Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didactice Bani si dezvoltarea carierei Stiinta  si proiecte tehnice Istorie si biografii Sanatate si medicina Dezvoltare personala
referate stiinta Sa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Sociologie


Qdidactic » stiinta & tehnica » sociologie
Punct de vedere social in medicina - sociologie



Punct de vedere social in medicina - sociologie


Sociologie

Curs

3. Punct de vedere social in medicina

 

      Pana la mijlocul sec. 19 medicina recunostea implicit importanta factorilor sociali in declansarea bolilor, aspect care a condus la progrese in medicina preventiva.

    Dupa mijlocul sec.19 abordarea stiintifica a starilor patologice precum si progresele inregistrate de stiintele medicale aplicate au eclipsat rolul factorilor sociali in abordarea problemelor sanatatii si bolilor. A inceput sa predomine mentalitatea de a cauta cauze specifice pt fiecare boala, fapt care a condus la neglijarea explicatiilor care luau in considerare relatia dintre individul sanatos sau bolnav si mediul sau de viata. Explicatiile sociale si psihologice erau ignorate considerandu-se nestiintifice.

    Prima tentativa de depasire a acestei mentalitati a venit din partea studiilor de psihanaliza Freudiana care a aratat ca anumite boli pot fi considerate ca un raspuns al corpului fata de un conflict psihologic interiorizat si neconstientizat.

Astfel boli ca ulcerul, astmul bronsic, dermatite, etc sunt expresii, manifestari ale unor tensiuni psihice pe care bolnavul nu le poate rezolva altfel.

Aceste aspecte au impus parerea in randul medicilor dar si al nespecialistilor ca exista o mica categorie de boli provocate de factori psihologici asa numitele boli psihosomatice in timp ce marea majoritate a bolilor au de fapt cauze organice.

     Cercetarile  psihologice au aratat insa ca stresul psihologic produce o vulnerabilitate la o mare categorie de boli(de la gripa la cancer, de la artrita la infarct miocardic etc) deoarece organismul raspunde la stres ca un tot unitar. In afara factorilor psihologici insa si o mare varietate de factori sociali isi pot aduce contributia la cauzarea bolilor: experienta de viata a persoanei, evenimente sociale, caracteristici ale mediului de viata in care individul traieste etc. Toate acestea pot influenta starea de sanatate a populatiei.

      Influenta conditiilor sociale nocive determinate de perioada revolutiei industriale a condus la o noua conceptie in abordarea bolilor astfel dezv. marilor aglomerari urbane, mizeria de la periferia oraselor, insalubrizarea, alcoolismul, droguri, delincventa, regim de munca excesiv, subnutritia, starea de mizerie cronica au fost aspecte reale care au atras atentia asupra rolurilor pe care le au factorii sociali in raspandirea bolilor.

      Studiile realizate au aratat ca principalele cauze ale bolilor nu sunt doar microbii ci conditiile care le dadeau posibilitatea sa se inmultesca si raspandeasca astfel ca nici un medic nu putea inlatura acest rau ce tinea de conditiile sociale. Aceste studii au atras atentia asupra necesitatilor unor masuri de igiena sociala cu scopul protectiei sanatatii publice.

       Studiile din anii `70 s-au centrat pe cercetarea cauzalitatii sociale a starii de sanatate scotand in evidenta importante disparitati in ceea ce priveste speranta de viata, mortalitate, morbiditate, etc in functie de o serie de factori sociali:

              -apartenenta de clasa sociala

              -apartenenta la un anumit grup profesional

              -sex

              -varsta

              -nivel de educatie

              -stil de viata

              -consum medical

Exemplul 1: cercetare realizata de P.Adam si C.Herzlich in 1994:

    Ei au analizat variatia starii de sanatate in functie de variabila sex, constatand ca exista o mare diferenta intre sexe in ceea ce priveste mortalitatea in tarile dezvoltate la momentul actual.

     In SUA aceasta diferenta a crescut semnificativ in ultima jumatate de secol:

  • 1920-speranta de viata la nastere era pt femei la 56 ani, pt barbati 54 ani.
  • 1970-pt femei 75 ani, pt barbati 68 ani.
  • 1990-pt femei aproximativ 79 ani, pt barbati 72 ani.

In Romania: 1990 pt femei 72,6 ani, pt barbati 66,5 ani

Explicatii:

  1. Factori de natura biologica:
    • constitutie fizica mai robusta la femei
    • supramortalitate fetala si in primul an de viata mai mare la baieti
    • predispozitii genetice mai mari la barbati pt boli cardio-vasculare
  2. Factori sociali(factori de risc social)
    • expunerea mai mare a barbatilor la accidenta de circulatie
    • expunerea mai mare a barbatilor la accidenta de munca
    • frecventa mai crescuta la barbati a alcoolismului si tabagismului
    • angajarea mai crescuta la barbati in profesii cu potential de risc crescut

 Concluzie


       Interactiunea dintre factorii biologici si cei sociali determina diferenta de mortalitate intre sexe.

Exemplul 2: P. Adam si C.Herzlich

    Starea de sanatate variaza si in functie de statutul socio-profesional de apartenenta.

Din populatia activa profesional cel mai putin expusi sunt:

  • profesorii
  • oamenii de litere si de stiinta
  • inginerii

la care mortalitatea cuprinsa intre 35-75 ani este de doua ori mai redusa decat mortalitatea generala.

La polul opus sunt muncitorii(necalificati) unde mortalitatea era de doua ori mai mare decat mortalitatea generala.

Alte cercetari demonstreaza ca variabila clasa sociala influenteaza o multitudine de alte caracteristici ale starii de sanatate nu doar mortalitate si morbiditate:

·         inaltime

·         talie

·         greutate

·         starea dentitiei

·         fertilitatea

·         calitatea perceptiei vizuale si auditive

Concluzie

    Influenta factorilor sociali nu se limiteaza doar la inegalitatea dintre diferitele categorii socio-profesionale ci se au in vedere toate elementele care definesc pozitia sociala a unui individ intr-o societate:

·         sex

·         pozitie geografica

·         loc de rezidenta

·         educatie

·         statut familial

toate influenteaza starea de sanatate.

Exemplul 3: P.Konrad si R.Kern(1986)

    Casatoritii au rate de mortalitate mai scazuta decat celibatarii, vaduvii sau divortatii. Aceasta diferenta fiind totusi mai putin redusa la femei decat la barbati.

 Explicatie data de sociologi:

Barbatii casatoriti au o mai buna stare fiziologica, sunt mai bine ingrijiti si mai putin predispusi spre comportamente autodistructive(alcolism,tabagism) comparativ cu barbatii singuri care se descurca mai greu decat femeile, sunt mai neingrijiti au o rata mai mare a alcoolismului si tabagismului precum si o frecventa mai mare la boli(ciroza hepatica, TBC etc).

Concluzie

    Cei doi autori accentueaza asupra „efectului protector” al mariajelor pt barbati. Un alt factor avut in vedere de cercetatori pt explicarea starii de sanatate diferentiate a grupurilor socio-profesionale este variabila consum medical (frecventa consultatiilor medicale, durata spitalizarii si consumul de medicamente).

Concluzia studiilor efectuate este ca sub aspect cantitativ diferentele privitoare la recursul ingrijirilor medicale sunt relativ limitate intre apartinatorii diferitelor grupuri profesionale.

    Astfel cei mai mari consumatori de ingrijiri medicale sunt „gulerele albe”,functionarii, profesionistii intermediari si cadrele superioare de conducere urmati de membrii familiilor de tarani si ale muncitorilor salariati iar la final de comercianti si alte categorii de salariati. Astfel ierarhia sociala nu este respectata, consumul de ingrijiri medicale la clasele superioare fiind cu putin peste medie si net inferior altor categorii socio-profesionale.

    Intre diferitele categorii socio-profesionale apar mai degraba importante diferente calitative in ceea ce priveste consumul de ingrijiri medicale:

  • recursul la ingrijiri medicale al celor din clasele inferioare este in principal de tip curativ, motivele ingrijirilor medicale din aceaste clase fiind adesea foarte grave iar durata si frecventa spitalizarilor mare.
  • persoanele din clasele superioare recurg in principal la ingrijiri medicale de tip preventiv.
  • pacientii din clasele superioare solicita mai des consult de specialiate decat cei din clasele inferioare.

Concluzie

    Clasele sociale avantajate dispun de resurse cognitive(de cunoastere) si culturale care le permit adesea sa se orienteze mai usor in sistemul de ingrijire a sanatatii.

 

       



Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2019 - Toate drepturile rezervate -|

Sociologie




Esee pe aceeasi tema


Concepte privind protectia sociala - rolul protectiei si asigurarilor sociale
Idealuri si mituri ale familiei - teorii despre familie
Weber: religiile lumii si schimbarea sociala
PARINTII INTRE IDEAL SI REALITATE - responsabilitatea parintilor in educatia copilului
Modestia si smerenia
osmarul dragostei
Familia locul cresterii si educarii copilului
Contextul somajului in Romania - particularitati ale pietei fortei de munca in Romania
Cauzele violentei din scoli - factorii de mediu sau familiali
Functiile familiei



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.