Motorul in patru timpi este folosit
la aproape toate automobilele cu ardere interna. Acest motor a a fost
inventat Nikolaus August Otto care foloseste drept combustibil amestec de
aer si vapori de benzina. Motorul se numeste astfel pentru
ca are 4 timpi importanti.
Motorul
este compus dintr-un cilindru care este acoperit la un capat si la
celalalt capat este un piston care se deplaseaza de sus un jos
de-a lungul cilindrului, mai sunt doua supape, una de admisie pe care intra
combustibilul si o supapa de evacuare a gazelor dupa ardere
si pentru aprinderea combustibilului exista o bujie care produce o
scanteie.
Primul
timp incepe atunci cand pistonul este jos, pe supapa de admisie sunt introduse
vapori de benzina si aer, cealalta supapa este
inchisa. Al doilea timp este caracterizat prin faptul ca supapa de
admisie este inchisa pistonul se ridica si amestecul se
comprima. Al treilea timp este caracterizeza prin aprinderea
combustibilului de catre bujie care produce o scanteie si
pistonul este fortat sa se deplaseaze in jos. Si al patrulea
timp este reprezentat prin deschiderea supapei de evacuarea si eliminarea
gazelor care au rezultat dupa ardere si deplaserea pistonului in sus
dupa care urmeaza un nou ciclu.
Pe
acelasi principiu functioneza si motorul in patru timpi
care are ca si combustibil motorina.
De
obicei la un automobil sunt folositi mai multi cilindri pentru a
creste puterea si tot odata creste acceleratia si
viteza automobilului respectiv, dar daca creste numarul de
cilindri cantitatea de combustibil consumata este mai mare si
bineinteles emisia de gaze este mai mare deci poluare mai mare.
