Produse petroliere semifbricate si finite

Produse petroliere semifbricate si finite

Titeiul constituie una dintre principalele bogatii naturale ale tari noastre.Produsele care se obtin prin prelucrarea titeiului prezinta o foarte mare importanta pentru dezvoltarea economiei nationale.In prezent,aproape ca nu exista sectoare de activitate in economia tarii noastre unde sa nu fie utilizate produsele petroliere.

Aproximativ 85% din totalitatea produselor petroliere sunt utilizate sub forma de combustibil si 8-10% ca lubrifianti(uleiuri si unsori).Avantajul combustibilului obtinut din titei,fata de toti ceilalti combustibil,consta in marea sa putere calorica(9300-11100 kcal/kg),absenta cenusii,usurinta transportului si pretul de cost scazut.

Produsele petroliere sunt folosite si ca materii prime in industria chimica.Din hidrocrburile existente in titei se obtin sute de produse si reactivi de tot feluri.Produsele petroliere sunt folosite in industria energetica,a cauciucului,a lacurilor si vopselelor,la fabricarea sapunului si a parfumurilor,in industria farmaceutica,poligrafica,de incaltaminte,textila,a hartiei,prelucrarea lemnului,industria alimentara si alte ramuri industriale,nu numai sub forma de combustibil si lubrifianti,ci si ca materii prime pentru fabricarea unor variate produse de larg consum.

Industria petrochimica produce materiale ce inlocuiesc metalele deficitare,sticla,lemnul,fibrele,pielea,materiale ceramice etc.Fabricarea cauciucului sintetic,acetonei,alcoolului etilic,aldehidei formice si a maselor plastice se bazeaza in mare masura pe materii prime obtinute din titei.Produsele petroliere se mai folosesc si la fabricarea ingrasamintelor si a diferitelor preparate intrebuintate la combaterea daunatorilor si buruenilor.

A.BENZINE

Benzinele sunt produse petroliere formate in general din hidrocarburi parafinice,naftenice si aromatice,de la cele cu patru atomi de carbon in molecula,pana la cele cu temperaturi de fierbere in jurul a 200 grade C.Compozitia chimica a benzinelor depinde de materia prima din care provin si de procesul de fabricatie.

Dupa scopul utilizarii lor,benzinele se impart in benzine combustibili,benzine solventi si benzine cu intrebuintari speciale,avand diferite caracteristici.

a.Benzinele combustibili sunt utilizate la arderea in motoare,constituind carburantul cele mai mult intrebuintat.Au putere calorica mare(10400 kcal/kg),se aprind usor si ard fara reziduuri,arderea facandu-se repede si progresiv.Comportarea la ardere in motor este prezentata prin cifra octanica,caci cu cat raportul de compresie al unui motor este mai mare,deci consumul specific de combustibil mai mic,cu atat si cifra octanica a benzinei trebuie sa fie mai ridicata.

Pentru imbunatatirea proprietatilor antidetonate ale benzinelor se utilizeaza aditivi.

Compozitia benzinelor ca si a celorlalti combustibili nu trebuie sa varieze in cursul transportului,depozitarii si utilizarii,ci trebuie sa fie stabila.

Presiunea de vapori prezinta un mare interes atat pentru siguranta in timpul transportului si depozitarii benzinei cat si pentru evitarea formarii dopurilor de gaze care pot produce oprirea motorului sau pot impiedica pornirea lui.

In vederea asigurarii proprietatilor de pornire satisfacatoare,limita inferioara a presiuni vaporilor saturati de benzina s-a stabilit la 240mm col.Hg.

Hidrocarburile nesaturate care intra in compozitia combustibilului se pot oxida si polimeriza,ducand la formarea gumelor care inrautatesc proprietatile de exploatare,depunandu-se in sistemul de alimentare a combustibilului si deregland functionarea acestuia.Un continut prea mare de hidrocarburi nesaturate influenteaza stabilitatea produsului.

Combustibili nu trebuie sa fie corosivi,adica sa nu contina acizi,alcalii si compusi cu sulf.Continutul mare de acizi si sulf provoaca coroziune rezervoarelor de benzina si a aparaturii de alimentare cu combustibil(pompe,tevi,jicloare,injectoare etc.);in prezenta umiditatii produsele de ardere a sulfului formeaza acizi care provoaca o mare uzura pieselor expuse la frecare si in special a sistemului de esapare a motorului.S-a dovedit,de asemenea,ca sulful are actiune corosiva si in faza gazoasa la temperaturi inalte.

b.Benzinele solventi se obtin din fractiuni de titei cu punct de distilare coborat,provenite de la distilarea primara.Ele se caractreizeaza prin limitele temperaturilor de distilare foarte tinguste.

Practica a aratat ca pot fi utilizati solventii ale caror temperaturii de distilare sunt cuprinse intre 50 si 200 grade C;produsele care distila in intervalul 200-300 grade C sunt putin folosite ca solventi,din cauza volatilitatii lor extrem de lente.

Viteza de volatilitate este una din cele mai importnte proprietatii ale solventilor.

c.Benzinele cu intrebuintari speciale sunt:

Eterul de petrol este o fractiune formata din hidrocarburi cu punct de fierbere scazut ,care se obtine prin rectificarea benzinei usoare parafinice sau a gazolinei.Nu contine hidrocarburi aromatice si nici compusi cu sulf.Se intrebuinteaza ca reactiv(aether petrol ei) pentru diferite analize.

Benzina farmaceutica este o fractiune ce rezulta din distilarea primara a titeiului care se intrebuinteaza in scopuri medicale.

B.PETROLURI

Petrolul este fractiunea care se obtine la distilarea primara dupa separarea benzinelor,fiind format din componenti care distila intre 200 si 300grade C.

Petrolul este format din hidrocarburi,alaturi de care se mai gasesc compusi cu oxigen,cu sulf si intr-o foarte mica masura compusi cu azot.Hidrocarburile din petrol nu au putut fi identificate in totalitate pana in prezent din cauza numarului mare de izomeri care ingreuiaza separarea lor.Au fost izolate parafine (omologi cuprinsi intre decan si hexa-decan),izoparafine aromatice (tetrametil-benzen,hexametil-benzen,naftalen,metil-naftaleni si dimetil-naftaleni) in proportie de 20+25%,cu atat mai multe cu cit natura titeiului este mai asfaltoasa precum si naftene (monociclice si biciclice).Au fost de asemenea identificate si hidrocarburi cu structura mixta nafteno-aromatica(tetralina,metil- si dimetil+tetra-hidronaftalen).

Hidrocarburile nesaturate sunt intr-o proportie foarte redusa si au structura ciclica(ciclopentadieni si ciclohexadieni).

Dupa utilizarea care i se da,se fabrica doua sortimente de petrol:petrol lampant si petrol pentru motoare(tractoare si turboreactoare.

a.Petrolul lampant se foloseste drept combustibil pentru uzul casnic,pentru iluminat in lsmpi de petrol obisnuite si cu incandescenta,pentru felinare de semnalizare,faruri,geamanduri etc.De asemenea,el mai este folosit si ca solvent la fabricarea musamalelor,la prepararea lacirilor cu uscare la temperaturi inalte,la impregnarea pielii,la spalarea pieselor in atelierele de reparatii electrice si mecanice etc.

b.Petrolul pentru motoare cuprinde:

Petrolul pentru tractoare este un amestec de fractiuni obtinute prin distilarea titeiurilor neparafinoasecu fractiuni obtinute prin distilarea titeiurilor neparafinoasecu fractiuni obtinute la cracarea termica(cu limita de distilare pana la 300 grade C).Acest

sortiment de petrol este folosit la arderea in motoare cu raport de compresie scazut(intre 2,5:1 si 4,0:1).

Proiect: Corpuri de iluminat pentru exterior de pus in beton sau pavej Proiect: Constructii sigure la cutremure - antecalculare statica a caselor din manta din beton pentru zonele seismice

Petrolul pentru turboreactoare este o fractiune ce se obtine prin distilarea primara a titeiului si care este folosit drept carburant la turboreactoare.

C.MOTORINA

Motorina este fractiunea de titei care distila intre 250-380 grade C,dupa separarea petrolului.Ea este fractiunea cea mai grea care se obtine dintr-un titei prin distilare la presiunea atmosferica.Daca titeiul s-ar incalzi la temperaturi mai ridicate decat aceea necesara distilarii motorinei,s-ar produce descompuneri moleculare cu degajarii de gaze si modificarea proprietatilor fractiunilor preexistente in titei.

Din punct de vedere calittiv,motorinele sunt:parafinoase(care se solidifica la temperaturi peste 0 grade C)si neparafinoase sau asfaltoase(care raman fluide chiar la temperaturi de 20 grade C).

Aceasta fractiune este compusa din hidrocarburi (90-96%),compusi oxigenati(acizi naftenici,acizi grasi si rasini) si compusi cu sulf.Hidrocarburile aromatice prezinta 5-30% din motorina,iar cele naftenice 15-40% si chiar 60%,in functie de natura titeiului.Motorinele nu contin decat in rare cazuri hidrocarburi olefinice si numai in cantitati mici.

Motorina este folosita in special drept combustibil pentru motoarele cu ardere lenta(tip Diesel,semi-Diesel etc.).Se mai foloseste si ca lubrifiant pentru masinile frigorifere,component lichid la fabricarea unorilor consistente,combustibil pentru injectoare etc.

Combustibilii Diesel trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii:sa asigure pornirea rapida(aprinderea usoara) si functionarea lina a motorului(adica sa aiba arderea uniforma si completa),corodarea pieselor din aparatura de alimentare a combustibilului,sa nu contina apa sau sa nu provoace depuneri de cocs in injectoare si o ancrasare prea intensa,sa nu provoace impuritati mecanice,sa aiba viscozitatea corespunzatoare pentru o buna pulverizare si pentru functionarea in bune conditii de alimentare cu combustibili.Pentru obtinerea combustibililor care se aprind usor,hidrocarburile cele mai bune sunt cele parafinice(fiind mai antidetonante)iar cele mai putin indicate sunt hidrocarburile aromatice;hidrocarburile naftenice ocupa pozitia de mijloc.

D.PACURA

Pacura este reziduul de la distilarea titeiului ramas dupa ce s-au vaporizat benzina,petrolul si motorina,ea reprezinta aproximativ jumatate din cantitatea de titei sub pus distilarii.

Spre deosebire de produsele distilate,care au un caracter saturat foarte pronuntat,pacurile sunt mai nesaturate.Structura chimica a pacurilor este mai bogata in molecule mari ci cicluri si duble legaturi.Moleculele mari se oxideaza mai usor decat cele mai mici si au tendinta de a forma rasinii si alfa-etene.Din aceasta cauza,in pacuri se gasesc in cantitati mre astfel de complecsi oxigenati,care formeaza trecerea de la hidrocarburi la carboide.

Din punct de vedere chimic,pacura este formata din hidrocarburi,substante complexe(rasini,asfaltene etc),compusi cu oxigenul etc.

Pacurile sunt folosite drept combustibil (unele pentru ardere in motoare,iar altele in focare),ca materie prima pentru fabricarea uleiurilor si a vaselinelor naturale sau ca materie prima pentru fabricarea benzinelor prin cracare.

E.ULEIURI

Uleiurile sunt fractiunile de pocura din care s-au extras parafinile si substantele rasinoase,fiind constituite in cea mai mare parte (95-100%) din hidrocarburi.Fractiile de uleiuri formeaza o serie continua de omologi cu greutati moleculare care cresc proportional cu punctul de fierbere si viscozitate.

In generl,uleiurile sunt constituite din hidrocarburi mixte care nu au la baza catene parafinice,cicluri naftenice si cicluri aromatice.Dintre aceasta predomina proprietatile acelei structuri care prezinta(in greutate) o proportie mai mare in molecula deci de ciclul aromatic si de cel naftenie;catenele liniare libere care au un caracter esentil parafinos(puncte de congelare ridicate) nu se gasesc in uleiuri deoarece au fost eliminate prin deparafinare.Se gasesc insa in cantitati apreciabile catene parafinice fixate pe cicluri fara a imprima insa un caracter parafinic predominant.

Dupa destinatia lor,uleiurile minerale se impart in uleiuri lubrifiante (pentru ungere) si uleiuri nelubrifiante.

a.Uleiurile lubrifiante indeplinesc urmatoarele functii:reducerea frecarii,reducerea sau prevenirea uzurii suprafetelor in frecare,racirea partilor de masini ale cuplurilor ain frecare.

Uleiurile pentru motoare trebuie sa formeze o pelicula protectoare aderenta,tenace,rezistenta la solicitari mecanice si termice.La oprirea motorului,pelicula de ulei trebuie sa se mentina pe suprafatele unse.Uleiul trebuie sa transmita caldura de frecare,trebuie sa nu formeze reziduuri la ardere si sa nu formeze produse de ingrosare (de imbatranire)

b.Uleiuri nelubrifiante.O parte din uleiuri se intrebuinteaza in alte scopuri decat lubrifierea si anume:

Uleiurile de izolatie se obtin din distilatele titeiului slab asfaltoase,neparafinoase si se intrebuinteaza indeosebi ca mediu izolant si ca agent pentru racire in aparatele electrice.Din aceasta grupa fac parte uleiurilede transformatoare si condensatoare.Uleiurile pentru transformator se folosesc pentru incarcarea transformatoarelor,intrerupatoarelor cu ulei si a altor aparate de inalta tensiune.Uleiul pentru condensatoare se foloseste in industri electrotehnica si in radiotehnica,pentru izolarea condensatoarelor de hartie,utilizate in tehnica curentilor tari,la tensiuni inalte si in instalatiile de curent alternativ pentru a marii factorul de putere.

Uleiurile utilizate ca medii pentru operatii mecanice (sisteme hidraulice si pompe de vid) sunt:uleiurile pentru sisteme hidraulice care servesc pentru a transmite in mecanisme o forta capabila sa efectueze un lucru mecanic mare pe un parcurs scurt.

Uleuri farmaceutice si pentru parfumerie (uleiuri albe) se obtin din distilatele provenite din titeiuri uleioase de calitate superioara prin rafinare cu acid sulfuric concentrat (fu-mans) sau cu anhidrida sulfurica,dupa care se neutralizeaza si se trateaza cu pamanturi decolorante.Uleiul de vaselina medicinal este un lichid uleios incolor,fara fluorescenta,inodor si insipid.Se foloseste in scopuri medicinale in stare pura sau component la prepararea diverselor alifii si in parfumerie se utilizeaza la prepararea cremelor pentru piele,a rujurilor,a pomezilor pentru par etc.

F.UNSORI CONSISTENTE

Unsorile consistente sunt amestecuri de uleiuri minerale cu diversi agenti de ingrosare ca sapunurile acizilor grasi superior si hidrocarburile solide.Agentul de ingroseare formeaza faza dispersa a unsorilor,retinand intre particulele sale uleiul;datorita lor,unsorile au plasticitate.

Unsorile sunt clasificate in functie de domeniile lor de utilizare in trei grupe:unsori lubrifiante,unsori de protectie si unsori de etansare.

Unsorile intrebuintate ca materiale lubrifiante trebuie sa asigure micsorarea frecarii pieselor si mecanismelor,etasandu-le si ferindu-le de coroziune.Unsorile de protectie trebuie sa asigure o protectie a pieselor metalice impotriva coroziunii un timp indelungat.Unsorile de etansare trebuie sa fie insolubile si chimic inerte fata de mediul ambiant (apa,benzina etc.),asigurand o buna etansare a imbinarilor (robinete,presarni-turi etc.).

Unsorile lubrifiante au,intr-o anumita masura,atat proprietati de protectie,cat si de etansare.Unsorile de protectie pot fi utilizate in anumite conditii si ca unsori lubrifiante.

Dupa agentul de ingrosare unsorile se impart in unsori cu sapunuri si unsori cu hidrocarburi.Pentru imbunatatirea calitatii unsorilor se folosesc aditivi.

a.Unsorile cu sapunuri.Pentru prepararea acestor unsori se folosesc sarurile acizilor grasi superiori (sapunuri)cu diferite metale.Pentru obtinerea sapunurilor se folosesc acizii grasi sintetici,grasimi naturale si acizi grasi separati din grasimi,acizi cu 12-20 atomi de carbon in catena.

Unsorile cu sapunuri se grupeaza de obicei dupa cationul metalic ce intra in compozitia sapunului (unsori de calciu,sodiu,litiu,aluminiu,bariu).

b.Unsorile pe baza de hidrocarburi sunt mai putin utilizate decat unsorile pe baza de sapun.

G.VASELINE,PARAFINE,CEREZINE,PETROLATUM

In compozitia chimica a acestui grup de produse intra hidrocarburi solide,cu greutate moleculara mare,intre care predomina hidrocarburile aciclice saturate.Aceste hidrocarburi au o structura cristalina care la amestecare cu un ulei mineral formeaza o retea speciala,ce retine perfect uleiul.

a.Vaselina este un amestec de hidrocarburi solide sub forma de cristale foarte mici (parafine si cerezine in proportie de 15-20%) cu hidrocarburi lichide(uleiuri).Dupa modul lor de fabricare,vaselinele sunt naturale si artificiale.

Vaselina farmaceutics naturala se utilizeaza in scopuri medicinale pentru ungerea pielii,precum si pentru prepararea diferitelor alifii.Se mai utilizeaza si in diverse industrii,in industria cosmetica la prepararea cremelor,pastelor,pomezilor etc.,in industria textila la prepararea compozitiilor emulsionate pentru inmuirea tesaturilor scumnpe de matase.Mai este folosita si ca unsoare anticorursiva pentru aparate de masura(optice) si pentru instrumentele chirurgicale.

Vaselina tehnica artificiala este un amestec de parafina,cerezina sau petrolatum cu uleiuri mineral de viscozitate medie.Ea constituie o unsoare universala (cu punct de topire coborat) de lubrifiere si protectie.Indeplinind anumite conditii,vaselina tehnica poate fi utilizata in industria electrotehnica pentru incarcarea si impregnarea condensatoarelor.

b.Parafina este un amestec de hidrocarburi parafinice solide,care se gasesc in diverse titeiuri parafinoase pana la 18-20%.Ele au o structura cristalina la melara sau in forma de benzi.Parafina comerciala are in compozitia sa 90,6% hidrocarburi parafinice normale,8,2% izoparafine, 1,2% ciclo-parafine,majoritatea cu greutati moleculare corespunzatoare unui numar de 22-27 atomi de carbon (au fost identificate si unele parafine ajungand pana la C50 H102

Parafina nerafinata cu un continut de parafina 50% ulei,ce are un punct de topire coborat,este utilizata pentru impregnarea betelor de chibrituri in vederea usurarii aprinderii lor.Parafina rafinata serveste ca materie prima pentru fabricarea vaselinei artificiale,a unsorilor consistente,a luminarilor,in industria electrotehnica )ca material izolant),in industria hartiei(la impregnarea unor soturi speciale de hartie),in industria textila (pentru ceruirea atei si la apreturi),in industria chimico farmaceutica ( la ambalarea medicamentelor,a reactivilor si la confectionarea precipientilor antiacizi pentru conservarea acidului fluorhidric etc.) si la fabricarea cerurilor ( pentru incaltaminte,lemn,parchete).Se mai fabrica si parafine moi (punct de topire-40 grade C) care servesc la prepararea cosmeticelor si a acizilor grasi prin oxidare catalitica.Acesti acizi sunt inlocuitori ai grasimilor naturale,fiind folositi ca materie prima pentru sapun la fabricarea unsorilor consistente.Prin cracarea parafinei rezulta o mare proportie de olefine ( 65-70%).

Parafina supusa la rafinare inaintata se utilizeaza in industria alimantara ( pentru produse zaharoase) si in parfumerie.

c.Cerezina este un amestec de hidrocarburi solide cu molecula mare si structuri diferite,in special izoparafine.Cerezina comerciala este o masa omogena de culoare galbena pana la alba,inodora si cu aspect de ceara;in stare pura se prezinta sub forma de cristale aciculare foarte bine.

Se intrebuinteaza in parfumerie si cosmetica la prepararea alifiilor,cremelor etc.,la fabricarea vaselinei farmaceutica artificiale,a unsorilor consistente speciale,in electrotehnica si radiotehnica (ca material izolant),in galvanoplastie,la confectioarea matritelor,la impregnarea hartiei (de copiat si ceruita),la fabricarea luminarilor (care sunt mai bune decat cele din parafina),la fabricarea creioanelor colorate,cremei de ghete,cerii de parchete,a fagurilor artificiali (adaugandu-se 10-20% ceara de albine numai pentru miros), a diverselor apreturi, confectionarea diferitelor modele, machete, flori etc., si ca inlocuitor al diferitelor feluri de ceara (de albine,de carnauba si ceara montana). Cerezina este mai plastica decat parafina si mai durabila, formand filme mai rezistente la apa decat parafina.

d. Petroleum este un amestec de hidrocarburi solide de greutate moleculara mare (cu structura microcristalina) si ulei rezidual (pana la 20%), obtinut prin deparafinarea uleiurilor mai viscoase rafinate cu acid sulfuric sau cu solventi selectivi. Are o culoare cafenie deschisa si o consistenta moale pana la solida in functie de natura si proportia celor doi componenti. Se intrebuinteaza ca materie prima pentru fabricarea cerezinei, a vaselinei artificiale (farmaceutica si tehnica), a unsorilor consistente, a unor mase izolante si pentru cabluri. Oxidat, datorita proprietatilor sale este utilizat ca aditiv activant a uleiuri si lichide de ungere-racire.

H.BITUMURI

Bitumurile sunt utilizate complexe de hidrocarburi cu greutate moleculara mare si compusii lor oxidar. In compozitia chimica a bitumurilor predomina asfaltenele, rasinile si uleiurile. Asfaltenele imprima bitumului o duritate mare si un punct de inmuiere ridicat, iar rasinile ii maresc proprietatea de liant si plasticitatea. Uleiurile constituie un mediu diluant pentru rasini asfaltene.

In marea lor majoritate bitumurile sunt utilizate ca material de constructie rutiera, unde asigura o suprafata neteda, cu o buna rezistenta mecanica si la uzura, impermeabila, lipsita de praf, care poate fi usor curatata si care amortizeaza zgomotul produs de circulatie. In acest scop se fabrica mai multe calitati de bitum, dupa punctul lor de inmuiere si penetratie.

Se fabrica, de asemenea, si bitumuri cu intrebuintari speciale, dintre acestea sunt folosite pentru fabricarea lacurilor, vopselelor si a produselor electroizolante. Alte bitumuri sunt folosite pentru izolarea conductelor, izolatii hidrofuge etc.

I.PRODUSE DIVERSE

a. Benzenul este un lichid incolor, volatil si cu proprietati toxice puternice. Benzenul se obtine prin piroliza sau prin extractie selectiva cu bioxid de sulf la 5060 grade C. Se intrebuinteaza ca materie prima in industria colorantilor,lacurilor, a substantelor aromate, a medicamentelor si a preparatelor fotografice, ca solvent si mijloc de extractie.In industria petroliera este folosit ca materie prima pentru fabricarea produselor alchilate si ca solvent la fabricarea uleiurilor de aviatie.

b. Toluenul si xilenii sunt produse ce se fabrica prin piroliza, prin aromatizarea catalitica sau prin extractia selectiva cu bioxid de sulf la -50…-60 grade C. Se folosesc pe scara larga pentru fabricarea diferitelor substante, ca solventi pentru lacuri si vopsele. Toluenul ce se foloseste pentru prepararea trinitrotoluenului trebuie sa fie de o puritate deosebita si sa aiba un grad de sulfonare ridicat.

c.Izooctanul este utilizat la prepararea benzinelor de aviatie.

d.Cocsul de petrol este o masa solida, poroasa, de culoare neagra, formata din hidrocarburi cu greutate moleculara mare, greu fuzibile si cu structura in cea mai mare parte aromatica (carbine), cu un continut mic de hidrogen si saruri minerale. Compozitia elementara a cocsului de petrol consta din : 85-95 % C, 2-10% H, 1-6 % S ai O. Se obtine prin coxificarea reziduurilor de la cracare la temperatura de circa 500 grade C si este folosit la fabricarea electrozilor necesari industriei de aluminiu si de otel. Pentru aceasta, el trebuie sa aiba un continut mic de cenusa (fara vanadiu) si sa nu contina compusi cu sulf sau fosfor. In mod curent este intrebuintat la fabricarea brichetelor pentru consumul casnic.

e. Cocsul de gudroane este o masa spongioasa de culoare neagra cu un continut mare de cenusa si sulf care se obtine prin arderea gudroanelor acide in curent de aer. Este folosit la ars in cuptoarele de arderea caramizilor.

f. Acizi naftenici si sapunurile naftenice sunt produse care se obtin prin prelucrarea reziduurilor alcaline de la rafinarea petrolului, motorinei sau fractiunilor de ulei. Sunt intrebuintate la fabricarea sapunurilor in locul grasimilor vegetale si animale.

Acizi naftenici se prezinta ca un lichid de culoare bruna-rosiatics sau bruna inchis catre neagra, cu miros patrunzator si dezagreabil ce se datoreste mai ales aciziilor grasi si fenolilor cu care sunt amestecati. Ei sunt amestecuri de omologi cu greutati moleculare ce variaza intre 120 si 280.

Sapunul naftenic este o substanta cu aspect de alifie a carei culoare variaza de la galbena pai la bruna inchis in functie de materia prima. Este un amestec format din sapunuri de sodiu ale acizilor naftenici, apa, o cantitate mica de produs petrolier si saruri minerale. Calitatea sapunului naftenic variaza proportional cu indicele de aciditate a acizilor naftenici si invers proportional cu continutul in substante nesaponificabile. Sapunurile de calitate superioara se obtin prin prelucrarea alcaline de la rafinarea petrolului si a motorinei. Sapunul naftenic se mai intrebuinteaza in industria textila ( la vopsire,spalare), la gresarea pieilor cu uleiuri minerale in industria pielariei, ca dezinfectant si pentru prepararea compozitiilor folosite in combaterea daunatorilor culturilor agricule.

g. Acizii sulfonici se obtin prin tratarea petrolului sau motorinei cu acid sulfuric concentrat sau cu anhidrida sulfurica. Calitatea aciziilor sulfonici variaza direct proportional cu greutatea lor moleculara si invers proportional cu continutul de produs petrolier si acid sulfuric.

Sulfonatul de sodiu sau amoniu este intrebuintat in industria textila ca detergent si in industria chimica drept emulgator.

h. Dezemulsionanti si detergenti. Dezemulsionantul este o solutie apoasa de gudron acid neutralizat, obtinut prin sulfonarea cu anhidrida sulfurica, sau cu acid sulfuric proaspat sau uzat a fractiunilor de petrol si motorina. Se foloseste pentru desfacerea emulsiilor de titei la extractie.

Detergentul este o substanta superficial activa obtinuta la neutralizarea gudronului acid.

Proprietatile lui constau in flotare si puterea de spumare.

i.Acizii grasi sintetici au minimum 20 atomi de carbon si se obtin prin distilarea fractionata a acizilor grasi sintetici ai parafinei oxidate. Se intrebuinteaza la prepararea unor unsori consistente.

j. Gazele lichefiate sunt amestecusi de hidrocarburi care in conditii normale adica la 20 grade C si la presiunea de 760 mm col.Hg sunt in stare gazoasa, iar prin scaderea temperaturii sau cresterea presiunii se transforma in lichid.

k. Fenolii tehnici reprezinta un amestec de fenol, crezoli, xilenoli si uleiuri. Sunt utilizati la prepararea prafului de presare pentru confectionarea obiectelor din mase plastice.

l. Mercaptanii sunt compusi cu sulf ce se gasesc in cantitate mai mare in benzinele de cracare. Mercaptanii sunt un produs lichid de culoare galbena, cu miros dezgustator, patrunzator si foarte persistent. Datorita acestui miros, ei sunt folositi la odorizarea gazelor combustibile.