Sociologie economica rurala - intrebari

Termenul "vatra satului" semnifica:

a) o aglomerare de locuitori;

b) totalitatea patrimoniului satesc;

c) locul de adunare al obstei;

d) formatia teritoriala a comunitatii;

e) organizarea sociala si spirituala a comunitatii.

Prin expresia "sat sterp" se intelege:

a) satul fara resurse patrimoniale;

b) satul rait;

c) satul fara locuitori;

d) satul devalmas;

e) satul cu comunitate redusa.

Termenul "obste" defineste:

a) organizarea teritoriala;

b) patrimoniul comunitatii;

c) opinia comunitatii;

d) populatia in totalitate;

e) organizarea administrativa a comunitatii.

Obstea reuneste:

a) totalitatea comunitatii;

b) numai batranii;

c) numai barbatii;

d) numai maturii;

e) numai locuitorii cu stare.

Hotararile in obstea arhaica se iau prin votul:

a) "oamenilor buni si batrani";

b) "bunilor gospodari";

c) majoritatii;

d) functionarilor alesi;

e) functionarilor trimisi de stat.

Termenul de "sat devalmas" defineste:

a) asocierea patrimoniilor individuale;

b) asocierea cu patrimoniu comun;

c) asocierea juridica pentru stapanirea patrimoniului;

d) asocierea partiala a familiilor pentru productie;

e) asocierea in exploatarea fondului forestier.

Democratia obsteasca este:

a) reprezentativa;

b) primitiva;

c) directa;

d) indirecta;

e) selectiva.

Comuna administrativa se defineste prin:

a) baza economica proprie;

b) patrimoniul funciar;

c) fiscalitate;

d) avere devalmasa;

e) obligatii cutumiare ale comunitatii.

Obstea reglementa:

a) doar problemele administrative;

b) doar ceremoniile satesti;

c) doar "rolurile" unor actori sociali reprezentativi;

d) doar problemele relatiilor cu alte comunitati;

e) totalitatea vietii sociale.

Mandatele alesilor obstii sunt:

a) permanente;

b) definitive;

c) revocabile;

d) pe perioade definite;

e) accidentale.

Regulamentul Organic a introdus sistemul fiscal:

a) al cislei;

b) al capitatiei;

c) al impunerii individului;

d) al impunerii colective;

e) al impunerii indirecte.

"Cartografiile" erau:

a) cartografii ale tinuturilor;

b) registre de stare civila;

c) foi de recensamant;

d) foi de cadastru;

e) foi de varsaminte fiscale.

"Cutia obstii" era folosita pentru:

a) fondurile bisericii;

b) fondurile pentru calamitati;

c) fondurile de bir;

d) fondurile "giudecatoriei";

e) fondurile de rezerva.

"Batul vornicului" folosea la:

a) definirea demnitatii;

b) indicarea ierarhiei rurale;

c) contabilizarea datoriilor;

d) stabilirea datelor de sarbatoare;

e) fistilire.

"Tancusa" era:

a) un element decorativ;

b) o podoaba;

c) o chitanta;

d) o masura rurala;

e) un dans traditional.

Pristavul avea rolul de:

a) a incasa biruri;

b) a judeca pricinile;

c) a convoca obstea;

d) a pastra "cutia obstii";

e) a reprezenta obstea fata de stat.

"Legaturile de tocmeala" reprezentau:

a) negocierea comerciala a produselor;

b) negocierea la angajarea zilierilor;

c) negocierea fondului forestier;

d) negocierea rasplatilor pentru pomajnic;

e) negocierea slujbelor bisericesti.

"Vechilul" era:

a) negociatorul satului in raport cu statul;

b) negociatorul statului in raport cu satul;

c) socotitorul obstii;

d) strangatorul de biruri;

e) reprezentantul proprietarului fata de arendasi.

Pomajnicul il avea ca subordonat:

a) pe vornic;

b) pe binau;

c) pe parcalab;

d) pe vechil;

e) pe pristav.

Postelnicii se ocupau cu:

a) scrisul actelor;

b) pazitul campului;

c) nevoile bisericii;

d) legaturile cu exteriorul;

e) anunturile pentru comunitate.

Drepturile mandatarilor obstii se exersau asupra:

a) averii cetasilor;

b) averii comune;

c) "cutiei obstii";

d) reprezentarii obstii;

e) darilor suplimentare.

Vacarul juca un rol important in:

a) strangerea birului;

b) scrierea contractelor obstii;

c) alegerea vornicului;

d) tragerea la sorti a pamanturilor;

e) angajarea preotilor.

Jitarul indeplinea functia de:

a) protejare a fondului forestier

b) paza a campurilor

c) verificare a pastorilor de animale

d) contabilizarea a banilor obstii

e) verificare a respectarii contractelor.

Preotul se ocupa cu:

a) judecarea pricinilor;

b) impartirea sarcinilor comune;

c) scrierea cartografiilor;

d) validarea testimoniala;

e) pastrarea hrisoavelor.

Emboticarii erau:

a) angajatii temporari ai obstii;

b) angajatii permanenti ai obstii;

c) arendasii pe termen scurt;

d) arendasii pe termen lung;

e) functionari de stat.

"Giudetul" era alcatuit din preot si trei alesi:

a) pe moment;

b) pe o luna;

c) pe 6 luni;

d) pe un an;

e) permanent.

Judecatoria "de impaciuire" rezolva pricinile:

a) zilnic;

b) saptamanal;

c) lunar;

d) anual;

e) accidental.

"Cartea doveditoare" este consemnarea:

a) pricinilor rezolvate;

b) pricinilor nerezolvate;

c) pricinilor contractelor individuale;

d) contractelor colective;

e) proprietatilor obstii.

Cunoasterea comuna este:

a) generalizanta;

b) esentiala;

c) necritica;

d) logica;

e) rationala.

Referat: Fisa de evaluare clasa 1 Proiect: Descoperind Literatura Creativa - cum sa cream povestiri

Serendipitatea defineste faptul:

a) experimental;

b) prevazut;

c) aberant;

d) asteptat;

e) legic.

Sociologia trebuie sa fie:

a) angajata ideologic;

b) neutra axiologic;

c) dependenta de spiritul colectivitatii;

d) depinde de spiritul timpului;

e) implicata politic.

Empiria defineste:

a) domeniul teoriei;

b) domeniul valorilor;

c) domeniul faptelor;

d) domeniul ideilor;

e) domeniul bunurilor.

Limbajul sociologiei este:

a) strict teoretic;

b) strict empiric;

c) strict natural;

d) strict specializat;

e) strict conventional.

Sociologia este o stiinta:

a) globala;

b) particulara;

c) de ramura;

d) globala si particulara;

e) abstracta.

Formula "omul este lup pentru oameni" apartine:

a) iluminismului;

a) iluminismului;

b) umanismului;

c) contractualismului;

d) marxismului;

e)structuralismului.

Sinuciderea este (dupa Durckheim):

a) fapt ideologic;

b) fapt axiologic;

c) fapt sociologic;

d) fapt teoretic;

e) fapt analogic.

Expresia eului in conduita este(dupa G.Mead):

a) culturala;

b) politica;

c) religioasa;

d) morala;

e) juridica.

Litosfera cuprinde:

a) atmosfera;

b) fauna;

c) flora;

d) formele de relief;

e) reteaua hidrologica.

Functia endodermica consta in:

a) repetitie;

b) prelucrare;

c) schimb;

d) consum;

e) circulatie.

Aculturatia este:

a) constrangere;

b) imitatie;

c) educatie;

d) adaptare motivata;

e) prohibitie.

Personalitatea de baza are ca elemente de baza:

a) morala;

b) arta;

c) stiinta;

d) religia;

e) traditia.

Memoria colectiva este:

a) suma memoriilor individuale;

b) memoria societatii;

c) suma traditiilor;

d) suma inovatiilor;

e) spiritul timpului.

Diviziunea muncii este sursa de:

a) conflict;

b) individualizare;

c) solidarizare;

d) anomie;

e) discriminare.

Specializarea productiei de valori duce la o viziune a realitatii:

a) prelogica;

b) logica;

c) diferita perceptiv;

d) sintetica;

e) analitica.

Valorile morale au caracter:

a) rational;

b) istoric;

c) peren;

d) impus;

e) codificat.

Conceptul de ordine sociala

implica perspectiva:

a) functionalista;

b) determinista;

c) materialista;

d) contractualista;

e) nihilista.

Simbolul este:

a) un fenomen real;

b) un substitut al realitatii;

c) o reprezentare a realitatii;

d) o proiectie ideala;

e) o constructie logica.

Realitatea sociala se defineste prin:

a) resurse naturale;

b) individualitati;

c) grupuri;

d) actiunea sociala;

e) tehnicile de gandire.

Socializarea este:

a) interactiune;

b) umanizare;

c) maturizare;

d) modelare;

e) comunicare.

Distanta sociala marcheaza:

a) solidaritatea sociala;

b) diferentierea sociala;

c) gradul de socializare;

d) diviziunea muncii;

e) gradul de ocupare in munca.

Statusul defineste:

a) solidaritatea sociala;

b) diferentierea sociala;

c) gradul de socializare;

d) diviziunea muncii;

e) gradul de ocupare in munca.

Rolul este:

a) model cultural;

b) ierarhie sociala;

c) proces social;

d) institutie sociala;

e) model structural.

Grupul mic se defineste prin:

a) fortele sociale existente;

b) clasa sociala din care face parte;

c) structura ierarhica si functionala;

d) rolul institutiilor;

e) nationalitate.

Moralul de grup se defineste prin:

a) ierarhia grupului;

b) "sentimentul de noi";

c) identificarea cu institutia;

d) mandria de a face parte din grup;

e) cunoasterea scopului de grup.

Situatia interpersonala este functionala

a) definita;

b) structurata;

c) integrata;

d) dinamica;

e) stabila.

Caracteristica principala a grupului mic este:

a) marimea;

b) opinia comuna;

c) interactiunea de durata;

d) nemijlocirea;

e) simpatia.

Tendinta individului spre grupul mic este spre:

a) cunoastere;

b) observare;

c) masurare reciproca;

d) referire;

e) autodefinire.

Fortele de grup sunt:

a) echilibrate;

b) inegale;

c) delimitate;

d) centripete;

e) formale.

Teleelementul este:

a) atractie reciproca;

b) respingere reciproca;

c) unitate informationala;

d) unitate preferentiala;

e) unitate individuala.

Scorul reprezinta:

a) pozitia ierarhica oficiala;

b) suma optiunilor teleelementare;

c) suma respingerilor;

d) suma atractiilor;

e) pozitia "de drept".

Campul grupului este constituit din:

a) mediul imediat al grupului;

b) mediul social al grupului;

c) mediul natural al grupului;

d) grupul si mediul imediat;

e) grupul insusi.

Nivelul analitic la cercetarii contine:

a) reconstructia imaginara;

b) analiza functionala;

c) analiza comparativa;

d) analiza logica;

e) cercetarea formala.

Regulile analizei cauzale sunt:

a) regula obiectivitatii;

b) regula simplificarii;

c) regula reziduurilor;

d) regula delimitarii faptului;

e) regula imanentei.

Metoda familiaritatii empatetice presupune:

a) simpatia;

b) antipatia;

c) participarea;

d) nonparticiparea;

e) dispozitia.

Reconstructia imaginara presupune:

a) inferenta inductiva;

b) deductia;

c) retrairea;

d) analiza scopurilor;

e) analiza cauzala.

Metodologia este:

a) suma metodelor;

b) suma tehnicilor;

c) teoria metodelor;

d) analiza scopurilor;

e) analiza cauzelor.

Intre elementele unei metode se afla:

a) planul de cercetare;

b) plasticitatea metodei;

c) schema conceptuala;

d) regulile de aplicare;

e) intersubiectivitatea.

Aplicarea metodei presupune:

a) obtinerea unor rezultate;

b) coerenta logica si continuitate;

c) discontinuitate in conditii date;

d) constructia unui domeniu de cercetare;

e) rigiditate.

Tehnicile sunt:

a) independente;

b) supraordonatoare;

c) subordonate ipotezei;

d) neutre;

e) definitive.

Esantionarea presupune:

a) o parte oarecare a populatiei studiate;

b) populatia studiata in ansamblu;

c) o alegere intamplatoare;

d) o alegere afectiva;

e) o alegere subiectiva.

Populatia se defineste ca:

a) populatie de referinta;

b) populatie de cercetare;

c) populatia selectata in cercetare;

d) ansamblul populatiilor cercetate;

e) segmentul reprezentativ al unei populatii.

Interviul are ca trasaturi

a) rolurile reversibile;

b) rolurile ireversibile;

c) statusurile definite;

d) statusurile informale;

e) limbajul.

Interviul structurat permite:

a) libertatea subiectului;

b) libertatea cercetatorului;

c) surprinderea spontaneitatii;

d) formalizarea maxima;

e) focalizarea maxima.

Chestionarul autoadministrat este:

a) remis individual;

b) remis colectiv;

c) ghidat;

d) neformalizat;

e) semistandardizat.

Intrebarile inchise se caracterizeaza prin:

a) raspunsuri greu de codificat;

b) formulari ambigue;

c) surprinderea raspunsului in ansamblu;

d) precodificarea raspunsului;

e) dezechilibru in formulare.

Intrebarile sonda sunt:

a) factologice;

b) atitudinale;

c) instrumentale;

d) de filtrare;

e) de opinie.

Intrebarile indirecte cer:

a) delimitare factologica;

b) declansarea mecanismelor de protectie;

c) expunerea observatiei;

d) ascunderea intentiilor;

e) definirea obiectivelor.

Scalele sunt:

a) ierarhice;

b) informale;

c) logice;

d) rationale;

e) notionale.

Tehnicile iterative presupun:

a) utilizarea metodelor diferite;

b) utilizarea tehnicilor diferite;

c) reiterarea cercetarii;

d) cercetarea documentara;

e) proiectarea altor cercetari.

Analiza de continut este:

a) experimentala;

b) factologica;

c) calitativa;

d) libera;

e) scalata.

Lansarea cercetarii presupune:

a) abstragerea;

b) partialitatea;

c) precizia;

d) obiectivitatea;

e) subiectivitatea.

Ipotezele sociologiei sunt:

a) proiectii generale;

b) previziuni aleatorii;

c) interogatii factuale;

d) predictii formale;

e) previziuni alternative.

Stabilirea modelului conceptual presupune:

a) delimitarea faptelor;

b) organizarea abstracta a faptelor;

c) regruparea concreta a faptelor;

d) testarea tehnicilor;

e) evaluarea metodelor.

Alegerea indicatorilor presupune:

a) delimitarea sferei conceptuale;

b) despicarea dimensiunilor conceptului;

c) verificarea prealabila a tehnicilor;

d) analiza calitativa;

e) analiza cantitativa.

Verificarea prealabila presupune:

a) investigatia exploratorie;

b) culegerea datelor;

c) cercetarea transversala;

d) interpretarea;

e) elaborarea raportului final.

Monografia este o metoda:

a) de proiectare;

b) de laborator;

c) de teren;

d) de testare;

e) de interpretare.

Factorii de crestere a populatiei se calculeaza utilizand in special:

a) rata natalitatii;

b) rata migratiei brute;

c) rata mortalitatii;

d) rata migratiei nete;

e) ratele cumulate.

Rata natalitatii se calculeaza prin:

a) numarul nascutilor vii la 100 locuitori;

b) numarul nascutilor vii la 1.000 locuitori;

c) numarul nascutilor vii la 10.000 locuitori;

d) numarul nascutilor vii raportati la nr. decedatilor;

e) numarul nascutilor dintr-un an.

Indicele imbatranirii demografice se exprima prin:

a) raportul dintre populatia de peste 60 de ani si populatia de varsta intre 0 si

14 ani;

b) raportul dintre populatia de peste 50 de ani si populatia de varsta intre 0 si

50 ani;

c) raportul dintre populatia de peste 75 de ani si populatia de varsta intre 0 si

25 ani;

d) raportul intre valorile subunitare si valorile supraunitare ale populatiei

analizate;

e) raportul grupelor de varsta polare si valorea medie a varstei populatiei.

Volumul populatiei este exprimat prin:

a) numarul de locuitori cu domiciliul stabil intr-o localitate;

b) numarul total de locuitori ai unei localitati;

c) numarul mediu de locuitori dintr-o localitate;

d) numarul total al locuitorilor din zona;

e) numarul stabililor si numarul navetistilor.

Indicele de arealitate se exprima prin:

a) raportul dintre suprafata agricola a localitatii si populatia ei;

b) structura folosintei agricole;

c) incarcatura de animale la 100 ha;

d) raportul dintre suprafata cultivata si totalul populatiei;

e) incarcatura de animale pe ha.

Potentialul forestier se calculeaza prin:

a) suprafata forestiera pe locuitor;

b) suprafata forestiera pe localitate;

c) suprafata padurilor pentru productie si protectia mediului;

d) suprafata forestiera pe zona;

e) suprafata forestiera raportata la suprafata cultivata.

Potentialul industrial al ruralului se exprima prin indicatorii:

a) gradul de complexitate al activitatilor industriale din rural;

b) gradul de prelucrarea produselor agricole;

c) gradul de dezvoltare al infrastructurii rurale;

d) gradul de dezvoltare al activitatii comerciale;

e) gradul de utilizare a mijloacelor tehnice in productia agricola.

Potentialul exploatatiei agricole este caracterizat prin indicatorii:

a) suprafata medie a exploatatiei individuale;

b) suprafata medie a exploatatiei de tip asociativ juridic;

c) suprafata medie a exploatatiei terenurilor cultivate;

d) suprafata medie a exploatatiei de tip individual;

e) gradul de asociere in exploatarea terenurilor.

Indicele gradului de ocupare al populatiei rurale este exprimat prin indicatorii:

a) populatia activa la 100 de locuitori;

b) ponderea populatiei neagricole in totalul populatiei rurale;

c) populatia rurala activa pe 100 ha;

d) distributia teritoriala a populatiei agricole;

e) populatia rurala activa pe zona.

Criteriul de locuire este caracterizat prin:

a) indicele suprafetei locuibile;

b) indicele suprafetei construite;

c) indicele materiale de constructie a cladirilor de locuit;

d) indicele perioadei de constructie a cladirilor;

e) indicele numarului de locuinte din rural.

Pentru a determina calitatile vietii in rural cel mai important indice este:

a) indicele dotarii locuintelor cu instalatii de apa curenta;

b) indicele accesibilitatii la reteaua de transport;

c) indicele numarului de unitati comerciale pe locuitor;

d) indicele dotarii culturale pe locuitor.

Subcriteriul sanatatii este caracterizat prin:

a) numarul de locuitori pe medie;

b) numarului deceselor pe an raportat la populatia totala;

c) numarul deceselor celor sub 1 an la numarul nascutilor din anul dat;

d) numarul unitatilor spitalicesti pe localitate;

e) accesul la tratamente medicale.

Starea ecologica a ruralului este definita prin indicatorii:

a) calitatea aerului;

b) gradul de utilizare a apelor curgatoare;

c) calitatea noxelor din mediu;

d) cantitatea de ingrasaminte utilizate la ha;

e) gradul de impadurire al teritoriului.

Subcriteriul invatamantului are ca indicatori:

a) numarul de institutii scolare pe localitati;

b) gradul de complexitate al invatamantului;

c) numarul de elevi la 1.000 locuitori;

d) numarul de elevi raportat la populatia totala;

e) numarul scolilor cu profil agricol din zona.

Subcriteriul comunicatiilor are ca indicator principal:

a) numarul abonamentelor la radio - TV la 1.000 locuitori;

b) numarul posturilor telefonice la 1.000 locuitori;

c) numarul de abonamente de presa la 1.000 locuitori;

d) gradul de utilizare a telefoniei mobile;

e) numarul de unitati postale din zona.

Incarcatura de animale la 100 ha se calculeaza prin:

a) raportul UVM la suprafata pasunilor;

b) raportul UVM la suprafata terenului arabil;

c) raportul UVM la totalul terenului agricol al comunei;

d) raportul UVM la totalul terenului agricol al zonei;

e) raportul UVM la totalul pasunilor din zona.

Indicatiile de diversificare a activitatii economice are ca indicator:

b) ponderea populatiei mature fata de populatia totala;

c) ponderea populatiei stabile fata de populatia fluctuanta;

d) ponderea populatiei active neagricole fata de totalul populatiei active;

e) ponderea populatiei active agricole fata de totalul populatiei active;

f) ponderea populatiei active fata de totalul populatiei.

Indicele structurii de proprietate are ca indicator:

a) ponderea proprietatii asociate in totalul suprafetei agricole;

b) ponderea proprietatii de stat in totalul suprafetei agricole;

c) ponderea proprietatii private in totalul suprafetei agricole;

d) ponderea proprietatii arendate in totalul suprafetei agricole;

e) ponderea terenurilor arabile in totalul suprafetei agricole.