Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica




Tehnica mecanica


Qdidactic » stiinta & tehnica » tehnica mecanica
Toleranta



Toleranta


Toleranta


1. Pozitia campului de toleranta

Este definita fata de linia de zero:

Pozitie simetrica (A-in desen)

Pozitie asimetrica (B-C in desen)


Din punct de vedere al executiei, aceasta nu influenteaza pozitia campului de toleranta. Influenteaza asupra montajului celor doua piese (arbore-alezaj):


a, b - ajustaj cu Jmin=0

-pentru pozitiile asimetrice a, b la montarea arborilor din grupa a cu alezaje din b sau invers, natura ajustajului nu se schimba.

-pentru grupele c, d avem un camp simetric. Daca montam un arbore din d cu alezaj din c rezulta un ajustaj cu joc, iar la montarea arborilor din c cu alezajul din d rezulta un ajustaj cu trecere (s-a schimbat natura ajustajului).




3. Unitatea de toleranta

Precizia de prelucrare a unei piese depinde de-o serie de factori:

- tipul masinii si calificarea muncitorului

- natura operatiei (degrosare, finisare etc.)

- dimensiunea piesei

(k-constanta)

Notam: si

a-este numarul unitatilor de toleranta, determinat de natura operatiei (clasa de precizie)

i-este unitatea de toleranta, ce determina dimensiunea piesei.


4. Intervalul de dimensiuni

Pentru a preintampina numarul mare de tolerante ce ar rezulta conform relatiei T = a·i, datorita dependentei lui i functie de T s-a stabilit ca toleranta sa fie constanta pentru un interval de dimensiuni, ceea ce face ca i=const. pe acel interval de dimensiuni.

Ex: 

Intervalul

N7







5. Clasele de precizie

Pentru a caracteriza natura operatiei s-au stabilit mai multe valori ale parametrului a (a1, a2, . ) in mod experimental. S-a adoptat ca precizie de baza precizia obtinuta la operatia de rectificare, functie de care s-au stabilit si celelate valori ale clasei de precizie.


6. Natura si caracteristica ajustajului

Din punct de vedere al naturii ajustajului s-au stabilit 3 tipuri:

Cu Joc,

Cu Strangere

Intermediar.

Din punct de vedere al caracterizarii marimii jocului sau strangerii sistemul ISO prevede subgrupe de ajustaje in cazul celor 3 tipuri de ajustaje.


7. Regimul de temperatura

Temperatura influenteaza in mod direct dimensiunea piesei, de aceea temperatura standard este de 200C.


8. Simbolizarea Ajustajelor

Ajustajul este reprezentat printr-un simbol ce trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:

Forma semifabricatului

Dimensiunea nominala

Baza sistemului (alezaj sau arbore unitar)

Natura ajustajului

Caracteristica de grupa a ajustajului

Clasa de precizie


Sistemul International de Tolerante ISO

In functie de dimensiunea piesei este impartit in doua grupe: 1-500mm si 500- 10000mm.

Prevede 3 tipuri de ajustaje: cu joc, cu strangere si intermediar si mai multe subgrupe de ajustaje.

Pozitia campului de toleranta se face fata de linia de zero. Se simbolizeaza prin 2 litere: mari pentru alezaje (A, B, C . Z, ZA, ZB, ZC) si mici pentru arbore (a, b, c, . z, za, zb, zc), in total fiind 28 de simboluri, 28 de campuri de tolerante.

Alezajele se simbolizeaza cu un simbol lateral cu majuscula, urmata de un simbol numeric; simbolul lateral reprezinta pozitia campului de toleranta in raport cu dimensiunea nominala sau litera 0.

Simbolizarea campului de toleranta corespunzatoare alezajului unitar- H (Ai=0), iar simbolul- h arbore unitar (as=0).

Simbolul numeric reprezinta clasa de precizie in care s-a executat piesa.

Clasele de precizie sunt de la 0,1; 0; 1; 2; . .15; 16 (18 clase de precizie), insa uzual se utilizeaza clasele de precizie de la 3 la 12, precizia cea mai mare este pentru clasa 0,1.



Tol.Fundamentala

IT5

IT6

IT7

IT8

IT9

IT10

IT11

IT12

IT13

IT14

IT15

IT16

Valori [μm]

7i

10i

16i

25i

40i

64i

100i

160i

250i

400i

640i

1000i


IT0,1

IT0

IT1

0,3+0,008D*

0,5+0,012D*

0,8+0,020D*


Pentru clasele de precizie 1-5 tolerantele fundamentale sunt dispuse in progresie geometrica.

Unitatea de toleranta-i se calculeaza cu relatia:

D*min si D*max reprezinta extremele intervalului de dimensiuni in care este cuprinsa dimensiunea data.

Ex. 3-10

Ø7±0,1, → D*min=3, D*max=10

Domeniile de utilizare ale claselor de precizie:

0,1; 0; 1-in optica si industria aparatelor de masura de inalta precizie;

2; 3; 4-pentru aparate de masura si calibre;

5 . .12-in constructia de masini;

12 . 16-pentru dimensiuni libere.


Aleazaj

A

B

C

CD



D

E

EF

F

FG

G

H

JS

J

K

M

N

P

R

Arbore

a

b

c

cd

d

e

ef

f

fg

g

h

js

j

k

m

n

p

r


Cu Joc

Intermediar 


S

T

U

V

X

Y

Z

ZA

ZB

ZC

s

t

u

v

x

y

z

za

zb

zc

Cu Strangere


Indiferent de precizie, pentru fiecare simbol literar si interval de dimensiuni nominale pozitia campului de toleranta este determinat de valoarea absoluta si semnul abaterii limitei fundamentale, care este abaterea limita cea mai apropiata de linia de zero.

Astfel, pentru arbori:

De la a la h (inclusiv), abaterea fundamentala este as ;

pentru js (j simetric), la care toleranta este asezata simetric fata de linia de zero, amandoua abaterile sunt egale (in valoare absoluta) cu 1/2IT, dar cu semne diferite.

De la j la zc, abaterea fundamentala este ai.

Pentru alezaje:

De la A la H (inclusiv), abaterea fundamentala este Ai= -as (as este abaterea fundamentala a arborilor de la a la h);

La JS, toleranta este simetrica fata de linia de zero;

De la J la ZC, abaterea fundamentala este AS= - ai (ai fiind abaterea fundamentala a arborilor de la j la zc).

Fata de cele stabilite in STAS sunt prevazute unele exceptii.

Abaterile fundamentale ale campurilor de toleranta variaza de la un simbol la altul si interval de dimensiune, indiferent de precizie, respectiv de marimea tolerantei.







Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

stiinta

Tehnica mecanica



Auto

Esee pe aceeasi tema


Defecte in exploatare ale instalatiei de ungere si inlaturarea lor
Arcuri spirale plane
Asamblari prin sudare
Olimpiada - tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii
Sudarea imbinarilor tip "cruce" si tip "T"
Constructia sondei
Examen lucrator in lacatusarie mecanica structuri - obtinerea unui prezon M10
Roti dintate cilindrice analoge (la conul frontal exterior)
Verificarea calitatilor geometric ale angrenajului
Factorii de influenta in procesul de stantare - ecruisarea materialului



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.