au ca functii esentiale: productia, distributia si comercializarea bunurilor si serviciilor si au ca unitate centrala firma sau societatea comerciala si altele. Si institutiile economice ofera bunastare angajatilor lor, dar si familiei acestora, prin furnizarea de bunuri si servicii legate de locul de munca. Adesea, pe langa salariu, ca forma clasica de recompensare a muncii prestate, se ofera si un pachet salarial ce poate include: reduceri la bunuri si servicii proprii companiei, asigurari de viata sau medicale suplimentare, servicii sociale diverse(gradinita gratuita pentru copii), autoturism, concedii platite etc.

Asistenta mutual(reciproca) reprezinta raspunsul natural al societatii la nevoile de zi cu zi, iar furnizorii de bunastare sunt cei apropiati: prieteni, vecini sau grupuri de suport. In Romania este obisnuit ca vecinii sa-i ajute pe cei aflati in nevoie, in deosebi in comunitati de mici dimensiuni(rurale sau urbane mici), dar modelul asociativ pentru intrajutoare este unul destul de nou, din cauza ca sunt putine grupuri de suport sau organizatii care sa uneasca persoanele aflate in dificultate.

Institutiile politice sunt cele ce distribuie resursele pentru a oferi bunastare sau pentru a rezolva anumite nevoi ale populatiei. Modalitatile prin care statul intervine prin politicile sale sociale sunt: beneficiile sau transferurile sociale, financiare sau in natura, serviciile sociale, gratuitati, subventii sau scutiri de taxe si impozite.

( Pop,L.M,2005,Marginean,2000, apud Preoteasa,2009)