Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didactice Bani si dezvoltarea carierei Stiinta  si proiecte tehnice Istorie si biografii Sanatate si medicina Dezvoltare personala
referate stiinta Sa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Tehnica mecanica


Qdidactic » stiinta & tehnica » tehnica mecanica
proiect - aplicarea lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor



proiect - aplicarea lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor


Tema proiectului (pag. 1)

Sa se elaboreze studiul privind aplicarea lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor si a tratamentelor indicate in U.P. ………….. din cadrul O.S. ………………….

                Beneficiar:                                                                                                                          Executant:

      O.S. …………..                                                                                                 Nume si prenume – grupa ……

         Termen de predare:                                                                                                              Indrumator:

……………………….                                                                                                 ……………………………

Cuprinsul proiectului (pag. 2)

- se enumera capitolele, subcapitolele si paragrafele proiectului, precum si paginile din text la care se gasesc acestea.

A.      PIESE SCRISE

CAP. 1 DATE CU CARACTER GENERAL

1.1. Localizarea studiului

- se precizeaza:

·         marea unitate geografica in care se incadreaza U.P………..

·         detinatorul padurilor (Regia Nationala a Padurilor-ROMSILVA, prin Directia Silvica……… si Ocolul silvic ………..)

·         vecinatatile, limitele si hotarele U.P.

·         suprafata totala a U.P. (conform amenajamentului, precum si doar pentru cele 30-35 u.a. considerate)

·         organizarea administrativa a U.P. pe brigazi, districte si cantoane.

CAP. 2 STUDIUL CONDITIILOR STATIONALE DIN U.P. …………………………

2.1. Conditii geologice si geomorfologice

- aspectele necesar a se regasi in cuprinsul proiectului si care se preiau mai ales din amenajamentul studiat, dar si din alte lucrari, constau din:

a. Geologie

·         marea unitate geologica

·         principalele roci si materiale parentale si rolul lor sub aspect pedogenetic.

b. Geomorfologie

·         marea unitate geomorfologica

·         configuratia terenului (in ansamblu si in detaliu, pentru u.a. considerate)

·         forme de relief intalnite in cuprinsul U.P.

c. Orografie – toate caracteristicile orografice se prezinta NU prin preluarea informatiei din amenajament, ci doar pentru cele 30-35 u.a.-uri luate in calcul, in felul urmator:

1. Altitudine

·         valoarea minima si maxima, precum si energia de relief (diferenta dintre altitudinea minima si maxima)

·         altitudinea medie.

2. Expozitie

·         expozitia generala si cele de detaliu, cu rolul jucat asupra distributiei vegetatiei forestiere.

3. Inclinare

- intervalul de variatie

- inclinarea medie

- repartitia (in ha si %) a terenurilor pe categorii de inclinare (tabel 1).

                La finalul paragrafului se vor face cateva consideratii privind influenta factorilor amintiti asupra asortimentului de specii, cresterii si productiei vegetatiei forestiere.

2.2. Conditii climatice

2.2.1. Aspecte generale

- folosind Geografia Romaniei, vol. I (1984) sau alte surse de informare (ex. cursul de meteorologie) se incadreaza zona respectiva in clasificarea lui Kφppen (Dissescu) si Stoenescu (Monografia geografica a R.P.R., 1960), realizandu-se si o descriere sumara a respectivului tip climatic.

2.2.2. Regimul termic

- se precizeaza statia meteo cu care s-a lucrat, precum si:

·         temperatura medie multianuala (lunara si anuala)

·         amplitudinea termica

·         numarul zilelor cu t > 00C (perioada bioactiva)

·         numarul zilelor cu t > 100C (sezonul de vegetatie)

·         data medie a primului si ultimului inghet.

Informatiile se completeaza cu un tabel centralizator privind repartitia temperaturii medii de-a lungul lunilor anului.

2.2.3. Regimul pluviometric

·         tabel centralizator privind distributia precipitatiilor de-a lungul anului (valori lunare si media multianuala).

2.2.4. Evapotranspiratia potentiala (ETP)

·                     tabel cu distributia ETP de-a lungul anului si valoarea multianuala.

2.2.5. Regimul eolian

·         tabel cu frecventa (%) si viteza (m/s) vantului pe directii

·         vanturi dominante cu posibile efecte negative (rupturi, doboraturi etc.)

·         numar zile cu vanturi depasind 11m/s, respectiv 17m/s

·         doua figuri distincte, la scari rezonabile, pentru frecventa si viteza vantului pe directii

1. Figurile se noteaza cu “Fig. 1 Frecventa (viteza) vantului pe directii”

2. Scarile folosite apar distinct pe figuri, ca si zona de calm din repartitia frecventei vantului pe directii.

2.2.6. Sinteza climatica

·         se prezinta tabelar valoarea indicelui de ariditate (de Martonne), la nivel lunar si anual, calculat cu formulele:

                                         12p                                                                         P

Iar lunar  =  ------------                                         Iar anual  =  ------------        , unde                  

                                        t + 10                                                                   T + 10

p, P – precipitatii medii lunare si anuale;

t, T – temperaturi medii lunare si anuale

·         se indica semnificatia valorilor lunare si anuala ale Iar (zona fitoclimatica)

·         se completeaza diagrama climatica Walter-Lieth (model Chirita et al., 1977: Statiuni forestiere), explicandu-se in legenda continutul acesteia.

2.3. Conditii hidrologice si hidrografice

- se precizeaza:

·         bazinul hidrografic

·         tipul de regim hidric

·         principalele cursuri de apa si densitatea retelei hidrografice.

2.4. Conditii edafice

·         doar pentru cele 30-35 u.a.-uri studiate se prezinta sintetic (tabelul 2) repartitia suprafetelor (exprimata in ha si %) pe clase, tipuri si subtipuri de sol

2.5. Caracterizarea stationala

·         tabelar (tabelul 3), doar pentru cele 30-35 u.a.-uri, se prezinta repartitia suprafetelor (in ha si %) pe tipuri de statiune

CAP. 3 STUDIUL VEGETATIEI FORESTIERE

3.1. Analiza si cartarea tipologica a padurii

-          pe baza descrierilor parcelare se stabileste statistica formatiilor forestiere si a tipurilor de padure (tabelul 4)

-          se indica structura arboretelor pe specii (tabelul 5) si structura arboretelor in raport cu faza de dezvoltare (tabelul 6)

CAP.4 STUDIUL CONDITIILOR TEHNICO-ECONOMICE

4.1. Zonarea functionala a padurilor

- se realizeaza statistica (tabelul 7) incadrarii arboretelor pe grupe, subgrupe si categorii functionale in raport cu zonarea fiecarui arboret (grupa I, cu diverse subgrupe si categorii functionale, respectiv grupa a II-a)

-          se indica (sub tabel) semnificatia simbolurilor (categorii functionale) folosite in cazul grupei I.

4.2.Analiza bazelor organizarii amenajistice

- prin copierea capitolului respectiv din amenajamentul U.P. cu care s-a lucrat se indica:

·         subunitatile de productie si protectie

·         compozitia-tel

·         regimul


·         tratamentele

·         diametrul-tel (doar la arborete de codru gradinarit)

·         exploatabilitatea

·         ciclul de productie

4.3.Analiza retelei instalatiilor de transport si a constructiilor

Pe baza informatiilor preluate din amenajamentul U.P. studiat se indica:

1. Instalatii de transport:

·         tipuri de drumuri, cu lungimea lor

·         densitatea actuala a retelei instalatiilor de transport

·         accesibilitatea fondului forestier si a posibilitatii

·         drumuri necesar a se construi si densitatea optima.

2. Constructii forestiere:

·         tipul si localizarea lor; modul de utilizare actual; nevoia de noi constructii, reparatii capitale etc.

CAP. 5 STABILIREA TEHNOLOGIEI DE APLICARE A TRATAMENTELOR

5.1. Alegerea regimului de aplicat in arboretele studiate

- utilizand diverse surse bibliografice (Norme tehnice no. 3/1988; curs Florescu si Nicolescu, 1998, Nicolescu, 2003) se definesc pe scurt regimele (codru sau crang) in care pot fi gospodarite padurile;

- pentru cele mai batrane arborete (cele 10-15 u.a.-uri exploatabile, la care diferenta dintre varsta actuala si varsta exploatabilitatii este mai mica de 10 ani) pentru care a fost copiata descrierea parcelara, dar care nu au fost incluse in Planul decenal de aplicare a lucrarilor de ingrijire si conducere) se stabilesc regimul (regimele), codru sau crang, de aplicat.

5.2. Planificarea decenala a aplicarii tratamentelor

-aceasta se realizeaza prin elaborarea Planului decenal de aplicare a tratamentelor pentru perioada 2008-2017[1] (tabelul 8) si justificarea solutiilor adoptate.

Arborete de codru – in plan se includ toate arboretele trecute, ajunse sau care vor ajunge la varsta exploatabilitatii in urmatorii 10 ani (10-15 arborete cu varste mari, neincluse in Planul decenal de aplicare a lucrarilor de ingrijire). Datele caracteristice acestor arborete se includ in col. 0-19, dupa care, pentru fiecare arboret se stabilesc (1) tratamentul cel mai indicat, (2) felul taierii, (3) numarul de interventii in decursul deceniului si intensitatea fiecareia, (4) precum si volumul de recoltat (col. 20-23).

(1) Tratamentul cel mai indicat se stabileste cu ajutorul Normelor tehnice pentru alegerea si aplicarea tratamentelor (N.T. 3, editia 1988 sau 2000) dupa parcurgerea succesiunii urmatoare de lucrari:

1. Folosind N.T.3 (pag. 55-59), pe baza grupei, subgrupei si categoriei functionale atribuite fiecarui arboret, se stabileste tipul de categorie functionala cu valorile T I…T VI (semnificatia in N.T. 3 din 1988, pag.54);

2. Se stabilesc (extrag) tratamentele posibil de aplicat in fiecare arboret, pe baza aceleiasi norme (NT 3 din 1988, pag. 57-62). Pentru aceasta se iau in considerare:

-          formatia forestiera din care face parte arboretul;

-          tipul de structura la nivel de u.a.;

-          nivelul productivitatii (clasa de productie medie pe arboret);

-          categoria de inclinare (panta) a terenului.

Dupa localizarea intr-un anumit tip de categorie functionala, arboretul se poate gasi in urmatoarele situatii:

-          Daca arboretul se gaseste in T I, nu este permis sa se aplice vreun tratament (lucrare);

-          Daca arboretul se gaseste in T II, este permisa doar aplicarea lucrarilor de conservare (Lc);

-          Daca arboretul se gaseste in T III…T VI, tratamentul de aplicat se alege din N.T. 3 din 1988, pag. 57-62.

                (2) Felul taierii in cadrul fiecarui tratament se alege in functie de situatia fiecarui arboret (consistenta, semintis instalat, taierile aplicate anterior etc.) ca si de tratamentul ales.

(3) Numarul de interventii din decursul deceniului, ca si intensitatea fiecareia (din care rezulta volumul de extras) se stabilesc prin consultarea diverselor surse bibliografice (Norme tehnice no. 3/1988; curs Florescu si Nicolescu, 1998, Nicolescu, 2003).

Este, de asemenea de preferat ca alaturarea parchetelor (interventia consecutiva cu lucrari in acelasi arboret) sa se faca la un interval de 2-3 ani (dupa realizarea starii de masiv in parchetul exploatat anterior).

5.3. Tehnologia de aplicare anuala a tratamentelor

5.3.1. Amplasarea anuala a tratamentelor propuse in diferite u.a.

Vizeaza alegerea arboretelor din care se va recolta asa numita posibilitate anuala de produse principale, precum si stabilirea lucrarilor necesare pentru dirijarea procesului de regenerare. Anual se stabilesc lucrarile de executat in anul (intervalul de planificare) urmator, iar rezultatele se inscriu in Borderoul de amplasare a masei lemnoase (produse principale) in anul 2008 (tabelul 9).

Pentru padurile de codru, in tabel se inscriu unul sau mai multe arborete din care se poate extrage cca. 1/10 din posibilitatea decenala pe volum, stabilita la paragraful anterior (suma volumelor extrase in cei 10 ani in toate u.a. incluse in plan). Pentru aceasta, se va da prioritate arboretelor de urgenta 1 (puternic si mijlociu calamitate = cu rupturi si doboraturi de vant sau zapada, atacuri de insecte, incendiate, cu consistenta sub 0,4, subproductive etc.) si urgenta 2 (arborete deja parcurse cu taieri de regenerare cu consistenta 0,4-0,6, slab calamitate, derivate de productivitate mijlocie sau superioara). Doar la final (daca este cazul) se iau in considerare cele din urgenta 3 (arborete cu consistenta minima 0,7, care au depasit, au atins sau vor atinge varsta exploatabilitatii in urmatorii 10 ani). 

ATENTIE:

-          col. 2 – de vazut ce procent din respectiva u.a se parcurge in primul an al deceniului (prima interventie);

-          col. 3 – de reflectat la felul taierii, deoarece in aceeasi u.a., in cei 10 ani de valabilitate a planului, se poate proiecta aplicarea a doua feluri distincte de taieri;

-          col. 9 – se va lua in considerare semintisul preexistent care poate fi vatamat la exploatare (in proportie de 10-15%), precum si cel instalat ca rezultat al respectivei taieri;

-          col. 10 – valoarea trecuta la “Total” trebuie sa reprezinte 1/10 din posibilitatea decenala de produse principale stabilita anterior;

-          col. 18-19 – se compara cele doua valori amintite doar la nivel total, nu si de u.a.

Pentru arboretele de crang, u.a.-urile de parcurs in primul an de proiectare, cu datele lor caracteristice se extrag direct din Planul decenal de aplicare a tratamentelor.

5.3.2. Punerea in valoare a masei lemnoase si intocmirea APV

Pentru o mai buna intelegere de catre studenti a procedeului de punere in valoare si mai ales a intocmirii APV, aceste etape se vor parcurge pentru arboretele din care se recolteaza produse principale doar dupa tratarea capitolului de Lucrari de ingrijire. Pentru arboretele parcurse cu rarituri in primul an al deceniului (2008), fiecare student va primi de la cadrul didactic indrumator un set de date initiale (date despre arboret), cu ajutorul caruia va putea intocmi APV.

Cunoscand etapele punerii in valoare a masei lemnoase de extras prezentate la punctul 6.2.5, se procedeaza mai intai la sortarea masei lemnoase de extras, existente in arboretele din Borderoul de amplasare a masei lemnoase (produse principale) in anul 2008. In acest scop, se considera fiecare u.a. si specie in parte, la sortare facandu-se uz de “Tabelele de sortare pentru arborete echiene” din “Biometria arborilor si arboretelor din Romania” (Giurgiu, Decei, Armasescu, 1972) in care se intra cu specia, clasa de productie, provenienta (daca este cazul) si diametrul mediu (nu varsta) ale acesteia. In rest, APV se completeaza identic modului prezentat la paragraful 6.2.5.

5.4. Masuri tehnice pentru dirijarea procesului de regenerare

- in proiect se vor prezenta masurile posibil de aplicat in u.a.-urile cuprinse in Planul decenal de aplicare a tratamentelor pentru perioada 2008-2017. Acestea se aleg (si se mentioneaza in proiect) dintre urmatoarele lucrari posibil de aplicat (vezi si N.T. 3/1988 sau 2000, Florescu si Nicolescu, 1998):

A. Lucrari pentru favorizarea instalarii semintisului (in arborete unde semintisul preexistent lipseste):

-          strangerea litierei groase (molidisuri, fagete, arborete pure de cvercinee);

-          indepartarea humusului brut (molidisuri cu flora acidifila);

-          mobilizarea solului (pe toata suprafata, partial = in vetre, in benzi);

-          extragerea subarboretului (acolo unde este abundent, impiedicand regenerarea speciilor principale dorite);

-          inlaturarea tineretului si a semintisului neutilizabil;

-          strangerea resturilor de exploatare;

-          drenarea terenurilor cu exces de umiditate.

B. Lucrari pentru asigurarea dezvoltarii semintisurilor naturale (in arborete unde semintisul preexistent utilizabil este deja instalat):

-          protejarea semintisului pe durata exploatarii arboretului matur;

-          receparea semintisului de foioase vatamat la exploatare;

-          descoplesirea de buruieni a semintisului;

-          inlaturarea lastarilor si a drajonilor coplesitori.

ATENTIE: din cele doua liste de mai sus se aleg doar lucrarile care se preteaza a fi aplicate in mod concret in diferitele u.a.

Toate lucrarile cuprinse in paragraful 5.4. trebuie sa fie incluse, in mod obligatoriu, in paragraful (Antemasuratoarea ………) care urmeaza in capitolul 7.

5.5. Restrictii silviculturale in adoptarea tehnologiilor de exploatare

- din lista care urmeaza se aleg si se includ in proiect doar acele masuri posibil de aplicat in u.a.-urile cuprinse in Planul decenal de aplicare a tratamentelor, respectiv:

-          respectarea stricta a termenelor, modalitatilor si perioadelor de exploatare a masei lemnoase stabilite prin ordinul MAAP nr. 635 din 23 decembrie 2002;

-          executarea obligatorie a curatirii parchetelor de resturile de exploatare;

-          cojirea cioatelor (integral la molid si pini, partial la alte specii) de rasinoase dupa doborare;

-          doborarea si fasonarea arborilor uscati inainte de inceperea exploatarii propriu-zise;

-          taierea cat mai de jos a arborilor de extras, astfel incat inaltimea cioatei ramase sa nu depaseasca 1/3 din diametrul de baza (la d < 30cm), respectiv 10cm (la d > 30cm);

-          transportarea obligatorie din parchete (nu pastrarea in platformele primare) a lemnului necojit si doborat in perioada 1 aprilie – 1 octombrie.

CAP. 6. STABILIREA TEHNOLOGIEI DE APLICARE A LUCRARILOR DE INGRIJIRE SI

CONDUCERE A PADURII

6.1 Planificarea decenala a executarii lucrarilor de ingrijire si conducere

6.1.1 Elaborarea planului decenal de aplicare a lucrarilor de ingrijire

Acesta va fi prezentat sub forma tabelara (tabelul 10) si va urmari realizarea urmatoarelor obiective:

·         de ordin silvicultural:

- esalonarea parcurgerii cat mai uniforme a arboretelor studiate, in ordinea urgentei si a periodicitatii impuse de natura, starea si accesibilitatea padurii in cursul deceniului;

- fixarea naturii si a numarului de interventii de executat in fiecare arboret considerat separat;

- stabilirea suprafetelor probabile de parcurs anual si in decursul deceniului, pe natura de lucrari.

·         de ordin economic:

-          evaluarea cantitatii de masa lemnoasa care va rezulta prin parcurgerea arboretelor incluse in plan si stabilirea posibilitatii decenale si anuale de produse secundare.

In mod practic, pentru elaborarea variantei optime de plan decenal se va proceda astfel:

-          in tabelul amintit se inscriu toate arboretele de parcurs in cursul deceniului, la care diferenta dintre varsta actuala si varsta exploatabilitatii este de minimum 10 de ani – arboretel din primele 4 clase de varsta (coloanele 0-19).

In functie de aspectele deja incluse in tabel si tinand cont de fundamentele teoretice ale lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor se vor stabili pentru fiecare u.a.:

A. Natura (tipul) lucrarilor de executat;

B. Urgenta primei interventii (momentul realizarii acesteia);

C. Periodicitatea de revenire (vezi tabelul 11);

D. Numarul interventiilor.

A. Pentru stabilirea naturii lucrarii, pe langa faza de dezvoltare in care se gaseste fiecare u.a. in momentul actual, se va considera si evolutia in timp a acestora in deceniul 2006-2015, apreciindu-se daca pot trece dintr-o faza de dezvoltare in alta (de la desis la nuielis sau de la prajinis la paris), fapt care conduce la modificarea naturii lucrarii. Pentru orientare, varsta la care arboretele ating o anumita faza de dezvoltare se prezinta in tabelul 12.

B. Pentru stabilirea ordinii de urgenta in parcurgerea arboretelor cu diverse lucrari se iau in considerare urmatoarele criterii:

- varsta arboretelor – se da prioritate celor mai tinere, urmate de cele de varste mijlocii si mari;

- compozitia arboretelor – se incepe cu arboretele amestecate cele mai complexe, urmate de amestecurile cu specii similare si de arboretele pure;

- consistenta arboretelor – se incepe cu arboretele de consistenta plina, care sunt in acelasi timp cele mai tinere si mai complexe, urmate de cele mai batrane si pure sau mai putin complex amestecate;

- productivitatea arboretelor – arboretele de productivitate superioara se parcurg la inceputul deceniului, dupa care se intervine in cele cu clase de productie medii si inferioare.

Tinand cont de criteriile de mai sus, in partea a doua a planului (coloanele 20-24) se inscriu, sub forma de fractie, natura lucrarii (la numarator) si suprafata de parcurs (la numitor), precum si suprafata totala de parcurs cu diferite lucrari (col. 25-28), respectiv suprafata totala de parcurs in deceniu in cazul fiecarei u.a. (col. 29).

NOTA:  Este obligatoriu ca, in primul an de proiectare (2008), sa fie incluse cel putin o degajare (un depresaj), o curatire si o raritura.

Valorile rezultate in cei 10 ani de proiectare (suprafete de parcurs pe ani si pe natura de lucrari) se insumeaza apoi si rezulta prima varianta de plan decenal.

Desi ar fi necesara normalizarea suprafetei de parcurs in cei 10 ani, respectiv parcurgerea unei suprafete egale in fiecare an, din nevoi de ordin practic se renunta la obligativitatea indeplinirii acestei cerinte.

6.1.2 Calculul posibilitatii de produse secundare

Volumul probabil de masa lemnoasa care va rezulta din parcurgerea cu lucrari de ingrijire (curatiri si rarituri) a arboretelor cuprinse in planul decenal (asa-numita posibilitate decenala de produse secundare) se stabileste pe cale tabelara (model tabelul 13). In tabel se inscriu la inceput toate arboretele in care s-a planificat executarea a cel putin o raritura in deceniul de lucru (2006-2015). Volumul de extras la fiecare interventie cu rarituri se calculeaza prin aplicarea indicilor de recoltare medii (tabel 14) la volumul pe u.a. (daca raritura se aplica pe intreaga suprafata) sau volumul suprafetei de arboret propusa sa fie parcursa [volumul respectiv = (volumul/ha x suprafata parcursa) + (cresterea pe suprafata parcursa x numarul de ani intre momentul actual si anul efectiv de interventie cu rarituri)].

Prin insumarea tuturor volumelor extrase/u.a. prin rarituri rezulta posibilitatea decenala (volumul probabil) de recoltat prin acest gen de lucrari.

Volumul (posibilitatea decenala) de extras prin curatiri se stabileste inmultind suprafata de parcurs cu curatiri in deceniul 2006-2015 (preluata din planul decenal prezentat anterior) cu un indice mediu de recoltare stabilit in mod didactic la 5 m3/an/ha).

Insumand cele doua volume (posibilitati decenale) amintite rezulta posibilitatea decenala de produse secundare. Din degajari (depresaje) nu rezulta masa lemnoasa valorificabila, care sa faca obiectul calculului volumetric de mai sus.

6.2 Tehnologia de aplicare anuala a lucrarilor de ingrijire

6.2.1 Alegerea arboretelor de parcurs (amplasarea lucrarilor)

Se procedeaza la elaborarea “Borderoului de amplasare a lucrarilor de ingrijire” (tabel 15), pornindu-se de la datele existente, pentru anul 2008, in planul decenal al lucrarilor de ingrijire si conducere.

6.2.2 Tehnologia de aplicare a degajarilor (depresajului)

Paragraful va include, pe baza surselor bibliografice (vezi Florescu si Nicolescu, 1998; Nicolescu, 2003 sau Normele tehnice pentru aplicarea lucrarilor de ingrijire, editiile 1986 sau 2000):

-          definirea lucrarii;

-          descrierea si caracterizarea unitatii tipologice de studiu – se va folosi o singura u.a. de parcurs cu degajari sau depresaje in 2008 (vezi borderoul de amplasare), pentru care se copiaza descrierea parcelara din amenajament;

-          scopul si obiectivele urmarite in cazul concret (u.a. de parcurs in anul 2008 cu degajari sau depresaje) – se porneste de la scopul si obiectivele urmarite in general prin aplicarea acestor lucrari;

-          descrierea tehnicii de lucru folosite in degajari (depresaje);

-          perioada optima de executie a lucrarii;

-          uneltele folosite;

-          modul de asigurare a cazarii si transportului muncitorilor folositi (daca exista la nivel local, cum sunt transportati, ce constructii silvice se pot folosi etc.);

-          lucrarile preconizate a se executa in aceeasi u.a. in decursul deceniului, cu precizarea momentului (anilor) interventiilor (vezi plan decenal).

6.2.3 Tehnologia de aplicare a curatirilor

Paragraful va include:

-          definirea lucrarii, preluata din aceleasi surse bibliografice;

-          descrierea parcelara a unei singure u.a. din cele incluse in borderou pentru a fi parcurse cu lucrari de curatiri;

- pe baza informatiei bibliografice se mai prezinta:

·         scopul si obiectivele urmarite in mod concret prin aplicarea lucrarii in u.a. respectiva;

·         tehnica de lucru specifica curatirilor, volumele si sortimentele care pot rezulta.

Pentru stabilirea volumului de recoltat se folosesc suprafata u.a. parcursa cu lucrari de curatiri si indicele mediu de recoltare prin acestea, deja utilizat la calculul posibilitatii de produse secundare – curatiri.

-          perioada optima de interventie;

-          uneltele folosite;

-          modul de depozitare a materialului rezultat;

-          modul de asigurare a transportului si cazarii muncitorilor (vezi paragraful anterior);

-          lucrarile preconizate a se executa in aceeasi u.a. in decursul deceniului, cu precizarea momentului (anilor) interventiilor, a suprafetei de parcurs si a volumelor de extras (vezi plan decenal).

6.2.4 Tehnologia de aplicare a rariturilor

Se vor trata:

-          definirea lucrarii (din aceleasi surse bibliografice);

-          descrierea parcelara a unei u.a. din cele parcurse in anul 2008 cu rarituri (vezi borderoul de amplasare);

-          precizarea scopului si a obiectivelor urmarite in cazul concret prin aplicarea rariturilor;

-          prezentarea tehnicii de lucru pentru situatia concreta – se porneste de la delimitarea unei suprafete de proba de (2000) 2500 (3000) m2 in care toti arborii sunt inventariati pe specii, categorii de diametru si clase de calitate (fisa de inventariere a fost utilizata pe parcursul sedintelor de teren din semestrul I). Se stabilesc, pe baza surselor bibliografice amintite, metoda si caracterul rariturii (selectiva sau schematica, de sus, de jos sau combinata), dupa care, in aceeasi suprafata, se procedeaza la alegerea si marcarea arborilor de extras, notati prin incercuirea numerelor de ordine in carnetul de teren.

Datele de teren pentru arborii initiali si de extras se grupeaza intr-un tabel (model tabel 12), completandu-se col. 0-11 (col. 2-5 definesc arborii in cazul aplicarii rariturii combinate: V = valorosi, de viitor; F = folositori; D = daunatori; I = indiferenti). Din considerente de ordin practic, fiind imposibil ca fiecare student sa culeaga date din teren, va primi un set de date initiale de la cadrul didactic indrumator de proiect. Pe baza acestor date primare, asa cum s-a procedat la lucrarile practice de la Disciplina Dendrometrie, se stabilesc suprafata de baza a arborilor initiali si de extras, dgM si hg (de preferat de extras din descrierea parcelara), clasa de serii de volume si seria de volume, determinandu-se in final, volumele arborilor initiali si de extras.

Interventia cu rarituri se exprima si grafic, folosindu-se pe axa Ox categoriile de diametre, iar pe axa Oy repartitia numarului de arbori inainte si dupa raritura. Din grafic si folosind cursurile de Silvicultura cunoscute (Florescu si Nicolescu, 1998; Nicolescu, 2003), paragraful consacrat rariturilor, rezulta si tipul de raritura aplicat (de sus, de jos, combinata etc.).

-          lucrarile preconizate a se executa in aceeasi u.a. in decursul deceniului, cu precizarea momentului (anilor) interventiilor, a suprafetei de parcurs si a volumelor de extras (vezi plan decenal).

6.2.5 Punerea in valoare a masei lemnoase si intocmirea APV

Lucrarea se realizeaza doar in cazul u.a. de parcurs cu rarituri si consta din:

A.      Alegerea arborilor de extras;

B.      Inventarierea arborilor de extras;

C.      Marcarea arborilor de extras.

A. Alegerea arborilor de extras se face doar in cazul rariturii selective si, odata cu inventarierea arborilor de valoare, se vor alege pentru extragere arborii uscati, rupti, doborati, vatamati, necorespunzatori ca specie sau calitate, precum si cei daunatori.

B. Inventarierea arborilor de extras se face de catre o formatie de 3-5 muncitori si consta din determinarea si inregistrarea in carnetul de teren (model deja cunoscut) a speciei, diametrului si clasei de calitate (pentru toti arborii), respectiv a inaltimii pentru o parte dintre acestia.

C. Marcarea arborilor de extras consta din executarea a doua cioplaje:

-          unul aproape de sol, pe fata din aval a arborelui, pe care se aplica marca rotunda a ocolului;

-          al doilea la inaltimea pieptului, in partea opusa celui de la baza, pe care se inscrie numarul de ordine al arborelui din carnetul de inventariere.

Dupa parcurgerea lucrarilor de teren se trece la prelucrarea datelor preluate in u.a.-ul de studiu si intocmirea APV in succesiunea urmatoare:

-          se alcatuieste fisa de grupare a arborilor pe specii, categorii de diametre si clase de calitate;

-          se determina dgM, hg, clasa de serii de volume si volumul pe specii;

-          se sorteaza masa lemnoasa pusa in valoare.

In mod concret, in proiect, fara a se prezenta tot modul de lucru din teren (dar necesar a fi cunoscut pentru sustinerea proiectului), se porneste de la datele din tabelul 16, care se extrapoleaza, pe categorii de diametre, la suprafata reala de parcurs in u.a.-ul de studiu in anul respectiv. Sortarea masei lemnoase se face in etapele descrise si cunoscute deja de la Disciplina Dendrometrie.

Se intocmeste Actul de punere in valoare (APV – vezi model), care include:

A.      In treimea superioara:

- date privind detinatorul padurilor (Regia Nationala a Padurilor, Directia Silvica …………, Ocolul Silvic …………, U.P. ……..;

- stanga:

-          suprafata u.a. (ha)

-          felul taierii: rarituri

-          natura produselor: secundare

-          tehnologia de exploatare: parti de arbore sau trunchiuri si catarge

-          data inventarierii: anul 2007

-          anul exploatarii: 2008

-          procedeul de inventariere: fir cu fir

-          ciocanul rotund de marcat: -

- centru: nimic

-          dreapta: pe baza datelor din sortare = distributia arborilor de extras pe specii; volumul arborelui mediu pe specii si total (calculat ca raport intre volumul total al arborilor de extras pe specii sau total si numarul de arbori marcati); elagaj: conform descrierii parcelare.

B.      In treimea mijlocie:

-          pe baza sortarii masei lemnoase inventariate se includ date privind sortimentele primare si dimensionale obtinute, pe specii si total; valoarea totala (nu se va calcula insa in mod concret si in proiect), obtinuta prin inmultirea volumului diverselor sortimente cu pretul de vanzare al acestora si insumarea acestor valori individuale. La acestea se adauga date privind arboretul (suprafata, panta), volumul brut extras, situatia semintisului (suprafata ocupata, inaltimea, modul de raspandire etc.)

C.      In treimea inferioara:

-          la nivel de specie si u.a. – valorile lui dgM si hg, varsta, volumul arborelui mediu, numarul de arbori extrasi si cresterea (m3/an/ha si %).

CAP. 7 EVALUAREA SI EFICIENTA LUCRARILOR PROIECTATE

7.1. Antemasuratoarea lucrarilor de executat in anul 2008

Dupa stabilirea solutiilor tehnice de detaliu privind lucrarile de ingrijire si conducere, respectiv tratamentele pentrul anul 2008, este obligatorie precizarea detaliata, in forma analitica, a naturii si volumului lucrarilor de executat, dotarilor necesare etc.

Aceste obligatii sunt indeplinite prin elaborarea antemasuratorii lucrarilor (tabelul 17), piesa tabelara care se bazeaza pe o antecalculatie usor de intocmit si care presupune stabilirea:

-          naturii lucrarilor;

-          localizarii lucrarilor;

-          volumului lucrarilor proiectate si care urmeaza sa se execute in anul de productie considerat (2008).

In mod practic, antemasuratoarea are la baza:

-          prevederile din proiect privind interventiile silvotehnice adoptate pentru anul 2008, respectiv borderourile de amplasare a masei lemnoase supuse exploatarii – produse secundare si principale – pentru anul 2008;

-          normele de timp si de productie pentru lucrarile din silvicultura.

Antemasuratoarea se intocmeste pe natura de lucrari (degajari sau depresaje, curatiri, rarituri, diverse tratamente) si trebuie sa includa toate operatiile si fazele necesare executarii lucrarilor. In mod real, antemasuratoarea va include urmatoarele operatii si faze, grupate pe categorii de lucrari:

DEGAJARI (DEPRESAJE)

1) C.60.b Degajarea culturilor si semintisurilor naturale prin taierea de jos a speciilor coplesitoare cu unelte manuale; u.m. = ari; cantitati = suprafata, in ari (1 ha = 100 ari), a u.a. parcurse cu degajari sau depresaje in 2008 (vezi acelasi borderou).

CURATIRI

2) F.7.a.1. sau F.7.b.1. (indicativul se alege in functie de compozitia u.a.-urilor de parcurs cu curatiri): Punerea in valoare la curatiri; u.m. = ha; cantitati = suprafata parcursa cu curatiri in 2008 (vezi acelasi borderou);

3) C.63.A….Taieri de ingrijire – curatiri; u.m. = ha; cantitati = suprafata parcursa cu curatiri in 2008 (conform borderou); restul de elemente care se completeaza dupa C.63.A sunt alese din Normele de timp si productie unificate pentru lucrarile din silvicultura, editia 1997, in functie de modul de executare a lucrarii (pe toata suprafata), compozitia arboretelor parcurse cu curatiri si volumul mediu extras la ha (indicele mediu de recoltare, specific fiecarei subgrupe de studenti si folosit in calculul posibilitatii de produse secundare);

4) C.64…. Strangerea si stivuirea materialului lemnos rezultat din curatiri si alte taieri; u.m. = gramada-tip; cantitatea (exprimata in valori intregi, fara zecimale) se stabileste astfel: suprafata de parcurs cu curatiri in 2008 inmultita cu indicele mediu de recoltare prin curatiri si impartita la 1,26 (volumul real al gramezii-tip care are 2 m latime, 1,5 m inaltime si 3 m lungime = 9 m steri, precum si un factor de cubaj de 0,14); datele consecutive lui C.64 se determina cu ajutorul aceleiasi surse bibliografice in functie de panta medie a terenului (in u.a. parcurse cu curatiri in 2008) si indicele mediu de recoltare prin curatiri.

RARITURI

5) F.2.c.10 sau 11 Delimitarea suprafetelor de proba cu lantul; u.m. = ha; cantitatea = cate 0,4; 0,5 sau 0,6 ha (2 suprafete – una martor si una  in care se realizeza efectiv raritura - de proba de cate 2000, 2500 sau 3000 m2) pentru fiecare u.a. parcursa cu rarituri in anul 2008 (vezi borderou de amplasare produse secundare);

6) F.8….. (indicativul integral se stabileste in functie de compozitia arboretului, precum si de numarul de arbori inventariati pe specii si pe ha la rarituri) Inventarierea produselor secundare (rarituri) prin procedeul masurarii tuturor arborilor de extras; u.m. = 1000 de arbori; cantitatea = numarul total de arbori pusi in valoare la rarituri (vezi APV produse secundare).

TRATAMENTE

7) F…… (indicativul si denumirea normei se aleg in functie de tratamentul sau tratamentele aplicate in u.a. parcurse cu tratamente in 2008 – vezi borderoul de amplasare produse principale pentru 2008); u.m. = 1000 arbori; cantitatea = numarul de arbori pusi in valoare prin tratamente (vezi APV produse principale).

Pentru tratamente, daca este cazul (vezi lucrari din planul decenal de aplicare a tratamentelor, col. 23) se mai includ si:

8) C.8. …. (indicativul se alege in functie de tipul de lucrare efectiv realizata = distrugere sau indepartare patura vie; taiere si indepartare semintis sau subarboret neutilizabil; … vezi norma) Lucrari de ajutorare a regenerarii naturale pe suprafete reduse; u.m. = arul; cantitatea = suprafata de parcurs cu astfel de lucrari in anul 2008, amintita si inclusa in Planul decenal de aplicare a tratamentelor);

9) C.56….. (indicativul complet se stabileste in functie de panta terenului, precum si de numarul de puieti vatamati la ar prin aplicarea tratamentelor si recepati) Receparea semintisurilor naturale si artificiale; u.m. = arul; cantitatea = suprafata efectiv parcursa cu recepari, in u.a.-urile incluse in Borderoul de amplasare a produselor principale.

10) C.57… sau C.58… Descoplesirea speciilor forestiere de specii ierboase… (indicativul complet se alege in functie de tratamentul ales, de aplicarea integrala sau partiala (in vetre), ca si de numarul de puieti care sunt protejati); u.m. = arul; cantitatea = suprafata parcursa cu descoplesiri in u.a.-urile din Borderoul de amplasare a produselor principale.

7.2 Masuri tehnico-organizatorice

Executarea lucrarilor proiectate pentru anul 2008 necesita adoptarea unor masuri tehnico-organizatorice (care trebuie mentionate in proiect la paragraful respectiv) de genul urmator si care se includ in textul paragrafului respectiv:

-          stabilirea necesarului fortei de munca;

-          asigurarea conditiilor optime de munca si de securitate a muncii;

-          dotarea la un nivel corespunzator a santierelor de lucru cu materiale, unelte, mijloace de transport etc.;

-          asigurarea fondurilor necesare salarizarii personalului angajat permanent sau temporar;

-          organizarea instructajelor privind tehnica de lucru sau NTS.

CAP. 8 BIBLIOGRAFIE

Se includ, in ordine alfabetica (in functie de numele de familie al autorului principal), toate lucrarile consultate pentru elaborarea proiectului, dupa urmatorul model:

- pentru carti:

Florescu, I.I., Nicolescu, N.V., 1998: Silvicultura, vol. II Silvotehnica. Editura Universitatii “Transilvania”, Brasov.

- pentru articole de revista:

Florescu, I.I., 1994: Consideratii privind…In: Revista Padurilor, nr. 2, pag. 27-31.

B.      Piese desenate

Partea a doua a proiectului va include doua harti (xerocopiate sau desenate in tus pe calc), ce vor cuprinde toate cele u.a.-urile studiate, in cuprinsul intregii parcele din care face parte fiecare u.a., respectiv:

1. Harta arboretelor, in care la nivelul fiecarei u.a. se includ compozitia actuala (exprimata in zecimi conform descrierii parcelare, astfel: specia majoritara se prezinta prin culoarea standard, iar speciile in pondere redusa printr-un numar de simboluri standardizate corespunzatoare fiecareia, conform cu participarea in zecimi), varsta medie pe arboret, consistenta si clasa de productie medie pe u.a.

2. Harta cu amplasarea decenala a lucrarilor silvotehnice (conform celor doua planuri decenale), prin culori standardizate (model tabel). Arboretele ce se parcurg in decursul deceniului cu doua tipuri distincte de lucrari, se vor colora conform ambelor interventii (degajari-curatiri sau curatiri-rarituri). De asemenea, u.a.-urile incluse in borderourile pe anul 2006 se vor hasura cu linii subtiri de culoare neagra.

Fiecare harta trebuie sa contina in plus:

- cartusul (indicatorul) complet, in care se trec datele fiecarui student (nu cele din hartile ICAS);

- legenda;

- orientarea (directia N).

Hartile se prezinta in format A4 desfasurat, impaturite in maniera cunoscuta (cu indicatorul deasupra, pe partea vizibila a formatului).

COPERTA PROIECTULUI

Va cuprinde datele fiecarui student, conform modelului.



[1] Nota: Planul decenal prezentat la sala prezinta mici diferente fata de tabelul 8 din fisierul „tabele.doc”, si anume: au fost omise coloanele 2 (Tipuri de statiune), 11 (D mediu, cm) si 12 (Volum initial, mc/ha), iar intre coloanelle 19 si 20 au fost inserate urmatoarele 3 coloane: Tip structura, Productivitate si Panta. Am considerat ca este mai util pentru studenti sa aiba Planul decenal in aceasta forma pentru ca este standardizat si poate fi folosit la Proiectul de diploma (cei care opteaza pentru tratamente). Forma prezentata la sala faciliteaza mai mult alegerea tartamentelor si este mai „didactica”.



Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2019 - Toate drepturile rezervate -|

Tehnica mecanica



Auto

Lucrari pe aceeasi tema


Ciclul de functionare al motorului cu ardere interna
proiect - aplicarea lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor
Instructiuni de sudare - specificatia procedurii de sudare (WPS)
Formalismul Lagrangeian privind determinarea starii si evolutiei starilor
Scurteaza cu 60 mm o platbanda din OL37 - lucrator in lacatusarie mecanica structuri
Tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii - liceul tehnologic
Defecte de sudura - fisuri, incluziuni, defecte de forma
Aspirator de lichid frana - set - tester lichid de frana - presa hidraulica
Fisa operativa comuna Breznita de motru
Realizeaza manual un filet exterior cu lungimea de 20mm - certificarea competentelor profesionale



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.