Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didactice Bani si dezvoltarea carierei Stiinta  si proiecte tehnice Istorie si biografii Sanatate si medicina Dezvoltare personala
referate stiinta Sa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Tehnica mecanica


Qdidactic » stiinta & tehnica » tehnica mecanica
Tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii - liceul tehnologic



Tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii - liceul tehnologic


MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

CENTRUL NATIONAL PENTRU DEZVOLTAREA INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC

CURRICULUM

PENTRU

liceul tehnologic ruta progresiva

NIVEL 3

CLASA a XII-a

                                                       PLAN DE INVATAMANT

LICEUL TEHNOLOGIC ruta progresiva

Clasa a XII-a SAM

Aria curriculara Tehnologii

Domeniul: Tehnic

Calificarea:Tehnician mecanic pentru  intretinere si reparatii

Cultura de specialitate si instruire practica saptamanala                              330ore

 

Modulul I: Sisteme de transmitere a miscarii     total ore /an: 49

                                                                                        din care: 41 ore instruire practica

                                                                                                         8 ore laborator tehnologic  

Modulul II: Utilizarea aplicatiilor de tip CAD                   total ore /an: 33

                                                                                         din care: 16 ore laborator tehnologic

Modulul III: Tehnici de masurare in domeniu     total ore /an: 66

                                                                                          din care:  25 ore instruire practica

              8 ore laborator tehnologic

Modulul IV: Sisteme de automatizare                  total ore /an: 33

                                                                                          din care:  7 ore instruire practica

                                                                                                          9 ore laborator tehnologic

Modulul V: Sisteme de actionare electrica            total ore /an: 50

                                                                                          din care: 42 ore instruire practica

                                                                                                          8 ore laborator tehnologic

Modulul VI: Circuite electrice:                              total ore /an: 49

                                                                                         din care: 41 ore instruire practica

                                                                                                          8 ore laborator tehnologic

Modulul VII: Asamblari mecanice                         total ore /an: 50

                                                                                          din care: 42 ore instruire practica

                                                                                                          8 ore laborator tehnologic

                                                                 Total ore/an: 10 ore /saptamana x 33 = 330 ore       

Stagii de pregatire practica                                                                          120 ore

Modulul VIII: Sanatatea si securitatea muncii     total ore /an:  48

                                                                                           din care: 24 ore instruire practica

                                                                                                          24 ore laborator tehnologic

Modulul IX: Circuite electronice                             total ore /an:  72

                                                                                           din care: 48 ore instruire practica

                                                                                                          24  ore laborator tehnologic

                                              Total ore/an: 30 ore/saptamana x 4 saptamani /an= 120 ore

Curriculum in dezvoltare locala                                                                   132 ore              

 

Modulul X: Masini si utilaje industriale                total ore /an:  66

                                                                                           din care: 33 ore laborator tehnologic

Modulul XI: Uzarea masinilor si utilajelor           total ore /an:  66

                                                                                          din care: 33 ore laborator tehnologic

                                                                        

Total ore /an: 4ore/saptamana x 33 = 132 ore

                                                                                                                    Total: 582 ore/an



NOTA DE PREZENTARE

Prezentarea calificarii

Noul Sistem National al Calificarilor Profesionale ( S.N.C.P. ) este elaborat de Ministerul Educatiei si Cercetarii ( M.E.C. ) in parteneriat cu angajatorii si alti factori interesati, pentru a oferi un profil al  absolventilor cerut de sectoarele economice si de servicii. Angajatorii se implica in acest fel si mai mult in parteneriate educationale, ajutand astfel la cresterea calitatii procesului de formare, influentand ceea ce se invata si creand conditii pentru ca invatamantul sa raspunda schimbarilor tehnologice tot mai rapide de azi.

Absolventii noului sistem de formare profesionala, dobandesc abilitati, cunostinte,

 deprinderi dezvoltand si o serie de abilitati cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de invatare continua, prin posibilitatea  unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite.

Fiecare dintre calificarile profesionale nationale necesita unitati de competenta cheie si unitati de competenta profesionale. Competentele profesionale sunt grupate in unitati de competenta generale si specializate.

Cererea pietei si necesitatea formarii profesionale la nivel european au reprezentat motivele esentiale pentru includerea abilitatilor cheie in cadrul Standardelor de Pregatire Profesionala ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie sa li se ofere posibilitatea de a dobandi acele competente de baza care sunt importante pe piata muncii.

Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel incat sa dezvolte abilitati de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munca, pentru asumarea rolului in societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vietii. Aceste cerinte, necesare unei vieti adaptate la exigentele societatii contemporane, au fost incorporate in abilitatile cheie. Prin parcurgerea curriculum-urilor se asigura dobandirea competentelor descrise in Standardul de Pregatire Profesionala specifice calificarilor de nivelul 3 pentru domeniul Mecanic, documente care stau la baza Sistemului National de Calificari Profesionale si care trebuie sa fie utilizate impreuna cu respectivele curriculum-uri.

Fiecare nivel parcurs in domeniul Mecanic, implica dobandirea unor abilitati, cunostinte si deprinderi care permit absolventilor fie sa se angajeze, fie sa-si continue pregatirea la un nivel superior.

Pregatirea fortei de munca calificate in conformitate cu standardele europene presupune desfasurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare si evaluare, centrate pe elev.

Noii angajati vor putea desfasura sarcini non-rutiniere care implica colaborarea in cadrul unei echipe.  

Prin unitatile de competente specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 3 de calificare, elevul este  solicitat in multe activitati practice care ii  stimuleaza si creativitatea. Orice activitate creativa va duce la o largire semnificativa a experientei si la aplicarea constienta a cunostintelor dobandite.


Modulul I :  SISTEME DE TRANSMITERE A  MISCARII

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

Modulul „Sisteme de transmitere a miscarii” face parte din  curriculum-ul de nivel 3, clasa   a XII-a liceul tehnologic ruta progresiva

Modulul „Sisteme de transmitere a miscarii” asigura formarea de competente tehnice  si de abilitati practice necesare in executarea lucrarilor de  montaj, reglare si intretinere a organelor de masini si mecanismelor de transmitere si transformare a miscarii.

Modulul  face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de  49 de ore / an, din care:

laborator tehnologic  – 8 ore;

instruire practica saptamanala –   41 ore;

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul:

13. Sisteme de transmitere a miscarii

1 credit

-

13.1. Analizeaza rolul functional al organelor de masini din cadrul transmisiilor mecanice.

-

13.2. Coordoneaza lucrari de montaj pentru organe de masini si mecanisme.

-

13.3. Executa lucrari de reglare si intretinere ale transmisiilor mecanice.

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

 

Unitati de

competenta

Competente

individuale

Continuturi tematice

13.Sisteme de

transmitere a miscarii

13.1.Analizeaza  rolul functional al organelor de masini din cadrul transmisiilor mecanice

13.2.  Coordoneaza lucrari de montaj pentru organe de masini si mecanisme.

13.3. Executa lucrari de reglare si intretinere ale transmisiilor mecanice

Organe de masini:     curele, cabluri, lanturi, osii, arbori, roti dintate, roti de curea, roti de frictiune, variatoare, lagare, cuplaje, ghidaje

Caracterizare: denumire, material, constructie, parametrii geometrici si constructivi

Simboluri :   specifice organelor de masini si mecanismelor

Documentatia tehnica:         desen de ansamblu, schema cinematica, schema de  montaj

Lucrari specifice:        pregatitoare, montare, demontare, ajustare

Reglaje:           bataie radiala si frontala a danturii, arborilor, paralelismul arborilor si danturilor, ajustarea jocurilor, coaxialitatea arborilor si lagarelor, ajustarea curselor

Intretinere:                             verificari curente, ungere, curatire, conservare

Protectia mediului :  colectarea si depozitarea uleiurilor uzate respectand legislatia de protectie a mediului

III. Sugestii metodologice

            Modulul „Sisteme de transmitere a miscarii” nu este conditionat sau dependent de celelalte module din curriculum.

Parcurgerea continuturilor  modulului si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop  formarea competentelor tehnice generale aferente calificarilor de nivel 3.

            Abordarea  modulara va oferi urmatoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care invata, urmarind valorificarea disponibilitatilor sale;

fiind o structura flexibila, modulul poate incorporat, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;

modulul ofera maximum de deschidere, pe de o parte in plan orizontal, iar pe alta parte, in plan vertical, peste / langa alte module parcurse; in prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module, ceea ce se inscrie in linia imperativului educatiei permanente.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul/maistru instructor va trebui sa tina seama de urmatoarele principii:

Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor.

Elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.

Elevii au stiluri proprii de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare.

Elevii invata  mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a “ordona” informatiile noi si a le asocia cu “cunostintele vechi”.

Procesul de predare -  invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev.

In acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte si modalitati de lucru:

Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

T    gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens  fise de lucru;

T    fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri  diferite;

T    fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

T    prezentarea temelor in mai multe moduri (raport, discutie sau grafic);

Activitatile din cadrul orelor de instruire practica vor viza  cu precadere:

·         interpretarea documentatiei tehnice necesare montajului

·         tipurile de scule, dispozitive si utilaje folosite la montaj

·         executia practica a asamblarilor precizate

·         verificarea montajelor realizate.

·         capacitatea de comunicare, asumare de sarcini si responsabilitati

·         lucrul in echipa

Tipurile de aplicatii se vor stabili corelat cu calificarea in care se pregatesc elevii, rezolvarea sarcinilor de lucru facandu-se prin aplicatii individuale sau pe grupuri de elevi, favorizand lucrul in echipa si responsabilitatea pentru sarcina primita.

Diferentierea raspunsului, prin:

T    utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor in a-si fixa  obiective.

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor  probe care se refera explicit la  criteriile de performanta  si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca  metode de evaluare recomandam:

·         Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea capacitatilor si atitudinilor lor fata de o sarcina data.

·         Investigatia.

·         Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune /  modifica programul propriu de invatare.

·         Metoda lucrarilor practice

·         Lucrul cu modele

Se recomanda utilizarea urmatoarelor instrumente de evaluare:

·         Fise de observatie

·         Fise de lucru

·         Lucrari practice specifice domeniului si calificarii

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de: specificul domeniului si calificarii, dificultatea temelor, nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat.

Recomandam urmatoarele continuturi tematice:

Organe de masini:

Osii     

Arbori

Lagare

Cuplaje

Ghidaje

Rol functional, cerinte impuse, parti componente, tipuri constructive, materiale, domenii de utilizare, simbolizare, lucrari de intretinere si reglare, respectarea normelor de protectia mediului si NTSM.

Transmisii mecanice:

            Transmisii prin curele

            Transmisii prin cabluri

            Transmisii prin lanturi

Transmisii cu roti de frictiune; variatoare

Transmisii prin roti dintate

Rol functional, parti componente, tipuri constructive, avantaje –dezavantaje, materiale, domenii de utilizare, simbolizare, operatii de montaj, SDV-uri specifice, lucrari de intretinere si reglare, respectarea normelor de protectia mediului si NTSM.


Modulul II: UTILIZAREA APLICATIILOR DE TIP CAD

I.Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul.

Modulul „Utilizarea aplicatiilor de tip CAD” se studiaza in clasa a XII-a liceul tehnologic ruta progresiva in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificari din profilul tehnic.

Modulul  face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de  33 de ore / an, din care:

teorie –   17 ore;

laborator tehnologic  – 16 ore;

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul

14. Utilizarea aplicatiilor de tip CAD

1 credit

-

14.1. Analizeaza specificul proiectului.

-

14.2. Identifica si utilizeaza elemente hard si soft pentru a realiza aplicatii.

-

14.3. Interpreteaza si modifica desene in 2D.

14.4.Vizualizeaza si interpreteaza prezentari in 3D.

II.                 Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitati de competente

Competente

individuale

Continuturi tematice

14. Utilizarea aplicatiilor de tip CAD

14.1.Analizeazǎ  specificul proiectului.

·          Avantajele utilizarii aplicatiilor de tip CAD fata de metodele traditionale:

-          calitate

-          acuratete

-          timp de executie si revizuire

-          eficienta

-          cost

-          transferul informatiilor.

·          Meniuri derulante CAD: File, Edit, View, Insert, Format, Tools, Draw, Modify, Bonus, Help.

·          Butoane din bara instrumentelor de lucru:

-          desenarea

-          modificarea

-          editarea obiectelor elementare

-          selectarea punctelor geometrice specifice: intersectie, punct median, perpendiculare, capete de linie

14. Utilizarea aplicatiilor de tip CAD

14.2.Identificǎ si utilizeazǎ elemente hard si soft pentru a realiza aplicatii.

·          Elemente hard:

-          procesor

-          RAM

-          video

-          Disk

-          CD-ROM.

·          Soft adecvat domeniului (mecanic, electronic, electromecanic, electric, constructii, textile).

·          Procedee de baza pentru desenare CAD:

-          aranjare

-          copiere

-          colorare

-          racordare

-          stergere

-          translatare.

·          Cotare:

-          liniara

-          diametre

-          raza

-          unghiuri

-          inclinata.

14.3.Interpreteazǎ si modifica desene in 2D.

·          Pregǎtirea mediului de desenare:

-          lansare in executie a programului

-          numele si locul de memorare al fisierului

-          unitǎtile de mǎsurare utilizate

-          dimensiunea hartiei.

·          Editare text pe desen:

-          caracteristici

-          text pe un rand

-          pe mai multe randuri

-          stergere text

-          tiparire

-          copiere

-          mutare

-          copiere desene din CAD in Word.

·          Metode de imbunatatire a solutiei (plan complex, munca cu altii, responsabilitǎti, aranjamente de lucru)

14.4.Vizualizeaza si interpreteazǎ prezentǎri in 3D.

·          Modalitati de proiectare in 3D.

·          Suprafete spatiale:

-          intre doua linii curbe

-          extrudate

-          de revolutie.

·          Dezvoltǎri posibile ale procesului de modelare in 3D: feed-back, plan complex, documentatie tehnicǎ, responsabilitǎti, aranjamente de lucru (birouri de proiectare).

 

 

III.               Sugestii metodologice

Modulul „Utilizarea aplicatiilor de tip CAD” ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente tehnice in legatura cu proiectarea asistata de calculator.

            Programa modulului trebuie utilizata impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala, pentru a corela, in permanenta, criteriile de performanta ale competentelor agregate in modul cu continuturile incluse, rezultate din conditiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanta respective.

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare.

Pentru formarea competentelor stabilite prin curriculum, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu caracter preponderent aplicativ.

Tabelul de corelare intre competente si continuturi, prezentat la punctul II,  specifica din ce unitate de competenta provin competentele care se agrega si care sunt continuturile ce permit profesorului sa formeze, elevului sa demonstreze si evaluatorului sa evalueze performanta vizata  de respectivele competente. Se va tine cont de faptul ca profesorul are libertatea de a alege ordinea continuturilor si modul de organizare a activitatilor de invatare, in raport cu experienta si viziunea proprie.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

Tema 1: Prezentarea interfetei grafice.

1.      Elemente de interfata.

2.      Specificatii si recomandari de lucru.

Tema 2: Desenarea interactiva.

1.      Sistemul de coordonate.

2.      Obiecte / entitati grafice vectoriale.

3.      Pregatirea lucrului.

4.      Specificarea / intrpducerea coordonatelor.

5.      Selectarea entitatilor desenate.

6.      Controlul prin panoramare al afisarii desenului.

Tema 3: Comenzi pentru desenare (LINE, RAY, XLINE, MLINE, CIRCLE, ARC, PLINE,

POLYGON, RECTANG, DONUT, SPLINE, ELLIPSE, POINT, REVCLOUD, TABLE).

Tema 4: Comenzi pentru editare (modificare si constructie) (ERASE, COPY, MIRROR,

OFFSET, ARRAY, MOVE, ROTATE, SCALE, STRETCH, TRIM, EXTEND, BREAK, CHAMFER, FILLET, EXPLODE, LENGTHEN, ALIGN).

Tema 5: Comenzi si facilitati ajutatoare (LIST, ID, DIST, AREA, DIVIDE, MEASURE,

STATUS, comenzi de corectare a greselilor, comenzi pentru reimprospatarea imaginii, comenzi pentru accesarea informatiilor de asistenta, salvarea, inchiderea si reluarea sesiunii de lucru).

Tema 6: Texte scrise in desen.

1.      Comenzi de scriere a desenului.

2.      Formatare si stiluri de text.

3.      Editarea textelor existente.

Tema 7: Proprietati simbologice si de emfaza 3D.

1.      Culoarea obiectelor.

2.      Tipuri de linie.

3.      Grosimi de linei.

4.      Elevatia si grosimea pe verticala.

5.      Modificarea proprietatilor de obiecte.

Tema 8: Hasurarea (umplerea cu modele).

Tema 9: Cotarea in desen.

Tema 10: Proiectarea tridimensionala. Modelarea 3D.

1.      Conceperea tridimensionala a proiectelor. Vizualizare 3D.

2.      Desenarea in 3D a obiectelor ordinare. UCS si WCS.

3.      Desenarea in 3d cu obiecte 3D (suprafete si solide).

4.      Vizualizarea “umbrita” a proiectelor 3D.

Tema 11: Tiparirea desenelor.

Procesul de predare invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens se recomanda realizarea unei evaluari initiale care sa permita obtinerea unor informatii relevante despre stilul de invatare al elevilor (auditiv, vizual, practic) si tipul de inteligenta al acestora. Aceste informatii vor sta la baza adaptarii strategiilor de predare-invatare la particularitatile elevilor.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a oricarui copil, acceptand ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au nevoie si care le cer, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mic progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesului de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificari optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirii orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpului alocat s.a. In context, lucrul in grup, simularea, practica in atelier / la locul de munca, discutiile de grup, prezentarile video, multimedia si electronice, temele si proiectele integrate, vizitele etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilitatii, sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si creativitatii elevilor .

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia de didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a depriderilor, proprii grupului instruit.

Locul de desfasurare a instruirii se recomanda a fi un laborator de informatica, in care – pentru optimizarea demersului didactic – este necesar sa existe o dotare minimala care presupune un numar de calculatoare egal cu numarul elevilor din grupa, conectate in retea si cu acces la toate serviciile INTERNET. Configuratia calculatoarelor trebuie sa permita rularea aplicatiilor prin care vor fi formate competentele specifice.

In laborator trebuie sa existe de asemenea, o imprimanta, dispozitive periferice si de memorare externa. Un retroproiector sau un ecran cu cristale lichide faciliteaza instruirea interactiva permitand proiectia imaginilor formate pe ecranul monitorului.

Pentru a se asigura contactul cu echipamente specifice domeniului care nu exista in unitatea de invatamant se recomanda efectuarea unor vizite didactice la agenti economici de profil, institute de cercetare si de proiectare.

Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandand cu precadere aplicatiile practice individuale, metoda descoperirii, a demonstratiei, conversatia euristica.

Dinamica acestui domeniu este extrem de rapida. Aceasta presupune actualizarea permanenta a produselor soft prin prezentarea celor mai noi versiuni, astfel incat absolventilor sa le fie mai usor sa se adapteze in activitatea productiva.

Pentru a evita disfunctiile provocate de eventualele erori ale elevilor pe parcursul instruirii, este necesar ca profesorul sa urmareasca strict fiecare elev, ceea ce presupune recurgerea la un sistem ordonat de prezentare a facilitatilor unui program, pas cu pas, in ritm impus. Dupa aceea, ritmul de instruire poate diferi in functie de particularitatile fiecarui elev. Pregatirea in laboratorul de informatica are o specificitate care se bazeaza, in principal, pe realizarea etapa cu etapa, de catre fiecare elev, a instructiunilor profesorului: nerespectarea acestei cerinte conduce la “pauze” nedorite si incetinirea ritmului de instruire.

Pentru proiectarea didactica eficienta, profesorul trebuie sa-si propuna finalizarea unei etape de instruire intr-o sedinta de lucru de 2 ore, astfel incat sa nu mai fie necesara reluarea ultimelor secvente din sedinta anterioara.

Aplicatiile prezentate efectiv elevilor, trebuie sa aiba ca obiect, pe cat posibil, probleme concrete ale activitatilor productive din domeniul de activitate pentru a sublinia avantajele utilizarii sistemelor informatice. Achizitia treptata a cunostintelor si deprinderilor poate fi stimulata printr-o prezentare atractiva si motivanta a programelor.

Evaluarea trebuie sa vizeze mai ales interpretarea creativa a informatiilor si capacitatea de a rezolva o situatie-problema cu ajutorul calculatorului.

Instruirea interactiva specifica acestei discipline contribuie printre altele si la constientizarea faptului ca un bun utilizator al calculatorului are sanse mai mari de reusita in actiunea de integrare socio-profesionala.

Din dorinta de a pregati un utilizator si nu un creator de soft, prezentul curriculum vizeaza formarea unui specialist care sa perceapa calculatorul ca pe un instrument de lucru absolut necesar in conditiile modernizarilor tehnologice, un instrument prin care sa-si valorifice superior capacitatea de munca si creativitatea si sa-si reduca timpul de lucru.

De aceea, competentele propuse directioneaza instruirea catre formarea unor abilitati de utilizare a sistemelor informatice in stransa corelare cu pregatirea la disciplinele de specialitate, pentru a accentua si mai mult caracterul utilitar al programelor descrise si pentru a motiva superior elevii in procesul instructiv.

Pornind de la premisa, avuta in vedere prin competentele prevazute la disciplinele din cadrul pregatirii de specialitate, ca informativ, elevii sunt in posesia elementelor teoretice necesare pentru intelegerea si utilizarea pachetelor aplicative de programe, s-a pus un accent deosebit pe descrierea si exersarea facilitatilor oferite de aceste programe si pe formarea deprinderilor de a le valorifica in activitatea curenta a viitorului specialist.

Achizitia noilor cunostinte, integrarea acestora in sistemul celor anterioare si valorificarea lor prin transfer si creativitate, vizeaza formarea unui specialist capabil sa raspunda cerintelor cu pronuntat caracter aplicativ, cerinte  specifice economiei actuale si, mai ales, domeniului electronica si automatizari.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

Modulul III: TEHNICI DE MASURARE IN DOMENIU

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

Modulul „Tehnici de masurare in domeniu” se studiaza in clasa a XII-a liceul tehnologic ruta progresiva,  in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificari din profilul tehnic.

Modulul  face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de 66 de ore / an, din care:

teorie – 33 ore;

laborator tehnologic – 8 ore

instruire practica – 25 ore;

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul

 

In modulul „Tehnici de masurare in domeniu au fost agregate competente dintr-o unitate de abilitati cheie si o unitate de competente tehnice generale:

3. Managementul relatiilor interpersonale

0.5 credite

-

3.2. Gestioneaza conflicte.

-

3.3. Gestioneaza asteptarile factorilor interesati.

16. Tehnici de masurare in domeniu

1 credit

-

16.1.Explica structura instalatiilor/sistemelor de masurare.

-

16.2. Executa operatii pregatitoare pentru utilizarea tehnicilor de masurare.

-

16.3.Utilizeaza tehnici de masurare pentru determinarea / monitorizarea marimilor tehnice specifice proceselor industriale.

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

 

Unitati de competente


Competente individuale

Continuturi tematice

16. Tehnici de masurare in domeniu

16.1. Explica structura instalatiilor / sistemelor de masurare.

Instalatii si sisteme de masurare

-      Clasificarea instalatiilor si sistemelor de masurare dupa functiile indeplinite:

·   de verificare / testare si diagnosticare a echipamentelor, instalatiilor, sistemelor industriale;

·   de supraveghere si control a proceselor industriale

-    Elemente componente de baza ale instalatiilor si sistemelor de masurare (rol functional, variante constructive): mijloace de masurare, traductoare, adaptoare, inregistratoare, echipamente pentru achizitia, transmiterea si prelucrarea datelor, elemente de automatizare

-    Reprezentari grafice ale structurii unei instalatii / unui sistem de masurare (scheme structurale)

-    Tipuri de structuri ale sistemelor de masurare (in lant, paralela, in bucla), scheme structurale, principii de functionare.

     Aplicatii practice de utilizare a schemelor structurale pentru identificarea componentelor si verificarea legaturilor dintre componentele unei instalatii de masurare date

16. Aplicarea tehnicilor de masurare in domeniu

16.2. Executa operatii pregatitoare pentru utilizarea instalatiilor / sistemelor de masurare.

§ Documentatia tehnica specifica lucrarilor de masurare / monitorizare a marilor tehnice caracteristice proceselor industriale (carti tehnice ale aparatelor si echipamentelor de masurare utilizate, instructiuni de utilizare)

§ Criterii de selectare a mijloacelor si metodelor de masurare: caracteristicile obiectului masurat sau a procesului controlat; parametrul controlat (valori prognozate); indicatori metrologici si economici ai mijloacelor de masurare accesibile operatorului; tipul de productie (unicate, serie mica, serie mare sau masa) in cadrul careia se realizeaza procese de masurare; productivitatea impusa masurarii; costul aplicarii metodei

§ Operatii pregatitoare pentru utilizarea tehnicilor de masurare: asigurarea conditiilor de microclimat, reglaje prevazute in instructiunile de utilizare, selectarea  domeniilor de masurare in functie de valoarea prognozata (unde este cazul), verificarea legaturilor functionale dintre componente

§ Aplicatii practice

de utilizare  a documentatiei tehnice specifice pentru identificarea conditiilor impuse la exploatarea mijloacelor de masurare si echipamentelor utilizate;

de determinare a unor valori prognozate ale marimilor fizice masurate;

de utilizare a schemelor structurale pentru identificarea componentelor si verificarea legaturilor dintre componentele unei instalatii de masurare date

16. Tehnici de masurare in domeniu

16.3. Utilizeaza tehnici de masurare pentru determinarea / monitorizarea marimilor fizice specifice proceselor industriale.

§ Metode de masurare

Metode directe

Metode indirecte

Metode implicite

§ Mijloace pentru masurarea marimilor tehnice caracteristice proceselor industriale:

geometrice (masuri terminale pentru lungimi si unghiuri, rigle, sublere, micrometre, raportoare, comparatoare, indicatoare de nivel, planimetre, dozatoare volumetrice)

mecanice (dinamometre, manometre, vacuumetre, vitezometre, turometre, accelerometre, debitmetre)

fizico-chimice (balante, densimetre, vascozimetre, ceasuri si cronometre)

termice (termometre, contoare termice)

electrice (ampermetre, voltmetre, ohmmetre, wattmetre, contoare electrice)

§ Aplicatii practice

de masurare directa a marimilor geometrice, mecanice, fizico-chimice, termice si electrice;

de realizare a instalatiilor de masurare dupa o schema data;

de masurare/monitorizare  a marimilor fizice specifice unor procese industriale, folosind instalatii de masurare data;

de prelucrare si analizare a rezultatelor masurarii (calcule matematice, trasare de grafice si diagrame, comparare cu valori nominale sau limita, tolerante)

§ Exercitii de grup pentru analizarea rezultatelor masurarii, stabilirea unor tendinte in evolutia parametrului / procesului controlat, a unor cauze si solutii de optimizare / remediere.

3.Managemen-tul  relatiilor interpersonale

3.2. Gestioneaza conflictele.

3.Managemen-tul  relatiilor interpersonale

3.3. Gestioneaza asteptarile factorilor interesati.

III. Sugestii metodologice

Modulul «Tehnici de masurare in domeniu» ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente tehnice in legatura cu selectarea si utilizarea mijloacelor si metodelor de masurare, dar si a abilitatilor de analizare  a rezultatelor masurarii.

            Programa modulului trebuie utilizata impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala, pentru a corela, in permanenta, criteriile de performanta ale competentelor agregate in modul cu continuturile incluse, rezultate din conditiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanta respective.

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare.

Pentru formarea competentelor stabilite prin curriculum, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu caracter preponderent aplicativ.

Tabelul de corelare intre competente si continuturi, prezentat la punctul III,  specifica din ce unitati de competenta provin competentele care se agrega si care sunt continuturile ce permit profesorului sa formeze, elevului sa demonstreze si evaluatorului sa evalueze performanta vizata  de respectivele competente. Se va tine cont de faptul ca profesorul are libertatea de a alege ordinea continuturilor si modul de organizare a activitatilor de invatare, in raport cu experienta si viziunea proprie.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

1.      Tehnici si tehnologii de masurare a marimilor caracteristice proceselor tehnologice

1.1.  Procese de masurare

-          tipuri de procese: procese de masurare si verificare in cercetare si laboratoare de dezvoltare, in domeniul controlului tehnic precum si al incercarilor instalatiilor; mari procese industriale in flux si procese individuale descentralizate;

-          componentele procesului de masurare: masurand, etaloane, mijloace de masurare

1.2.  Metode de masurare

Metode directe

·         bazate pe comparatia simultana 1:1 directa (metode diferentiale, metode de zero), prin substitutie sau prin permutare;

·         bazate pe comparatia simultana 1:n (metode aditionare, metode de raport);

·         bazate pe comparatia succesiva.

Metode indirecte

Metode implicite

1.3.  Mijloace pentru masurarea marimilor tehnice caracteristice proceselor industriale:

geometrice (masuri terminale pentru lungimi si unghiuri, rigle, sublere, micrometre, raportoare, comparatoare, indicatoare de nivel, planimetre, dozatoare volumetrice)

mecanice (dinamometre, manometre, vacuumetre, vitezometre, turometre, accelerometre, debitmetre)

fizico-chimice (balante, densimetre, vascozimetre, ceasuri si cronometre)

termice (termometre, contoare termice)

electrice (ampermetre, voltmetre, ohmmetre, wattmetre, contoare electrice)

1.4.  Instalatii si sisteme de masurare

-          Clasificarea instalatiilor si sistemelor de masurare dupa functiile indeplinite:

·         de verificare / testare si diagnosticare a echipamentelor, instalatiilor, sistemelor industriale;

·         de supraveghere si control a proceselor industriale

-          Elemente componente de baza ale instalatiilor si sistemelor de masurare (rol functional, variante constructive): mijloace de masurare, traductoare, adaptoare, inregistratoare, echipamente pentru achizitia, transmiterea si prelucrarea datelor, elemente de automatizare

-          Reprezentari grafice ale structurii unei instalatii / unui sistem de masurare (scheme structurale)

-          Tipuri de structuri ale sistemelor de masurare (in lant, paralela, in bucla), scheme structurale, principii de functionare.

  1. Utilizarea tehnicilor de masurare pentru determinarea / monitorizarea marimilor tehnice specifice proceselor industriale.

2.1.  Norme de tehnica securitatii muncii

2.2.  Documentatia tehnica specifica lucrarilor de masurare / monitorizare a marilor tehnice caracteristice proceselor industriale (carti tehnice ale aparatelor si echipamentelor de masurare utilizate, instructiuni de utilizare)

2.3.  Criterii de selectare a mijloacelor si metodelor de masurare: caracteristicile obiectului masurat sau a procesului controlat; parametrul controlat (valori prognozate); indicatori metrologici si economici ai mijloacelor de masurare accesibile operatorului (sensibilitatea; rezolutia; domeniul / domeniile de masurare; valoarea diviziunii; timpul de raspuns; durabilitatea; justetea; fidelitatea; precizia; clase de precizie; fiabilitatea metrologica); tipul de productie (unicate, serie mica, serie mare sau masa) in cadrul careia se realizeaza procese de masurare; productivitatea impusa masurarii; costul aplicarii metodei

2.4.  Operatii pregatitoare pentru utilizarea tehnicilor de masurare: asigurarea conditiilor de microclimat, reglaje prevazute in instructiunile de utilizare, selectarea  domeniilor de masurare in functie de valoarea prognozata (unde este cazul), verificarea legaturilor functionale dintre componente

2.5.  Aplicatii practice

de utilizare  a documentatiei tehnice specifice pentru identificarea conditiilor impuse la exploatarea mijloacelor de masurare si echipamentelor utilizate;

de determinare a unor valori prognozate ale marimilor fizice masurate;

de masurare directa a marimilor geometrice, mecanice, fizico-chimice, termice si electrice;

de utilizare a schemelor structurale pentru identificarea componentelor si verificarea legaturilor dintre componentele unei instalatii de masurare date

de realizare a unor instalatiilor de masurare dupa o schema data;

de masurare / monitorizare  a marimilor fizice specifice unor procese industriale, folosind o instalatie de masurare data;

de prelucrare si analizare a rezultatelor masurarii (calcule matematice, trasare de grafice si diagrame, comparare cu valori nominale sau limita, tolerante)

Procesul de predare invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens se recomanda realizarea unei evaluari initiale care sa permita obtinerea unor informatii relevante despre stilul de invatare al elevilor (auditiv, vizual, practic) si tipul de inteligenta al acestora. Aceste informatii vor sta la baza adaptarii strategiilor de predare-invatare la particularitatile elevilor.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a oricarui copil, acceptand ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au nevoie si care le cer, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mic progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesului de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificari optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirii orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpului alocat s.a. In context, lucrul in grup, simularea, practica in atelier / la locul de munca, discutiile de grup, prezentarile video, multimedia si electronice, temele si proiectele integrate, vizitele etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilitatii, sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si creativitatii elevilor .

Date fiind competentele vizate, se recomanda o pondere ridicata a exercitiilor de realizare a unor instalatii de masurare, folosind documentatia tehnica specifica, de culegere a informatiilor de masurare, de inregistrare si de prelucrare a  acestora,

Alegerea mijloacelor didactice se va realiza in stransa corelatie cu metodele didactice si cu continutul stiintific al lectiei. Se vor folosi mijloace didactice specifice cabinetelor si laboratoarelor de metrologie. Instruirea practica se va desfasura in spatii special amenajate, dotate corespunzator. Se recomanda utilizarea:

·         fiselor de lucru;

·         fiselor tehnologice;

·         schemelor structurale;

·         cartilor tehnice si instructiunilor de utilizare a mijloacelor de masurare;

·         suporturilor de curs / aplicative audio-video sau / si multimedia;

·         soft-urilor educationale specifice.

Autorii recomanda desfasurarea procesului instructiv-formativ conform strategiilor moderne de invatare, eventual integrate intr-un sistem multimedia, astfel incat sa fie mentinut si stimulat interesul elevilor pe tot parcursul lectiilor si activitatilor aplicative realizate si sa fie realizat impactul dorit prin studierea acestei discipline.

Evaluarea este implicita demersului pedagogic curent, permitand atat profesorului, cat si elevului sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si a cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor si sa realizeze corectiile care se impun, in vederea reglarii procesului de predare – invatare.

Calitatea evaluarii careia ii vor fi supusi elevii pentru a obtine calificarile reprezinta unul dintre factorii esentiali care sustin increderea publica in aceste calificari. Din acest motiv, se impune atat asigurarea coerentei, caracterului realist si motivant, rigorii, corectitudinii si eficientei procesului de evaluare, cat si deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele nationale definite in cadrul fiecarei calificari. Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt:

4    validitatea (evaluarea trebuie sa masoare performanta in raport cu competentele vizate);

4    fidelitatea (instrumentul de evaluare genereaza rezultate in concordanta unele cu altele in ocazii diferite de catre toti cei care evalueaza si pentru toti elevii);

4    aplicabilitatea practica si rentabilitatea (evaluarea trebuie sa fie adaptata la resursele existente si la timpul disponibil);

4    credibilitatea (pentru ca evaluarea si atestarea rezultanta sa fie credibile, ele trebuie sa se bucure de incredere publica);

4    compatibilitatea cu invatarea eficienta (evaluarea trebuie sa sustina si sa contribuie la invatarea eficienta);

4    flexibilitatea (evaluarea trebuie sa faciliteze accesul si progresarea, fara a compromite standardele nationale).

Evaluarea trebuie sa fie un proces continuu si sumativ, referindu-se in mod explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate ale acestora, corelata cu tipul probelor de evaluare specificate in Standardul de Pregatire Profesionala pentru fiecare competenta si vizand exclusiv probele de evaluare solicitate in aceste standarde (nimic mai putin, nimic mai mult). Demonstrarea altor abilitati, in afara celor din competentele specificate, este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente de evaluare: observarea sistematica, pe baza unei fise de observare; probe practica; teste cu itemi obiectivi si semiobiectivi; proiectul; autoevaluarea s.a.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.


Modulul IV : SISTEME DE AUTOMATIZARE

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

 

Continuturile incluse in structura modulului SISTEME DE AUTOMATIZARE ofera elevilor cunostinte care le vor permite sa-si dezvolte abilitati practice privind sistemele de reglare automata , in conditiile participarii lor nemijlocite si responsabile la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile proprii.

Modulul „Sisteme de automatizare” se studiaza in clasa a XII-a liceul tehnologic ruta progresiva,  in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificari din profilul tehnic.

Modulul  face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de 33 de ore / an, din care:

teorie – 17 ore;

laborator tehnologic – 9 ore;

instruire practica – 7 ore.

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul

18.Sisteme de automatizare

1 credit

-

18.1. Caracterizeaza sistemele de reglare automata.

-

18.2. Prezinta functionarea componentelor sistemelor de reglare automata.

-

18.3. Analizeaza functionarea sistemelor de automatizare specifice domeniului.

 

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitatea de competente

Competente

Continuturi

18.

SISTEME DE AUTOMATIZA-RE

18.1.

Caracterizeaza sistemele de reglare automata

·         Schema de principiu a unui sistem de  reglare automata;

·         Marimile care intervin in schema de principiu a unui sistem de  reglare automata;

·         Rolul functional al componentelor sistemului de  reglare automata.

18.

SISTEME

DE AUTOMATIZA-

RE

18.2.

Prezinta functionarea componentelor sistemelor de reglare automata

·         Elementele constructive ale componentelor sistemelor de reglare: descriere, functionare si alegerea din cataloage.

18.

SISTEME DE AUTOMATIZA-RE

18.3.

Analizeaza functionarea sistemelor de automatizare specifice domeniului

·         Sisteme de reglare automata specifice domeniului de pregatire: caracterizare si functionare;

·         Parametrii tehnici supravegheati: marimi electrice si neelectrice.

 

III. Sugestii metodologice

Parcurgerea continuturilor se va realiza in integralitatea lor. Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona in timp, de a utiliza activitati variate de invatare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Se recomanda parcurgerea continuturilor modulului SISTEME DE  AUTOMATIZARE in ordinea prezentata:

1.      Sisteme de reglare automata:

1.1  Schema de principiu.

1.2  Marimile care intervin in schema de principiu a unui sistem de reglare automata: de intrare (de referinta ), de reactie, abaterea , de comanda, de executie(de reglare), de iesire, perturbatii;

1.3  Componentele sistemului de reglare automata: rol, elemente constructive, functionare, alegerea din cataloage:

·         traductoare  de   intrare  si  de  reactie;

·         elemente  de comparatie;

·         regulatoare automate;

·         elemente de executie.

2.      Sisteme de reglare automata specifice domeniului de pregatire:

·         elemente componente;

·         functionare;

·         parametrii tehnici supravegheati: electrici si neelectrici.

Numarul de ore alocat fiecarei teme ramane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza si de ritmul de asimilare a cunostintelor. 

Instruirea teoretica si laboratorul tehnologic se recomanda sa se desfasoare in cabinete de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice.

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor  probe care se refera explicit la  criteriile de performanta  si  la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca  metode de evaluare recomandam :

·         Observarea sistematica a elevilor pe baza unei fise de observare

·         Investigatia.

·         Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune /  modifica programul propriu de invatare.

·         Metoda exercitiilor practice

·         Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

·         Fise de observatie si fise de lucru

·         Chestionarul

  • Fise de autoevaluare                               

·         Miniproiectul -  prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.

  • Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

Modulul V : SISTEME DE ACTIONARE ELECTRICA

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

Modulul „Sisteme de actionare electrica” se studiaza in clasa a XII-a liceul tehnologic ruta progresiva, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificari din profilul tehnic.

Modulul  face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de  50 de ore / an, din care:

·      laborator tehnologic –   8 ore;

·      instruire practica saptamanala – 42 ore;

Lista unitatilor de competente  relevante pentru modul

19. Sisteme de actionare electrica

1 credit

-

19.1. Selecteaza componentele unui sistem de actionare specific domeniului.

-

19.2. Realizeaza sisteme de actionare electrica.

-

19.3. Urmareste functionarea sistemelor de actionare electrica.

II.                  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

 

Unitati de competente

Competente individuale

Continuturi tematice

19.  SISTEME

DE ACTIONARE ELECTRICA

19.1.

Selecteaza componentele unui sistem de actionare specific domeniului

-          componentele unui sistem de actionare specific domeniului: motoare   electrice,  masini   de   lucru , instalatie de comanda (aparatele electrice  si electronice de actionare, comanda, protectie si semnalizare), sistem de transmisie a miscarii

-          rolul functional al componentelor sistemului de actionare

-          rolul functional al sistemului de actionare

19.2.

Realizeaza sisteme de actionare electrica

-          simboluri si notatii specifice componentelor din schema electrica

-          legaturi functionale intre componentele sistemului de actionare: electrice (cu conductoare/cabluri) si mecanice (cuplaje)

-          masuratori cu ohmmetrul pentru verificarea continuitatii circuitului electric

19.3.

Urmareste functionarea sistemelor de actionare electrica

-          manevre de conectare si de deconectare a motorului de actionare.

-          masurarea parametrilor de functionare: intensitatea curentului electric, tensiunea electrica, turatia

-          urmarirea vizuala a functionarii

III.                Sugestii metodologice

Modulul ,,Sisteme de actionare electrica” ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente tehnice in legatura cu realizarea unor sisteme de actionare specifice fiecarui domeniu de calificare.

Parcurgerea continuturilor se va realiza in integritatea lor, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare.

Pentru formarea competentelor stabilite prin curriculum, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

1.      Prezentarea sistemelor de actionare electrica specifice domeniului

1.1.      Definirea sistemului de actionare electrica.

1.2.      Rolul sistemului de actionare electrica in ansamblul tehnic din care face parte.

1.3.      Componentele sistemului de actionare  (recunoastere si rol functional):

-          Motoare electrice de actionare;

-          Aparate electrice necesare : de comutatie, de protectie, de masurare;

-          Conductoare si cabluri electrice.

2.      Realizarea sistemelor de actionare electrica specifice domeniului

2.1.      Citirea schemei electrice de actionare .

2.2.      Parcurgerea etapelor de realizare a sistemului electric de actionare.

2.3.      Masurarea parametrilor de functionare: intensitatea curentului electric, tensiunea electrica, turatia motorului de actionare.

Numarul de ore alocat fiecarei teme ramane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor. 

Instruirea teoretica si laboratorul tehnologic se recomanda sa se desfasoare in cabinete de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/si filme didactice tematice, planse didactice, panoplii si machete didactice sau/si functionale, seturi de scheme de sisteme de actionare electrica, in care pot fi evidentiate echipamentele si aparatele electrice componente, bibliografie tehnica selectiva s.a.

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesul de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificarii optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirea orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpul alocat s.a. In context, lucrul in grup, simularea, practica in atelier / laborator / la locul de munca, discutiile de grup, prezentarile video, multimedia si electronice, vizitele etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilitatii, sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si creativitatii elevilor .

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor  probe care se refera explicit la  criteriile de performanta  si  la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca  metode de evaluare recomandam :

·         Observarea sistematica a elevilor pe baza unei fise de observare

·         Investigatia.

·         Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune /  modifica programul propriu de invatare.

·         Metoda exercitiilor practice

·         Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

·         Fise de observatie si fise de lucru

·         Chestionarul

  • Fise de autoevaluare                               

·         Miniproiectul -  prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.

  • Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.


Modulul  VI: CIRCUITE    ELECTRICE

 

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

Modulul este parte integranta din cultura de specialitate, pregatire practica, liceul tehnologic ruta progresiva, clasa a XII-a.

Modulul  face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de  49 de ore / an, din care:

·      laborator tehnologic –   8 ore;

·      instruire practica saptamanala – 41 ore;

 Lista competentelor specifice unitatii de competente din modul:

20. Circuite electrice

1 credit

-

20.1. Realizeaza circuite electrice de curent continuu (c.c.).

-

20.2. Realizeaza circuite de curent alternativ (c.a.).

-

20.3. Utilizeaza aparate de c.a. de joasa tensiune

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitati de

competente

Competente individuale

Continuturi tematice

20.Circuite electrice

20.1. Realizeaza circuite electrice de c.c.

Rezistoare: clasificare, marcare in clar si in codul culorilor

Surse de c.c.:

-          Clasificare;

-          Parametri: tensiunea la borne, rezistenta interna;

Gruparea rezistoarelor si a surselor de c.c.:

-          serie;

-          paralel;

-          mixt.

Circuite cu rezistoare si surse de c.c.:

-          realizarea circuitelor;

-          masurarea tensiunilor la bornele componentelor;

-          masurarea intensitatilor din circuit.

Analizarea circuitelor de c.c. pe baza valorilor masurate  utilizand legile si teoremele studiate:

-          legea lui Ohm;

-           teoremele lui Kirchhoff;

-          legea lui Joule.

20. Circuite electrice

20.2. Realizeaza circuite electrice de c.a.

Componente electrice pasive de circuit: (bobine, condensatoare):

-          clasificare;

-           comportarea in curent alternativ.

Identificarea bobinelor si condensatoarelor dupa:

-          marcaj;

-          aspect.      

Realizarea circuitelor de c.a. cu  rezistoare, condensatoare, bobine:

-          circuite RLC serie;

-          circuite RLC paralel.

-          RLC serie/in paralel cu circuite C

Masurarea parametrilor de circuit:

-          valori efective ale tensiunii la bornele componentelor;

Simularea functionarii circuitelor de c.a. folosind un soft didactic (ORCAD, sau orice alt soft care permite simularea functionarii circuitelor de c.a).

Interpretarea rezultatelor obtinute pe cale practica si prin simulare:

-          compararea rezultatelor: tensiuni, intensitati;

-          calculul erorilor.

20.3. Utilizeaza aparate de c.a de joasa tensiune.

Identificarea aparatelor de protectie, comutare si a receptoarelor de joasa tensiune :

-          sigurante;

-           relee termice.

Identificarea aparatelor de comutare:

-          relele termice;

-           relee electromagnetice;

-           intreruptoare automate;

-           contactoare;

-           comutatoare.

Receptoare:

-          lampi cu incandescenta;

-           lampi  fluorescente;

-           motoare electrice

Realizarea circuitelor de c.a. de joasa tensiune cu aparate de protectie,  comutare si receptoare.

Verificarea functionarii circuitelor de c.a. de joasa tensiune (maxim 220 V)

III. Sugestii metodologice

              Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

              Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

  Pentru atingerea competentelor dorite, activitatile de instruire practica  utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile  practice si mai putin pe cele teoretice: documentarea cu ajutorul Internetului, utilizari de materiale si programe inregistrate pe suport electronic,  vizite de documentare la agentii economici, lucrari practice, teste de evaluare etc.

              Instruirea se va realiza in laboratoare tehnologice si ateliere cu o buna dotare materiala.

              Parcurgerea continuturilor si adecvarea strategiilor didactice vor viza si formarea priceperilor si deprinderilor practice corelate cu notiunile teoretice dobandite de elevi in anii anteriori.

            Prin natura activitatilor de invatare, elevii vor trebui pregatiti  pentru a evolua in situatii adaptative complexe, in care nici din punct de vedere profesional nu exista raspunsuri 'unice' sau 'cele mai bune'.

              Se va avea in vedre utilizarea metodelor specifice de lucru in cazul  elevilor  cu cerinte educationale speciale.

              Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul  probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

              Se evalueaza numai competentele corespunzatoare modulului. O competenta se evalueaza o singura data. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate.

              Pe parcursul modulului se realizeaza evaluare continua, prin aplicarea instrumentelor de evaluare continua prevazute in Standardul de Pregatire Profesionala (probe orale, probe practice).

              Se recomanda documentarea pe Internet accesand paginile de pe site-ul  kappa.ro.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.


MODULUL VII: ASAMBLARI MECANICE

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

Modulul „Asamblari mecanice” face parte din  curriculum-ul de nivel 3, clasa a XII-a liceul tehnologic ruta progresiva.

Continuturile prevazute se vor parcurge in orele de instruire practica saptamanala si in cadrul laboratorului tehnologic.

Modulul „Asamblari mecanice”nu este conditionat sau dependent de celelalte module din curriculum.

Numarul de ore este corespunzator unui credit, 50 de ore/an distribuite astfel:

·         8 ore de laborator tehnologic.

·         42 ore de instruire practica saptamanala.

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul:

22. Asamblari mecanice

1 credit

-

22.1. Stabileste procesul tehnologic de asamblare.

-

22.2. Realizeaza produse specifice prin asamblari nedemontabile.

-

22.3. Efectueaza lucrari de asamblare demontabila.

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Unitati de competente

Competente individuale

Continuturi tematice

22.ASAMBLARI

MECANICE

22.1.Stabileste procesul tehnologic de asamblare

22.2.Realizeaza produse specifice prin asamblari nedemontabile

22.3.Efectueaza lucrari de asamblare demontabila

Date initiale ale procesului de asamblare: documentatia tehnica, programul de productie

Metode de asamblare: metoda interschimbabilitatii totale, metoda interschimbabilitatii partiale, metoda sortarii, ajustarii, reglarii

Conditii materiale:    utilaje, SDV-uri, materiale specifice

Asamblari nedemontabile: prin presare, prin nituire, lipire, sudare

Operatii: de pregatire a reperelor, de asamblare nedemontabila a produselor specifice

Resurse: materiale, utilaje si SDV-uri  specifice, documentatie tehnica

Asamblari demontabile: prin pene si stifturi, prin caneluri, conuri, filete, cu elemente elastice

Operatii: pregatirea reperelor pentru asamblare, asigurarea organelor de asamblare necesare, asamblarea propriu-zisa

Resurse: organe de asamblare, documentatie tehnica, SDV-uri

III. Sugestii metodologice

Parcurgerea continuturilor  modulului si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop  formarea competentelor tehnice generale aferente calificarilor de nivel 3.

            Abordarea  modulara va oferi urmatoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care invata, urmarind valorificarea disponibilitatilor sale;

·   fiind o structura flexibila, modulul poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi     mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;

modulul ofera maximum de deschidere, pe de o parte in plan orizontal, iar pe alta parte, in plan vertical, peste / langa alte module parcurse; in prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module, ceea ce se inscrie in linia imperativului educatiei permanente.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii:

Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor.

Elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.

Elevii au stiluri proprii de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare.

Elevii invata  mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a “ordona” informatiile noi si a le asocia cu “cunostintele vechi”.

Procesul de predare -  invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev.

In acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte si modalitati de lucru:

Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

T    gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens  fise de lucru;

T    fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri  diferite;

T    fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

T    prezentarea temelor in mai multe moduri (raport, discutie sau grafic);

Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

T    abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

T    utilizarea verificarii de catre un coleg, a verificarii prin indrumator;

Diferentierea raspunsului, prin:

T    utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a tuturor copiilor, acceptand faptul ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor. Pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, metodele se vor adapta la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de invatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor  probe care se refera explicit la  criteriile de performanta  si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca  metode de evaluare recomandam:

·         Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea capacitatilor si atitudinilor lor fata de o sarcina data.

·         Investigatia.

·         Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune /  modifica programul propriu de invatare.

·         Metoda lucrarilor practice

·         Lucrul cu modele

Se recomanda utilizarea urmatoarelor instrumente de evaluare:

·         Fise de observatie

·         Fise de lucru

  • Lucrari practice specifice domeniului si calificarii

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de:

·         specificul domeniului si calificarii

·         dificultatea temelor

·         nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit

·         complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat

·         ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a abilitatilor practice proprii grupului instruit.

Recomandam urmatoarele continuturi tematice:

1. Structura procesului tehnologic de asamblare

- operatiile si fazele de asamblare, manuirile, piesa de baza, completul, subansamblul, ansamblul

2. Documente tehnologice necesare realizarii operatiei de asamblare

- scheme de asamblare, fise tehnologice si planuri de operatii, ciclograma asamblarii

3. Precizia de prelucrare si asamblare

 - abateri dimensionale, de forma si de pozitie

4. Metode de asamblare

- metoda interschimbabilitatii totale, metoda interschimbabilitatii partiale, metoda sortarii, metoda ajustarii, metoda reglarii

5. Pregatirea pieselor pentru asamblare

- retusare, razuire, rodare, lepuire, lustruire, gaurire, alezare, filetare, spalare

6. Asamblari nedemontabile

·         Prezentarea generala a asamblarilor nedemontabile

- asamblari prin presare (prin incalzire sau racire, prin deformare)

- asamblari prin lipire (lipire moale, lipire tare, metode de lipire)

- asamblari prin nituire (fazele operatiei de nituire, masini de nituit), NTSM la nituire

- asamblari prin sudare; NTSM la sudare

7. Asamblari demontabile

·         Prezentarea generala a asamblarilor demontabile

- asamblari prin pene si stifturi, prin caneluri, prin conuri, cu elemente elastice

- asamblari prin filet (parti componente, siguranta in exploatare, asigurarea piulitelor impotriva autodesfacerii, scule folosite la montare si demontare)

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

Pentru dobandirea de catre elevi a competentelor prevazute in SPP-uri, activitatile de invatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu accent preponderent pe activitatile de invatare cu caracter practic, aplicativ.

Pentru atingerea obiectivelor programei  si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului, recomandam ca in procesul de invatare -  predare sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune, cum ar fi efectuarea unor lucrari practice si de laborator.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

 

 

STAGII DE PREGATIRE PRACTICA

Modulul  VIII: SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

Modulul „Sanatatea si securitatea muncii” se studiaza in clasa a XII-a liceul tehnologic ruta progresiva, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificari din profilul tehnic.

Modulul  face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de  48 de ore / an, din care:

·      laborator tehnologic –   24 ore;

·      instruire practica  – 24 ore;

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul

12. SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII

1 credit

-

12.1. Aplica legislatia privind securitatea si sanatatea la locul de munca, prevenirea si stingerea incendiilor.

-

12.2. Planifica actiuni de evitare si de reducere a riscurilor identificate la locul de munca

-

12.3. Coordoneaza activitatile in caz de accident

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitatea de competente

Competente individuale

Continuturi tematice

12.

SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII

12.1.

Aplica legislatia privind securitatea si sanatatea la locul de munca, prevenirea si stingerea incendiilor.

·         Masuri de eliminare a riscurilor la locul de munca: instructaje, utilizarea documentatiei legislatiei in vigoare specifice domeniului

-  instructaje initiale,curente si periodice

-  documente de informare: fise,afise, filme, cataloage, brosuri, pliante, instructiuni de lucru.

·         Masuri de igiena si protectia muncii

-  fisa individuala de instructaj

- echipamente de lucru si echipamente individuale si               colective de protectie

- trusa de prim ajutor

- materiale igienico-sanitare

- materiale  si mijloace de stingere a incendiilor

·         Sisteme si dispozitive de protectie.

- individuale si colective specifice locului de munca.

·         Materiale si mijloace de prevenirea si stingerea incendiilor:

- apa, nisip, paturi, hidranti, stingatoare cu spuma, cu praf, cu  CO2

12.

SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII

12.2.

Planifica actiuni de evitare si de reducere a riscurilor identificate la locul de munca.

·          Locuri de munca periculoase specifice domeniului.

·         Situatii deosebite si factorii de risc de la locul de munca

- situatii de risc: perturbari functionale, defectiuni ale utilajelor, nerespectarea principiilor ergonomice, comportament necorespunzator al lucratorului la locul de munca, starea fizica si psihica necorespunzatoare a lucratorului

- accidente de munca

- boli profesionale

- avarii

- incendii si explozii

·         Echipamente de lucru si de protectie specifice locului de munca.

12.

SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII

12.3.

Coordoneaza activitatile in caz de accident.

·         Primul ajutor in caz de accident.

- trusa de prim ajutor

·         Planul de actiune in caz de accident la o situatie data.

- eliminarea cauzelor

- evacuarea accidentatilor

- anuntarea organelor abilitate, in functie de tipul accidentului

·          Sarcinile in caz de accident ale echipelor de interventie.

- individuale

- de grup 

III. Sugestii metodologice

 

1.  Continuturile incluse in structura modulului ofera elevilor cunostinte care le vor permite sa-si dezvolte abilitati  privind securitatea la locul de munca, sanatatea, prevenirea si stingerea incendiilor, in conditiile participarii lor nemijlocite si responsabile la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile proprii.

            Numarul de ore alocat fiecarei teme ramane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului,  in functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor. 

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite

2. Parcurgerea continuturilor  modulului „Sanatatea si securitatea muncii” si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop  formarea   competentelor tehnice generale aferente nivelului 3 si corespunzatoare calificarilor, in scopul pregatirii  profesionale ale elevilor si dezvoltarii capacitatiilor care sa le permita dobandirea unei calificari superioare, de nivel 3+,  sau a integrarii pe piata muncii.

Instruirea practica se recomanda sa se desfasoare in ateliere, dotate cu materiale didactice specifice iar  in desfasurarea orelor de laborator sa se foloseasca :

Ø      seturi de diapozitive sau/si filme didactice tematice,

Ø      planse didactice,

Ø      panoplii si machete didactice sau/si functionale,

Ø      bibliografie tehnica selectiva s.a.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a oricarui copil, acceptand ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au nevoie si care le cer, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesului de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificari optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirii orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpului alocat s.a.

In context

Ø      lucrul in grup,

Ø      simularea,

Ø      practica in atelier / la locul de munca,

Ø      discutiile de grup,

Ø      prezentarile video,

Ø      prezentari multimedia si electronice,

Ø       temele si proiectele integrate,

Ø      vizitele etc.

contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de

·         comunicare,

·         negociere,

·         luarea deciziilor,

·         asumarea responsabilitatii,

·         sprijin reciproc,

precum si a spiritului de echipa, competitional si a creativitatii elevilor.

3. Evaluarea este implicita demersului pedagogic curent, permitand atat profesorului, cat si elevului sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si a cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor si sa realizeze corectiile care se impun, in vederea reglarii procesului de predare – invatare.

Calitatea evaluarii careia ii vor fi supusi elevii pentru a obtine calificarile reprezinta unul dintre factorii esentiali care sustin increderea publica in aceste calificari. Din acest motiv, se impune atat asigurarea coerentei, caracterului realist si motivant, rigorii, corectitudinii si eficientei procesului de evaluare, cat si deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele nationale definite in cadrul fiecarei calificari.

 Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt:

4    validitatea (evaluarea trebuie sa masoare performanta in raport cu competentele vizate);

4    fidelitatea (instrumentul de evaluare genereaza rezultate in concordanta unele cu altele in ocazii diferite de catre toti cei care evalueaza si pentru toti elevii);

4    aplicabilitatea practica si rentabilitatea (evaluarea trebuie sa fie adaptata la resursele existente si la timpul disponibil);

4    credibilitatea (pentru ca evaluarea si atestarea rezultanta sa fie credibile, ele trebuie sa se bucure de incredere publica);

4    compatibilitatea cu invatarea eficienta (evaluarea trebuie sa sustina si sa contribuie la invatarea eficienta);

4    flexibilitatea (evaluarea trebuie sa faciliteze accesul si progresarea, fara a compromite standardele nationale).

Evaluarea trebuie sa fie un proces continuu si sumativ, referindu-se in mod explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate ale acestora, corelata cu tipul probelor de evaluare specificate in Standardul de Pregatire Profesionala pentru fiecare competenta si vizand exclusiv probele de evaluare solicitate in aceste standarde ( nimic mai putin, nimic mai mult). Demonstrarea altor abilitati, in afara celor din competentele specificate, este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente de evaluare: observarea sistematica, pe baza unei fise de observare; probe practica; teste cu itemi obiectivi si semiobiectivi; proiectul; autoevaluarea .

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si practica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.


Modulul IX: CIRCUITE  ELECTRONICE

 

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

       In conceperea programei pentru modulul „Circuite electronice” s-a avut in vedere necesitatea ca elevii sa dobandeasca un set de competente tehnice generale care sa le ofere posibilitatea de a activa intr-un domeniu in care circuitele electronice constituie parte componenta a echipamentelor/ instalatiilor.

Programa este menita sa formeze si abilitati legate de dezvoltarea relatiilor interpersonale prin incurajarea unui dialog constructiv, relatii de cooperare si sustinerea muncii in echipa. Dobandirea acestor abilitati este esentiala in pregatirea pentru ocuparea unui loc de munca, pentru a se putea adapta la tehnologiile si la practicile de munca in schimbare.

Modulul se adreseaza elevilor din clasa  a XII-a liceul tehnologic ruta progresiva.

Repartizarea orelor pe forme  de activitate este urmatoarea:

Total ore / an                          72 ore

din care:

·         laborator tehnologic                               24 ore        

·         instruire practica                                     48 ore       

 Lista unitatilor de competente relevante pentru modul

21. CIRCUITE ELECTRONICE

1 credit

-

21.1. Identifica tipuri de circuite electronice.

-

21.2. Evalueaza performantele circuitelor electronice.

-

21.3. Conecteaza circuite electronice in echipamente si instalatii.

3. Managementul relatiilor interpersonale

0,5credite

-

3.1. Creeaza si mentine relatii profesionale.

II.   Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

 

Unitati de competente

Competente individuale

Continuturi tematice

 

21.

Circuite electronice

21.1.Identifica tipuri de circuite  electronice

Circuite electronice de tip analogic:

-surse de alimentare

-amplificatoare: de tensiune, de curent, de putere

-oscilatoare: RC, LC

-modulatoare/ demodulatoare

Circuite electronice de tip digital:

-circuite digitale: porti logice, codificatoare/ decodificatoare, multiplexoare/ demultiplexoare

-circuite integrate: numaratoare, memorii, microcontrolere

-dispozitive de afisaj electronic

21.

Circuite electronice

21.2.Evalueaza performantele circuitelor electronice

·         Parametri specifici circuitelor  electronice:          

-pentru surse de alimentare: tensiuni, curenti, puteri nominale

-pentru amplificatoare: amplificare

-pentru oscilatoare: domeniu de frecventa, frecventa de oscilatie

-pentru circuite logice: valori minime si maxime de tensiune si curent la intrare/ iesire

Marimi de masurat:            

-tensiuni, curenti, impedante, puteri electrice, frecvente, amplificari

·         Aparate de masura si control adecvate:

-multimetru, frecventmetru

-osciloscop

 

21.

Circuite electronice

21.3.Conecteaza circuite electronice in echipamente si instalatii

·         Echipamente/ instalatii specifice domeniului

-de electroalimentare

-de amplificare in curent sau tensiune

-de generare a semnalelor electrice

-de modulare/ demodulare a semnalelor electrice

-de reglare automata

-de comanda si control

 

 

3. Managementul relatiilor interpersonale

3.1. Creeaza si mentine relatii profesionale

§         Realizeaza dialog constructiv si relatii de cooperare pe durata lucrarilor practice de masurare si conectare a sistemelor electronice in echipamente/ instalatii specifice domeniului;

§         Sustine munca in echipa si

    aplicǎ modalitati de imbunatatire a relatiilor interpersonale pe durata desfǎsurǎrii lucrarilor practice de masurare si conectare a sistemelor electronice in echipamente/ instalatii specifice domeniului.

III. Sugestii metodologice

            Modulul «Circuite electronice» este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunostinte si abilitati precise pe care elevii le pot verifica in diferite faze ale insusirii lor.

            Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor si formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Instruirea practica si laboratorul tehnologic se vor desfasura in spatii special amenajate, dotate corespunzator, cu respectarea legislatiei in vigoare.

           

Tema 1:   Schema bloc a unei surse stabilizate de tensiune

Ø      Redresoare

Ø      Filtre de netezire

Ø      Stabilizatoare

·         schema electrica

·         rol functional

Tema 2:   Amplificatoare

Ø      Amplificatoare de tensiune

Ø      Amplificatoare de curent

Ø      Amplificatoare de putere

·         reprezentari simbolice

·         rol functional

Tema 3:   Oscilatoare

Ø      Oscilatoare LC: scheme de principiu, rol functional

Ø      Oscilatoare RC: scheme de principiu, rol functional

Tema 4:   Modulatoare/ demodulatoare

·           reprezentari simbolice

·           rol functional

·           utilizari in domeniu

Tema 5:   Porti logice

Ø      Tipuri de porti logice: SI, SAU, NU, SI-NU, SAU-NU

·           simboluri

·           tabele de adevar

Tema 6:   Codificatoare/ decodificatoare

·           reprezentari simbolice

·           rol functional

·           utilizari in domeniu

Tema 7:   Multiplexoare/ demultiplexoare

·           reprezentari simbolice

·           rol functional

·           utilizari in domeniu

Tema 8:   Memorii digitale

·           rol functional

·           utilizari in domeniu

Tema 9:   Microcontrolere

·           rol functional

·           utilizari in domeniu

Tema 10:   Dispozitive de afisaj electronic

·           reprezentari simbolice

·           rol functional

·           utilizari in domeniu

Recomandari pentru lucrari de laborator:

1.      Vizualizarea tensiunilor de la intrarea si iesirea unui surse de tensiune

2.      Vizualizarea semnalelor de la intrarea si iesirea unui amplificator

3.      Vizualizarea semanalelor la iesirea unui oscilator

4.      Identificarea tipurilor de porti logice prin masuratori

5.      Identificarea circuitelor integrate digitale dupa aspect fizic si simbol

6.      Utilizarea cataloagelor pentru identificarea terminalelor intrare/ iesire la circuitele integrate

7.      Verificarea starii de functionare a echipamentelor/ instalatiilor, cu circuite integrate logice, din domeniu

Recomandari pentru aplicatii practice:

1.      Lucrari practice de conectare unei surse de alimentare in echipamente/ instalatii

2.      Lucrari practice de conectare a unui amplificator in echipamente/ instalatii

3.      Lucrari practice de identificare a circuitelor integrate digitale dupa aspect fizic si marcaj

4.      Lucrari practice de montare/ demontare a circuitelor integrate digitale in socluri

5.      Lucrari practice de utilizare a dispozitivelor de afisaj electronic in echipamente/ instalatii din domeniu

6.      Lucrari practice de utilizare a microcontrolerelor in echipamente/ instalatii din domeniu

7.      Lucrari practice de identificare a tipurilor de porti logice, prin masuratori, in conformitate cu tabela de adevar

Pentru evaluarea achizitiilor elevilor (in termeni cognitivi, afectivi si performativi) se recomanda utilizarea urmatoarelor metode:

·          probe orale: intrebari cu raspuns scurt, prezentare orala sub forma unei adresari sau unei opinii, exercitii de citire a documentatiei tehnice, studii de caz;

·          probe practice: identificarea tipurilor de sisteme electronice, evaluarea  parametrilor specifici unui sistem electronic, conectarea in echipamente/ instalatii a sistemelor electronice si verificarea functionalitatii acestora;

·          instrumente de evaluare: fise de observare sistematica prin care se urmaresc etapele executarii unei lucrari de masurare si conectare a unui sistem electronic in echipamente/ instalatii specifice domeniului. Fisa de verificare nu presupune decat bifarea unei casute de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. In momentul in care au fost bifate toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si practica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.


CURRICULUM IN DEZVOLTARE LOCALA

 

Modulul  X: MASINI SI UTILAJE INDUSTRIALE

 

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

           Modulul „ Masini si utilaje industriale” face parte din  curriculum-ul de dezvoltare locala aferent nivelului 3 de calificare, clasa a XII –a liceu tehnologic ruta progresiva.

Modulul  face parte din „Curriculum in dezvoltarea locala” (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de  66 de ore / an, din care:

  • teorie- 33 ore

§         laborator tehnologic –   33 ore;

Lista unitatilor de competente  relevante pentru modul

25.

1 credit

-

25.1. Recunoaste elementele specifice ale cinematicii si actionarii masinilor si utilajelor industriale.

-

25.2. Analizeaza structura constructiva a masinilor si utilajelor.

-

25.3. Stabileste parametrii tehnologici de utilizare si exploatare a masinilor si utilajelor.

5.

0, 5 credite

-

5.1. Sustine prezentari pe teme profesionale.

5.2. Modereaza dezbateri si sedinte.

5.3. Elaboreaza documente pe teme profesionale.

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Unitati de competenta

Competente individuale

Continuturi tematice

Masini si

utilaje industriale

Recunoaste   elementele specifice  ale cinematicii si actionarii  masinilor si utilajelor industriale

Analizeaza structura constructiva  a masinilor si utilajelor

Stabileste parametrii tehnologici de utilizare si exploatare a masinilor si utilajelor

Lanturi cinematice: 

Definire, clasificare, caracteristici

Lanturi cinematice principale si de avans

Lanturi cinematice auxiliare

Aspecte ale actionarii masinilor si utilajelor industriale: 

Actionarea hidraulica ( lichide utilizate, pompe si motoare hidraulice, elemente auxiliare ale circuitelor hidraulice de actionare)

 Actionarea pneumatica (caracteristici si parametri functionali, domenii de utilizare, circuite si echipamente specifice )

Actionarea electrica ( scheme de actionare, masini si  aparate specifice )

Clasificarea masinilor si utilajelor: 

Masini unelte pentru obtinerea semifabricatelor ( turnate, forjate, deformate plastic )

Utilaje pentru prelucrari mecanice ( prin aschiere, prin deformare plastica, prin sudare,

Masini unelte agregat si linii automate

Masini de ridicat si transportat

Masini si utilaje pentru obtinerea pieselor turnate ( mecanisme componente, posibilitati tehnologice de utilizare, reguli de exploatare, intretinere si reparare specifice ): 

Utilaje pentru prepararea amestecurilor de formare

Utilaje pentru elaborarea si turnarea metalului lichid

Utilaje pentru dezbaterea si curatirea pieselor turnate

Masini si utilaje pentru prelucrarea prin deformare plastica ( mecanisme componente, posibilitati tehnologice de utilizare, reguli de exploatare, intretinere si reparare specifice ): 

Utilaje pentru incalzirea materialelor in vederea prelucrarii

Utilaje folosite la forjare

Utilaje pentru prelucrarea tablelor ( indreptare, prelucrare margini, indoire, debitare )

Masini si utilaje pentru prelucrarea prin aschiere ( mecanisme componente, posibilitati tehnologice de utilizare, reguli de programare, reglare, exploatare, intretinere si reparare specifice ): 

Strunguri ( longitudinale universale, revolver, carusel, automate)

Masini de gaurit, alezat si frezat si danturat

Masini de rabotat si mortezat

Masini de rectificat

Dispozitive, masini si instalatii de ridicat si transportat

Comunicare

 Sustine prezentari pe teme profesionale

 Modereaza dezbateri si sedinte

Elaboreaza documente

      pe teme profesionale

Pregatire: consulta surse (baze de date,

 manuale, articole, reviste de

specialitate), pune intrebari altor

 persoane, selecteaza informatiile

Organizare: prezentare structurata, stil

adaptat situatiei, scopului, nevoilor

audientei,realizare electronica

(aplicatii de tip “power point” sau

 altele).           

Tehnici: prezentare atractiva pentru

 audienta,tehnici de implicare a

 audientei, argumentare logica, fapte si

date statistice, suportnon-verbal

(imagine, grafica), exemplificari,

gestica,  mimica asociata, pronuntie,

intonatie.

Pregatire: agenda, structura, tipul

 situatiei, nevoile interlocutorului,tipul

 interlocutorului (colegi, clienti,

furnizori, alte persoane), luari de

cuvant, intrebari posibile,

 ,compromisuri posibile, consensul

 vizat

Teme: stiintifice, tehnice, sociale

Participare: face observatii

constructive, are in vedere obiectivul propus, rationeaza, da dovada de receptivitate

 Respectare:    asculta cu atentie,

invita interlocutorul sa vorbeasca,

incurajeaza discutia prin intrebari,

 argumente, aprobari, accepta opinii

 diferite de cele proprii, nu face

discriminari

Exprimare:      concisa, clara,

concilianta, corecta din punct de

vedere lingvistic si gramatical

Functie:  instructiuni, manuale, scrisori sau rapoarte

Pregatire:   stiluri si forme corespunzatoare anumitor scopuri si audiente, organizarea materialului

Claritate si acuratete:   norme ortografice si de punctuatie, reguli gramaticale, coerenta, folosirea

imaginilor, a schemelor, graficelor si  diagramelor

Verificare:   corectarea, redactarea, editarea textului

III. Sugestii metodologice

1. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de:

·         dificultatea temelor

·         nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit

·         complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat

·         ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

Parcurgerea continuturilor se va realiza in integralitatea lor. Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona in timp, de a utiliza activitati variate de invatare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Numarul de ore alocat fiecarei teme ramane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor. 

Instruirea teoretica si laboratorul tehnologic se recomanda sa se desfasoare in cabinete de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/si filme didactice tematice, planse didactice, panoplii si machete didactice sau/si functionale, in care pot fi evidentiate echipamentele si aparatele electrice componente, bibliografie tehnica selectiva s.a.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

2. Parcurgerea continuturilor  modulului « Masini electrice » si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop  formarea   competentelor tehnice generale aferente nivelului 3 si corespunzatoare calificarilor, in scopul pregatirii  profesionale ale elevilor si dezvoltarii capacitatiilor care sa le permita dobandirea unei calificari superioare, de nivel 3+,  sau a integrarii pe piata muncii.

            Abordarea  modulara va oferi urmatoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care invata, respectiv asupra disponibilitatilor sale,  urmand sa i le puna mai bine in valoare;

fiind o structura elastica, modulul poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;

modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte in plan orizontal, iar pe alta parte, in plan vertical, peste / langa alte module parcurse, in prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se inscrie perfect in linia imperativului educatiei permanente.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii ale educatiei:

Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor.

Elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.

Elevii au stiluri proprii de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare.

Elevii invata  mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a “ordona” informatiile noi si a le asocia cu “cunostintele vechi”.

Procesul de predare -  invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev.

Pentru dobandirea de catre elevi a competentelor prevazute in SPP-uri, activitatile de invatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de invatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice.

Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

T    gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens  fise de lucru;

T    fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri  diferite;

T    fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

T    prezentarea temelor in mai multe moduri (raport sau discutie sau grafic);

Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

T    abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

T    formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

T    utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin indrumator, grupurilor de studiu:

Diferentierea raspunsului, prin:

T    utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a tuturor elevilor, acceptand faptul ca fiecare elev este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de invatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

3. Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor  probe care se refera explicit la    criteriile de performanta  si  la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca  metode de evaluare recomandam

·         Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor lor fata de o sarcina data.

·         Investigatia.

·         Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune /  modifica programul propriu de invatare.

·         Metoda exercitiilor practice

·         Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

·         Fise de observatie si fise de lucru

·         Chestionarul

  • Fise de autoevaluare                               

·         Miniproiectul -  prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a

bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.

  • Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de

inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Modulul  XI: UZAREA MASINILOR SI UTILAJELOR

                                                                       

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

Modulul „Uzarea masinilor si utilajelor” face parte din  curriculum-ul de dezvoltare locala

aferent nivelului 3 de calificare, clasa a XII –a liceu tehnologic ruta progresiva.

Modulul  face parte din „Curriculum in dezvoltare locala” (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de  66 de ore / an, din care:

  • teorie- 33 ore

§         laborator tehnologic –   33 ore;

Lista unitatilor de competente  relevante pentru modul

24. UZAREA MASINILOR SI UTILAJELOR

1 credit

-

24.1. Explica fenomenului uzarii si influenta ei asupra duratei de functionare a masinilor si utilajelor

-

24.2. Precizeaza etapele uzarii.

-

24.3. Controleaza nivelul de uzura al masinilor si utilajelor.

24.4.Aplica metode de ameliorare a fenomenului de uzare.

7.PROCESAREA DATELOR NUMERICE

7.1. Planifica o activitate si culege date numerice in legatura cu aceasta.

7.3. Interpreteaza rezultatele obtinute si prezinta concluziile.

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Unitati de competenta

Competente individuale

Continuturi tematice

Uzarea masinilor si utilajelor

Explica fenomenul uzarii si influenta ei asupra duratei de functionare a masinilor si utilajelor.

 Precizeaza etapele uzarii

Controleaza  nivelul de uzura al masinilor si utilajelor.

Aplica metode de ameliorare a fenomenului de uzare

Cauzele  uzarii: 

Coroziunile ( provocate de materii oxidante )

Abraziunile (produse de impuritati din aer sau de particule metalice)

Eroziunile ( cauzate de frecarile intre suprafetele pieselor aflate in miscare )

Nerespectarea normelor de exploatare

Suprasarcinile

Intretinerea necorespunzatoare

Depasirea duratei de utilizare

Tipuri de uzari: 

fizica ( de adeziune, de abraziune, de oboseala, de impact, de coroziune)

 uzarea morala

Etapele uzarii: 

perioada rodajului

perioada functionarii normale

perioada uzurii catastrofale

Metode de control: 

metode micrometrice

metode cu amprente

metode chimice

metode cu izotopi radioactivi

Metode de ameliorare: 

prin inlaturarea / adaugarea de metale de pe suprafetele uzate

prin folosirea unor piese intermediare introduse intre piesele uzate

prin metalizare sau cromare

prin tratamente termice sau termochimice

Procesarea datelor numerice

Planifica o activitate si culege date numerice in legatura cu aceasta.

 Interpreteaza rezultatele obtinute si prezinta concluziile.

Date numerice corespunzatoare domeniului calificarii si activitatii planificate: dimensiuni, distante, temperatura, masa,  tensiune, abateri dimensionale si de forma, uzuri.

Selectare dupa: natura marimii masurate si scopul masurarii.

.

Compararea rezultatelor cu valori date pentru determinarea erorilor/abaterilor si tendintelor.

Formularea concluziilor in baza unei analize critice

Utilizarea rezultatelor in rezolvarea unei probleme si luarea deciziilor optime in alegerea si exploatarea masinilor si utilajelor si diminuarea efectelor uzarii acestora.

III. Sugestii metodologice

1. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de:

·         dificultatea temelor

·         nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit

·         complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat

·         ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

Parcurgerea continuturilor se va realiza in integralitatea lor. Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona in timp, de a utiliza activitati variate de invatare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Numarul de ore alocat fiecarei teme ramane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor. 

Instruirea teoretica si laboratorul tehnologic se recomanda sa se desfasoare in cabinete de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/si filme didactice tematice, planse didactice, panoplii si machete didactice sau/si functionale, in care pot fi evidentiate echipamentele si aparatele electrice componente, bibliografie tehnica selectiva s.a.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

2. Parcurgerea continuturilor  modulului « Aparate electrice » si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop  formarea   competentelor tehnice generale aferente nivelului 3 si corespunzatoare calificarilor, in scopul pregatirii  profesionale ale elevilor si dezvoltarii capacitatiilor care sa le permita dobandirea unei calificari superioare, de nivel 3+,  sau a integrarii pe piata muncii.

            Abordarea  modulara va oferi urmatoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care invata, respectiv asupra disponibilitatilor sale,  urmand sa i le puna mai bine in valoare;

fiind o structura elastica, modulul poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;

modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte in plan orizontal, iar pe alta parte, in plan vertical, peste / langa alte module parcurse, in prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se inscrie perfect in linia imperativului educatiei permanente.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii ale educatiei:

Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor.

Elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.

Elevii au stiluri proprii de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare.

Elevii invata  mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a “ordona” informatiile noi si a le asocia cu “cunostintele vechi”.

Procesul de predare -  invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev.

Pentru dobandirea de catre elevi a competentelor prevazute in SPP-uri, activitatile de invatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de invatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice.

Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

T    gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens  fise de lucru;

T    fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri  diferite;

T    fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

T    prezentarea temelor in mai multe moduri (raport sau discutie sau grafic);

Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

T    abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

T    formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

T    utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin indrumator, grupurilor de studiu:

Diferentierea raspunsului, prin:

T    utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a tuturor elevilor, acceptand faptul ca fiecare elev este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de invatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

3. Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor  probe care se refera explicit la    criteriile de performanta  si  la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca  metode de evaluare recomandam

·         Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor lor fata de o sarcina data.

·         Investigatia.

·         Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune /  modifica programul propriu de invatare.

·         Metoda exercitiilor practice

·         Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

·         Fise de observatie si fise de lucru

·         Chestionarul

  • Fise de autoevaluare                               

·         Miniproiectul -  prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a

bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.

  • Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de

inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

     

Agregarea cu abilitatea cheie de Gandire critica si rezolvare de probleme, completeaza continuturile pentru atingerea competentelor specializate..

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.



Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2019 - Toate drepturile rezervate -|

Tehnica mecanica



Auto

Esee pe aceeasi tema


Formalismul Lagrangeian privind determinarea starii si evolutiei starilor
Fisa operativa comuna Breznita de motru
Rezistenta la compresiune a betonului intarit
Realizeaza manual un filet exterior cu lungimea de 20mm - certificarea competentelor profesionale
Defecte de sudura - fisuri, incluziuni, defecte de forma
Tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii - liceul tehnologic
Ciclul de functionare al motorului cu ardere interna
Instructiuni de sudare - specificatia procedurii de sudare (WPS)
Realizeaza un filet M10X1,5 pentru o piesa cu gaura strapunsa - examen
Scurteaza cu 60 mm o platbanda din OL37 - lucrator in lacatusarie mecanica structuri



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.