Cum se alege lanseta

CUM SE ALEGE LANSETA

Am intilnit numeroase persoane care au cumparat lansete usoare pentru pescuitul crapului, sau lansete grele pentru pescuitul rapitorilor. Pe linga disconfort, acestia s-au lovit de o serie de probleme, unele extrem de costisitoare. Cunosc citeva cazuri in care la pescuitul crapului era folosita o lanseta cu actiune 10-30 g, lungime 2.1 m. Nu mare a fost surpriza acelor pescari care, aruncind plumbi avind grutate cu mult peste cit recomanda producatorul lansetei, dupa un numar de lanseuri au rupt lansetele. Acestia, in majoritatea cazurilor incepatori, nu cunosteau nimic despre rezistenta lansetelor (actiune, putere). Dar sa vedem cum ne alegem lansetele.

Lansetele se caracterizeaza prin doua elemente:

• actiune;
• putere.

Actiunea poate fi:

• De virf (A) - actiune rapida;
• Mijocie (B) - actiune semirapida;
• Parabolica (C);
• Lenta(D).

Actiunea foarte rapida este specifica in general pestilor mari. In unele cazuri literele A,B,C si D sunt inlocuite prin cifre in intervalul 1,5-5.

Puterea este, de regula, determinata cu relatia:

P = g_max x 10, unde g_max - reprezinta masa maxima a plumbului, in grame (ex: Lanseta A 10-30 - lanseta actiune rapida, greutatea maxima a plumbului lansat intre 10-30 grame). Daca alegem o greutate mult mai mica lansarile vor fi scurte si imprecise; daca depasim sarcina recomandata, la lansare este posibila ruperea lansetei. De remarcat ca puterea are alt sens decit in mecanica.

Pe baza puterii putem alege firul corespunzator. Astfel, rezistenta firului trebuie sa fie de max. 7 ori puterea vergii. Daca avem de exemplu o lanseta cu puterea 800 g (deci 10-30 g greutatea plumbului, inscrisa pe ea) firul optim este de maxim 5-6 kg. Un fir mai gros poate pune in pericol varga.

Atentie, rezistenta firului se considera la nod, deci vom alege un fir de circa 10 kg rezistenta pe un tronson de 1 m fara nod (mentionata de producator). Lungimea lansetei este si ea importanta prin distanta la care lansam, determinind capacitatea lansetei de a absorbi socul provocat de pestii mari. La pescuitul pestilor mari, pentru a reduce efortul pescarului, se recomanda lansete de minim 2.7 m cu miner lung (pentru doua miini).

Aceste valori, mentionate mai sus, sunt orientative si deseori nu se respecta fara prea mari riscuri (daca exista si experienta) dar, teoretic, siguranta lansetei este relativa in aceste cazuri, depinzind de experienta pescarului si de calitatea celorlalte componente si vom mentiona aici in special mulineta. Combinind actiunea, puterea si lungimea lansetei putem pescui fara riscuri, cu efort minim si satisfactii depline.

Despre mulinete

In functie de schema cinematica, mulinetele sunt de 2 tipuri:
-mulinete cu tambur rotativ (in mai multe variante);
-mulinete cu tambur fix (in mai multe variante)
.

In functie de lagarele utilizate intilnim:

1. mulinete cu bucse;
2. mulinete cu rulmenti;
3. mulinete mixte.

Cele mai raspindite si utilizate mulinete sunt cele cu tambur fix.

In general, cind cumparam mulinete trebuie sa ne orientam catre acele modele care corespund scopului urmarit; pentru pescuitul rapitorilor sunt utile mulinetele cu tambur mic, usoare, cu cit mai multi rulmenti. Pentru pescuitul stationar vom putea opta si pentru modelele cu bucsa sau mai recomandat mixte, tinind cont ca pretul este proportional cu numarul de rulmenti, iar marimea acesteia va fi aleasa in functie de grosimea si lungimea firului dorit. Uzual, pentru pescuitul stationar se aleg modelele cu marimea tamburului 40 - 50 care pot fi incarcate cu circa 100-150 m fir 0.3 - 0.35 mm.

Angrenajele mulinetelor trebuiesc anual unse cu ulei sau vaselina in functie de recomandarile producatorului in caz contrar acestea putindu-se uza si deteriora grav. Pentru un travaliu mai putin obositor, la pescuitul pestilor mari, sunt avantajoase mulinetele cu frina pe fir. Intotdeauna pescuiti cu frina usor slabita, altfel puteti fi surprins de pestii mari, in special in faza inteparii acestora si consecintele vor fi neplacute.

Din secretele plutelor de pescuit

Atunci cand avem o varga si dorim s-o dotam cu o linie noua, primul lucru la care ne gadim este ce fir luam, daca acesta rezista la solicitarile capturiilor pe care ni le dorim in juvelnic; apoi urmeaza carligul: cat de mic sa fie, ce culoare. Deseori, pe ultimul plan este lasata pluta si apoi plumbii. Numai ca sunt situatii cand reusita unei partide este hotarata chiar de acest ultim element - pluta - care are rolul de semnalizator care ne avertizeaza, mai mult sau mai putin eficient, ca pestii ataca momeala.

In functie de pretentiile noastre de natura estetica sau functionala, pluta poate fi realizata din materiale primare (varful unui cocean de porumb, o pana de gasca etc.) sau materiale compozite (lemn de esenta speciala, plastic, pluta, teava de ac de seringa). Partea din pluta care ramane deasupra luciului apei se numeste antena. Mai departe, in functie de distanta la care pescuim si de acuitatea noastra vizuala, antenele plutelor vor fi viu colorate, asa incat sa existe un contrast suficient intre culoarea apei si culoarea antenei. Cand distanta este mai mare acestea pot fi prevazute in varf cu o bobita viu colorata realizata din polistiren expandat sau plastic. Cea mai importanta cerinta pe care toate plutele trebuie sa o asigure este flotabilitatea.

Odata aleasa, pluta trebuie lestata cu ajutorul unor plumbi calibrati, asa incat aceasta sa aiba o pozitie in general verticala pe luciul apei. Plutele de firma au marcate pe corp si antena o serie de repere care ne indica nivelul optim de scufundare, fiind inscrisa si greutatea plumbilor pentru lestare. Insa ce nu se stie este ca forma plutei joaca un rol esential in viteza de reactie a acesteia (durata timpului de revenire la suprafata) atunci cand pestele trage. O pluta scufundata care revine foarte repede in pozitia initiala va fi denumita 'pluta rapida' iar in cazul opus, cand revine mai lent la pozitia initiala, o vom denumi 'pluta lenta'. O pluta rapida este caracterizeaza de o forta arhimedica mare ceea ce presupune ca la scufundare pestele trebuie sa traga serios de momeala. Daca pestele este rapitor atunci totul este in regula, acestia fiind mai agresivi; daca pestele este pasnic, este foarte probabil ca acesta sa se sperie de rezistenta ridicata opusa de pluta si sa lase imediat momeala. Ne propunem in continuare sa explicam fenomenul fizic care sta la baza proiectarii plutelor. Teoria are la baza legea lui Arhimede care spune ca asupra oricarui corp scufundat intr-un lichid actioneaza o forta de jos in jus a carei marime este data de greutatea volumului de lichid dezlocuit de acel corp.

Un model simplificat, dar destul de precis, este prezentat in fig. alaturata. In timpul pescuitului, pluta este supusa actiunii a 2 forte importante:
1. Greutatea ansamblului pluta-fir-ac-momeala-plumbi de lestare (G);
2. Forta arhimedica (A) care actioneaza asupra plutei.
Diferenta dintre A si G, proiectata pe axa X (vezi figura alaturata), ne da rezultanta (N), care poate fi orientata in sus (cand A>G - lucru de dorit), in jos (pentru G > A - caz nedorit pentru pescuit) si cazul particular N=0 (cand G=A, pluta este aflata in echilibru). Primul caz (N>0) este cel vizat de orice pescar, adica atunci cand pluta invinge greutatea lestului. Marimea rezultantei N ne da tocmai acceleratia cu care pluta revine la suprafata apei. Aici intervine un paradox: vreau ca N > 0 (adica sa vad pluta deasupra apei) dar N > 0 inseamna o rezistenta opusa de pluta care ar putea fi simtita de peste, in sens nefavorabil. Daca N scade foarte aproape de zero pluta poate reveni foarte greu deasupra apei, ramanand mai mult timp scufundata desi pestele poate intre timp a lasat momeala. Care este compromisul optim ? Aici intervine maiestria fabricantului. Analizand cele doua forte, G (greutatea) poate fi considerata constanta, in timp ce a doua (A) se modifica in momentul in care pestele trage, dupa o lege ce tine cont de forma si marimea partii nescufundate a plutei. Nu vom insista asupra partii de calcul matematic insa vom prezenta concluzia finala care arata ca forma ideala a plutei este cea a picaturii de apa aflate in cadere, prevazuta cu o antena supla, colorata pe tronsoane in mai multe culori vii (galben-rosu) - vezi fig. de mai jos.

Dupa cum observati, pluta are o forma ce se poate reduce la doua figuri geometrice: o semisfera si respectiv un con. Avantajul acestei plute este acela ca asigura o flotabilitate stabila iar volumul mic situat deasupra nivelului apei determina o crestere optima a fortei arhimedice atunci cand pestele trage, asa incat pluta nu este simtita de peste. In functie de gustul nostru, semisfera de baza poate avea un diametru mai mic incat pluta va fi mai supla, caz recomandabil pentru o lansare usoara la distante mari. O forma deosebit de eficienta este si aceea a unui elipsoid de rotatie cu raport mare intre cele doua axe ale sectiunii longitudiale (vezi prima figura).
Cercetarile efectuate au demonstrat ca partea din pluta situata deasupra apei (exceptand antena) trebuie sa fie de cca. 10-15 % din inaltimea plutei (se considera ca momeala este in carlig). Pentru pestele rapitor agresiv aceste recomandari nu mai sunt valabile. Din contra, pluta se poate folosi in pozitie inversa, cu semisfera deasupra.

Ultima faza este aceea a echilibrarii plutei cu ajutorul unor bilute de plumb, fixate pe fir la cca. 5-10 mm deasupra carligului. Pentru cazul pestilor pasnici, vom adauga bilute pana cand corpul plutei va fi scufundat in proportie de cca. 85-90%. O astfel de pluta va avea o viteza de reactie suficient de buna si nu va deranja pestele in timpul atacului. Modul de lestare nu este chiar intamplator. Atunci cand pescuim pe fundul apei, pestele are tendinta sa ia momeala si sa urce spre suprafata. Spunem ca 'a pus-o pe lat'. In acest caz pestele ridica spre suprafata plumbii lasand pluta fara contra-greutate. Daca plumbii sunt mai grei, unele specii de pesti de talie mica ar putea simti greutatea plumbilor si deseori lasa momeala si pleaca. Pentru a atenua acest soc se recomanda o lestare graduala, in 2-3 trepte, ca in fig. alaturata. Astfel, imediat langa carlig punem un singur plumb, mai usor. Urmeaza apoi ca la 3 cm sa mai adaugam inca 1-2 plumbi si ultima treapta, de sus, restul plumbilor. Lestarea graduala este deosebit de eficienta mai ales la pescuitul caraselului, la rosioara, babusca. Un alt avantaj este acela ca pluta se inclina treptat anuntand din timp intentia pestelui. Trebuie subliniat si un mic dezavantaj al lestarii graduale si anume acela ca in timpul lansarii sau la intepaturile ratate plumbii se pot incurca intre ei formand uneori noduri.

Concluzii:
- o pluta de calitate are forma corpului asemanatoare unei picaturi suple de apa aflata in cadere, cu antena subtire, eventual cu o 'perla' viu colorata in capatul superior al antenei;
- pentru pestii pasnici, corpul plutei de forma optima va fi scufundat in apa in cea mai mare parte (85-90%), pentru a reduce rezistenta opusa de pluta in timpul atacului;
- pentru pestii rapitori pluta va fi scufundata in proportie de max. 80 %, restul de 20 % cotribuind la cresterea rezistentei opuse de pluta in timpul scufundarii, in vederea autointeparii;
-lestarea eficienta se face gradual, cu mai multi plumbi plasati pe fir in mod echidistant

Fir textil sau nylon ?

In domeniul liniilor de pescuit, in ciuda progresului constant inregistrat de nylon, firul textil se impune din ce in ce mai mult pe piata. In prezent cele doua produse sunt complementare dar radical diferite. Nylonul este un fir monofilament obtinut prin polimerizarea fibrelor sintetice poliamidice. Firele textile sunt materiale compozite- multifilare (polietilenice, kevlar, spectra, dyneema, coramid) unele componente avind rezistenta de 10 ori mai mare decit a otelului.

Avantaje nylon:

• este ieftin, usor de procurat, cu fiabilitate din ce in ce mai buna;
• umple bine mulineta, da siguranta lanseului;
• rezistenta acceptabila, elasticitate ridicata, ceea ce-l face un bun amortizor in cazul lansarilor ratate;
• utilizabil la toate tipurile de inele.

Dezavantaje nylon:

• rezistenta la frecare este limitata;
• la distante mari elasticitatea dauneaza considerabil uneori facind intepaturile ineficace;
• suporta destul de rau ultravioletele;
• uneori, dezavantajele enumerate anterior impun schimbarea firului cel putin anual.

Avantaje fir textil:

• rezistenta este de circa 3 ori mai mare decit la nylon (de cinci ori la nod), la diametre egale;
• rezistenta la uzura este foarte buna;
• durata de viata ridicata (poate fi schimbat si la 3 ani);
• coeficient de intindere aproape nul fiind extrem de eficient la intepat chiar la distante foarte mari;

Dezavantaje fir textil:

• asezarea pe tambur lasa de dorit iar alunecarea pe inele este redusa fiind necesare inele foarte dure (Sic, Gold Cemet);
• rigiditatea firului nu iarta lansarile ratate;
• pretul este foarte ridicat.

Tinind cont de descrierile de mai sus, de cele mai multe ori se prefera linia din nylon de calitate si forfacul din fir textil. Aceasta combinatie este foarte eficienta la pescuitul pestilor mari.

Alegerea firelor se face in functie de grosime, rezistenta la tractiune (la nod), culoare. Intotdeauna se urmareste utilizarea firului cu grosime minima pentru categoria la care pescuim, cu culoare in functie de limpezimea apei. Un fir prea gros asigura o siguranta marita dar cu o frecventa scazuta a numarului de muscaturi.

Deoarece conditiile climatice nu sunt aceleasi in toti anii, ar fi imposibil sa se indice cu precizie ce pesti se vor prinde intr-o anumita perioada a anului si la ce momeli anume. Este insa sigur ca pescuitul va fi cu atat mai fructuos cu cat temperatura apei este mai apropiata de temperatura optima de hranire a pestelui cautat (scobarul 11 C, linul 16 C, stiuca 17 C, crapul 19 C , pastravul fantanel 10-12 C, pastravul curcubeu 14-19 C, babusca, cleanul, mreana, obletul, platica, rosioara 15 C etc.). In anii cu clima normala pot fi luate in consideratie indicatiile acestui calendar.

IANUARIE

Acum pestii pasnici si rapitori se gasesc la apa adanca, cu functiile vitale reduse la minimum. Indiferent cat de frig ar fi afara sa nu uitam ca la nivelul fundului apei temperatura este de min. 4 C (pentru un lac cu cel putin 2 m adancime sau chiar mai putin) datorita anomaliei pe care o prezinta densitatea apei in raport cu temperatura (densitatea maxima corespunde lui T = 4 C, deci 'apa grea' este la fund). Totusi, in zilele insorite sau de moina, pescuitul poate da rezultate atat la copca cat si in apa libera.

• Babusca, in zilele insorite sau de moina, poate fi pescuita la fundul apei cu rame mici rosii, virmusi si mai ales libelule (viermi rosii de namol);
• Bibanul - la copca sau in apa libera poate fi pescuit la pestisor viu sau mort 'jucat', ori dandineta, langa palcurile de stuf si radacini. Cu lanseta, pe timp friguros, sansele sunt slabe; sunt indicate naluci mici, oscilante, care permit o recuperare lenta;
• Carasul- se poate prinde la copca cu libelule, viermusi, rame;
• Cleanul - cade rar, la paine si branza topita, pe fundul apei, in locurile cu curent slab. In lacuri putin tulburi se pescuieste cu pestisor viu, sange inchegat, intestin de pasare, maduva de vaca;
• Mreana - se prinde foarte rar la buchet de viermusi, pe fund;
• Obletul - se poate pescui cu destule sanse la libelule, viermusi intre ape (spre fund), in locurile expuse la soare si adapostite;
• Porcusorii (pentru momeli vii) pot fi capturati usor cu rame mici, pe fund, in raurile inca libere;
• Scobarul - cade rar (cu exceptia iernilor blande cand se pot face partide de pescuit excelente), la cocolos de paine, viermusi, rame;
• Salaul - rar la copca, cu pestisori vii sau dandineta de forma lunguiata;
• Stiuca se prinde la copca, cu pestisor viu, la fund, ori cu dandineta. In apa libera la lanseta cu naluci, recuperate foarte incet deasupra fundului si pe langa maluri, insistandu-se mai mult in acelasi loc.

La mare pot fi pescuiti guvizi, la fund, cu scoici, garizi, rame.

Referat: Mersul pe jos - izvor de sanatate Referat: Unele constatari privind fotbalul modern

FEBRUARIE

In aceasta luna, pescuitul sportiv da rezultate mai ales in lacurile cu expunere sudica, adapostite de vanturile din nord si est. La pescuitul lansat se pot obtine capturi frumoase cu naluci mari, oscilante, recuperate lent in apele putin adanci pe langa perdele de stuf.

• Pentru babusca si oblet - corespund indicatiile lunii ianuarie;
• Bibanul- cade la copca ori in apa libera cu rame rosii, pestisori vii sau dandineta, pe langa maluri, radacini, stuf. La lanseta cu naluci mici, albe, recuperand incet si neregulat;
• Carasul -se pescuieste cu libelule, rame, viermusi;
• Cleanul- cand apa nu este intunecata, se prinde inca la distanta, cu peste viu, sange inchegat, intestine de pasari;
• Crapul, linul, platica - sunt inca inactivi. Catre sfarsitul lunii sunt posibile unele rezultate in rauri, in lacurile linistite, cu rama rosie, la fund;
• Stiuca- cu exceptia perioadelor de reproducere, constituie principalul obiectiv al acestei luni: la copca sau in apa libera, cu peste viu, linguri mari, dandineta, voblere recuperate incet;
• Mreana- cade si mai rar ca in ianuarie, cu rama rosie - mare, la fundul apei;
• Pentu scobar si salau - idem ianuarie;

La mare se pot pescui guvizi.

APRILIE

In aceasta luna pescuitul da rezultate la aproape toti pestii datorita cresterii temperaturii apei, aparitiei vegetatiei subacvatice si larvelor. La jumatatea lunii de regula pescuitul intra in prohibitie.

• Pentru avat- ramane valabila valabila remarca facuta la luna precedenta;
• Babusca si obletul continua sa prefere libelula, viermusul de carne dar incep sa cada si la paste (mamaliga, paine);
• Pescuit excelent la biban si stiuca, cu peste viu. La lanseta se obtin rezultate de-a lungul perdelelor de stuf si in coada lacurilor si iazurilor;
• Carasul, crapul, linul si platica isi manifesta prezenta prin bule de aer ce apar la suprafata apei. Continua sa prefere momelile animale (rame, viermusi ). Crapul mai cade si la mamaliga;
• In apa limpede cleanul cade la sange inchegat, insa este tentat si de un buchet de viermusi pe carlig triplu;
• Mreana prefera inca branza topita;
• Rosioara se prinde bine cu libelule, viermusi;
• De regula in aceasta perioada scobarul se reproduce, asa ca pescuitul nu da rezultate;
• Somnul mic musca la rama in apele curgatoare;
• La salau se obtin unele rezultate la peste viu;
• Vaduvita -continua sa muste inca la momeli animale dar si la mamaliga; exemplarele mari -cu naluci.

La mare - guvizi.

MAI

In aceasta luna pescuitul este de regula oprit.

La mare se pescuiesc guvizi, cambula - langa tarm, pe fund, cu hamsie.

IUNIE

In a doua jumatate a lunii prohibitia se ridica. Aceasta luna este una dintre cele mai bune perioade de pescuit. Rezultatele sunt cam la fel in toate orele zilei. Totusi, instabilitatea barometrica din aceasta perioada provoaca si numeroase insuccese. In aceasta perioada bradisul este abundent in multe balti, fiind greu de utilizat lansetele.

• Avatul se pescuieste cu peste viu, naluci mici rotative (albe sau galbene); se poate incerca si cu musca artificiala la marginea suvoaielor;
• Babusca si obletul- se prind, ca si pana acum, cu libelule, muste, viermusi, rame si paste (paine, mamaliga);
• Bibanul si stiuca -continua sa muste la peste viu, insa mai in larg, in preajma vegetatiei, precum si la naluci, catre suprafata. La lanseta sansele pescuitului scad pe masura incalzirii apei;
• Carasul, crapul, linul si platica se prind cu momeli animale, dar spre sfarsitul lunii cele vegetale dau rezultate mai bune. Bulele de aer indica drumul pe care-l parcurg pestii prin vegetatia subacvatica in plina dezvoltare;
• Cleanul -se intalneste la marginea suvoaielor din albiile cu prundis si de-a lungul malurilor inalte, acoperite de vegetatie arborescenta. Cade la muste artificiale mari si paroase, rosii si negre, greieri, lacuste, carabusi, precum si la dude si cirese;
• Mreana -incepe sa se prinda mai frecvent la larve de rusalii, coropisnite, rame groase de pamant, lipitori cu ventuzele taiate, cuburi de branza veche, de branza topita si mai ales greiere (momeala indicata pina in septembrie);
• Obletul - la viermusi, paine, musca de casa;
• Platica - cu boabe de grau, paine, paste;
• Rosioara- pe langa pescuitul cu pluta la virmusi, paste, ofera un pescuit interesant la suprafata cu musca naturala;
• Scobarul -se prinde bine cu viermusi, rame, mai ales in ape tulburi, la coropisnite si chiar la paine si mamaliga;
• Somnul -musca cu lacomie la tipar, broaste, lipitori, rame mari -pe apa tulbure; prefera orele matinale si seara;
• Salaul- la peste viu si la bucati de peste, pe langa maluri, radacini, la apa adanca;
• Vaduvita -se prinde mai ales catre mijlocul zilei, la fund, cu mamaliga, rusalii, rame, viermusi, cosasi si carabusi.

La mare se prinde foarte frecvent: calcan - se prinde la adanc si pe fund, cu hamsie; cambula si guvizi. Barbuni, la mal, intre ape - cu rama de mare; chefal la mal, pe fund cu rame de mare; lufar, la adancime, intre ape, cu taparina si naluci; hanus la adanc pe fund, cu hamsie, aterina, guvizi; stravizi, la adanc, intre ape, cu taparina, pluta, cu aterina jupuita si garizi; zargan, la adanc, intre ape, cu pluta, momind cu hamsie si aterina.

IULIE

In general, in aceasta luna se obtin rezultate la pescuit numai in primele si ultimele ore ale zilei. La pescuitul stationar, in afara de insecte si libelule, momelile vegetale sunt aproape intotdeauna mai eficace.

• Avatul cade la naluca mica rotativa, alba sau galbena, la confluente; cu musca, pe sub arbori, de pe mal;
• Babusca- mai ales la samanta de canepa si paste; se obtin rezultate si la boaba de grau, viermisori si libelule;
• Bibanul- la rame, coropisnite, peste viu; la lanseta, mai rar, cu naluci mici rotative;
• Carasul- la rame rosie, mamaliga;
• Cega- in Dunare si in raurile mari din Ardeal, pe fund tare, argilos sau pietros, la larve de rusalii, racusori, rame albe sau negre;
• Cleanul da rezultate la pescuitul pipait cu greiere, lacuste, tauni;
• Morunasul-se pescuieste aproape de fund cu mamaliga, rame, viermusi, sange inchegat;
• Mreana - la branza veche, cuburi de branza topita si mai ales la greiere (momeala indicata pana in septembrie), larve de rusalii, coropisnite, rame groase de pamant;
• Crapul- la cartofi fierti, boabe de grau si de porumb conservat, paine, mamaliga;
• Obletul - la viermusi, paine, musca de casa;
• Platica - cu boabe de grau, paine, paste;
• Rosioara, pe langa pescuitul cu pluta la virmusi, paste, ofera un pescuit interesant la suprafata cu musca naturala;
• Linul- la coada de rac, rame groase de pamant;
• Lipanul- cu musca artificiala aproape la toate orele zilei;
• Scobarul- se prinde bine cu viermusi, rame, mai ales in ape tulburi, la coropisnite si chiar la paine si mamaliga;
• Somnul se prinde frecvent indeosebi dimineata si seara la tipari, broscute, lipitori- mai rar in rauri;
• Salaul- la peste viu si la bucata de peste;
• Stiuca - la peste viu; mai rar la pescuitul cu naluci;
• Mihaltul- rar, in bulboane, la fund;
• Vaduvita- se gaseste mai spre suprafata unde se poate prinde cu viermusi, rame si paste.

La mare - ca in iunie cu mentiunea ca nu se mai prinde calcan.

AUGUST

Si in aceasta luna pescuitul da rezultate tot in primele si ultimele ore ale zilei, in apele statatoare; cand lipsa de oxigen este mai accentuata capturile sunt rare.

• Avatul ofera partide interesante la marginea suvoaielor si la varsarea garlelor si canalelor, cu naluci mici, rotative; un pescuit interesant si cu rezultate este cel cu musca naturala sau artificiala;
• Babusca- la samanta de canepa, bob de grau, paste, paine;
• Bibanul si stiuca - idem luna iulie;
• Carasul- la mamaliga, rame, viermusi;
• Cega - idem iulie;
• Cleanul -continua sa prefere greierii si cosasii. In zilele foarte calduroase se ascund in spatele diferitelor obstacole de unde, pe langa musca mare, paroasa, neagra sau rosie, poate fi scos cu un buchet mare de viermusi;
• Crapul - idem iulie;
• Linul si platica- la paine si bob de grau. Catre sfarsitul lunii, boabe de grau si viermusi ori mici rame, viermusi si rame la un loc;
• Mihaltul - idem iulie;
• Mreana - la cuburi de branza si la greier;
• Obletul se prinde mai ales cu paste, musca de casa, furnica inaripata;
• Rosioara, scobarul, somnul, stiuca, vaduvita- ca in luna iulie.

La mare - rezultate foarte bune la pescuitul la stravizi, cambula. In rest ca in luna iulie.

SEPTEMBRIE

Una dintre cele mai favorabile anotimpuri pentru pescuit. Pestii care in lunile iulie si august se refugiaza in ape adanci acum incep din nou sa circule, hranindu-se intens. Pescuitul da roade mai bune pe o perioada mai mare din zi. La pescuitul stationar cele mai bune rezultate se obtin dupa ridicarea cetii de dimineata iar in a doua jumatate a lunii momelile animale incep sa fie superioare celor vegetale. Capturile cu naluci devin tot mai numeroase. Luna excelenta pentru pescuitul cu musca artificiala.

• Avatul se pescuieste cu bune rezultate cu naluci si muste;
• Babusca incepe sa prefere libelula si viermusii;
• Bibanul continua sa cada la rama; exemplare frumoase cad la naluci mici si rotative;
• Carasul-la rama, viermusi, mamaliga;
• Cega - idem iulie;
• Cleanul- vaneaza inca la suprafata putand fi gasit mai ales la marginea curentului din albiile cu prundis si de-a lungul malurilor abrupte, acoperite cu tufarisuri; se folosesc insecte, fructe;
• Crapul - in aceasta luna prefera bobul de porumb cu lapte (crud) si mamaliga, perioada favorabila dupa amiaza;
• Linul si platica- la inceputul lunii la paine si boaba de grau, apoi la boaba de grau cu viermusi, iar mai tarziu la buchet de viermusi;
• Lipanul - cu muste scufundate;
• Mihalt - ca in lunile precedente;
• Mreana - branza topita, greieri; se mai pot folosi viermusi, coropisnite, lipitori;
• Morunasul -prefera ramele;
• Obletul -se prinde frecvent dimineata la libelule, viermusi, musca de casa, paste;
• Rosioara- la rame, viermusi, grau, paine;
• Scobarul - se prinde bine la paine, rame, coropisnite;
• Somnul se prinde inca frecvent la tipar, broscute, rame, lipitori;
• Salaul - aproape de mal, pe sub radacini la apa adanca, intinsuri de nisip unde se pescuieste cu tipari, bucati de peste, larve de rusalii, rame;
• Stiuca incepe sa cada mai des la naluci, indeosebi in ultima parte a lunii;
• Vaduvita - merge la apa mai adanca, la momeli obisnuite si in plus la naluci mici, riotative;

La mare se prinde frecvent hanusul, cambula, lufarul, zarganul, chefalul si mai ales guvizii; incepe sa se pescuiasca scrumbia albastra la adancime intre ape, cu taparina sau cu pluta, folosind ca momeala hamsia.

OCTOMBRIE

Desi vremea se raceste, temperatura apei este in general superioara celei atmosferice. Pestii raman inca activi, hranindu-se inainte de a intra in iarna. Totusi, in comparatie cu luna septembrie, pescuitul la stationar scade in intensitate. Acum pestii trebuie cautati in locurile insorite iar momelile animale sunt preferate celor vegetale. Pescuitul cu lanseta este foarte fructuos indeosebi pentru stiuca si biban.

• Avatul - se prinde mai bine in prima parte a lunii, apoi mai rar la naluci mici rotative;
• Babusca si obletul la viermusi si libelule;
• Bibanul la rame si naluci;
• Carasul la rame, viermusi si mai rar la mamaliga;
• Cleanul se gaseste la adancimi mai mari si merge la cuburi de branza topita;
• Crapul, linul si platica incep sa prefere momelile animale; in balti si iazuri mai mananca si momeli vegetale;
• Mreana - se prinde inca bine cu svaiter. Daca apa este limpede, merge si buchetul de viermusi si larve de rusalii. In apa tulbure rama grasa, alba si rosie sunt momelile preferate;
• Obletul se prinde bine cu viemusi si libelule;
• Rosioara prefera viermusi, libelule;
• Scobarul ofera in acest anotimp un pescuit rodnic la momeli vegetale si animale;
• Somnul mananca din ce in ce mai putin; tipari, broscute, rame;
• Salaul se prinde la aceleasi momeli ca si somnul dar mult mai frecvent;
• Stiuca merge foarte bine la peste viu si la naluci;
• Vaduvita - idem septembrie;

LA MARE - se pescuieste satisfacator la chefal mic, scrumbie, guvizi, lufar, scrumbie albastra.

NOIEMBRIE

In aceasta perioada pescuitul da cele mai slabe rezultate in an. Totusi, in acesta perioada sunt posibile surprize la rapitori. La pescuitul stationar se folosesc momelile animale ca libelule, viermusi, rame. La pescuitul lansat se folosesc naluci si ascilante recuperate incet.

• Babusca si obletul, in apa limpede, se prind cu libelule si viermusi;
• Bibanul - in apa tulbure cu rama mare, apoi cu peste viu, naluci rotative mici, dandinete;
• Cleanul si mreana - la fund cu rama alba;
• Scobarul - ca in octombrie;
• Stiuca se da bine la peste viu, mai ales in balti si cu lanseta la peste mort, in montura si naluci recuperate lent.

La mare se pescuiesc: chefal mic, guvizi.

DECEMBRIE

Pestii sunt retrasi la adancime, in namol, unde temperatura ramane constant 4 C.

• Babusca, obletul se pot prinde rar la apa libera si mai bine la copca, cu sange, libelule, viermusi;
• Bibanul - cade bine la copca, mai ales imediat ce ingheata apa, cu pestisor viu, dandineta. Mananca si
  rame, viermusi, libelule insa mai slab ca in noiembrie;
• Carasul - la copca rar, cu libelule, viermusi;
• Cleanul - la apa adanca, cu pluta sau la fund, cu sange inchegat, intestine de pasare, rame rosii, pesti vii, paine;
• Mreana- cade rar la rama, meduza de roca;
• Scobarul- ca in noiembrie;
• Stiuca da rezultate la copca, cu peste viu si dandineta, precum si in apa libera si adanca, cu naluci recuperate lent.

La mare - guvizi.

CONCLUZII:

Pentru pestii pasnici, se observa ca momeala este in general preferata in functie de varietatea de hrana naturala specifica anotimpului respectiv; astfel vara predomina momeala vegetala iar in rest cea animala.

Perioada cea mai favorabila de pescuit este cea cu temparatura apei cea mai apropiata de temperatura optima de hranire a speciei respective de peste.

De la an la an pot fi intalnite si abateri de la datele prezentate mai sus, dar cazurile raman totusi in categoria exceptiilor.

DESPRE NADE SI MOMELI

1. DIN SUMAR:
2. MIEZ DE PIINE
3. RIME
4. VIERMUSTI DE CARNE
5. MAMALIGA
6. PORUMB
7. NADA PENTRU SCOBAR
8. PINK

 Miez de piine preparat

Se ia miez de piine alba proaspata si se comprima pana obtinem un cocolos cit un mar. Punem miezul in mijlocul unei bucati de pinza, infasuram bine, apoi il inmuiem brusc intr-un vas cu apa clocotita astfel incat sa se imbibe pinza si putin si piinea. Se stoarce usor si apoi se framinta energic prin pinza pina acesta devine ca o pasta. In pasta se adauga putin zahar sau miere (o lingurita).

O alta reteta este de a adauga in miezul de piine framintat esenta cu miros de banane. Este atractiva pentru obleti si mai ales pentru caras.

Rima

Rimele sunt cele mai raspindite si preferate dintre momelile vii, fiind eficiente la pescuitul majoritatii pestilor din tara noastra.
In functie de mediul in care traiesc, rimele pot avea culori si dimensiuni diverse. Astfel, pentru pescuitul somnului, al pestilor de dimensiuni mari in general, este indicata rima de pamint care este mai mare si de culoare alb - rozalie. Exemplarele mari de rama pot depasi 10 cm. Rimele de balegar sunt mai eficiente in cazul pestilor medii si mari si au dimensiuni mai mici - media sub 8 cm. Culoarea acestora este maro-rosiatica. De precizat ca acestea nu se vor baga in ac incepind cu capul - acesta fiind mai mobil - ci cu coada, rima ramanand un timp mai indelungat vie in apa stimuland pestii.

Viermusii de carne

Viermusii de carne reprezinta una dintre cele mai atractive momeli pentru pescuitul in balti; aceasta momeala este eficienta pentru pesti pasnici in special. Nu vom insista prea mult asupra viermusilor deoarece sunt arhicunoscuti. Totusi dorim sa va atragem atentia asupra urmatorului fapt: pentru a avea niste viermusi buni trebuie sa avem in vedere ca acestia sa fie prospeti (larve in primele faze) altfel ne trezim la balta cu muste. Viermusii tineri (prospeti) pot fi recunoscuti deoarece prezinta in abdomen o pata intunecata. Sunt de preferat viermusii mari. Acestia se vor pastra in frigider, in cutii inchise - prevazute cu gauri mici de aerisire - in care vom pune putin malai.

Mamaliga

Una dintre momelile nelipsite pescarilor de crap, caras si alti pesti nerapitori este mamaliga. Aceasta de multe ori ne influenteza rezultatele partidei de pescuit prin doua aspecte: daca este atractiva pentru pesti si daca este suficient de tare sa nu cada din ac. O mamaliga dura (in special zona marginala, cu coaja) este lasata de pesti iar cea prea moale cade uneori chiar la lansare. Va prezentam in continuare 3 retete de mamaliga verificate in practica cu rezultate foarte bune.

Reteta urmatoare este verificata si da rezultate dintre cele mai bune.

Se ia o masura de faina si doua de malai. Se pune 1/3 din cantitate la fiert intr-un ceaun. Cind amestecul a fiert, se adauga 1 lingura de zahar sau miere, un virf de cutit de sofran si 5 picaturi de esenta de anason (de regula pentru crap). Se adauga treptat si cantitatea de malai/faina ramase, pina la finalizare. Aceasta poate fi folosita cu succes ca nada. Pentru obtinerea momelei pentru ac, se introduce mamaliga intr-o bucata de pinza sau chiar dres de dama si se face o minge strinsa bine cu materialul respectiv. Este bine apoi sa o latim prin presare. Se fierbe apoi pina cind aceasta pluteste in vasul cu apa. Se lasa la racit si apoi se scoate din material. Aceasta poate fi taiata cubulete de diferite marimi, dupa dorinta.

Reteta oferita de Dan Barzoianu - Firma Zziplex Bucuresti

Se pune un vas cu 2 litri de apa la fiert; in apa se pune o lingura de seminte de anason bine macinate. Cand fierbe apa se adauga faina 'musuroi' si se lasa sa fiarba circa 20 de minute, dupa care se amesteca continuu circa 6 min.. Rasturnam mamaliga pe un fund de lemn, o acoparim cu un ziar umed si o lasam pana a doua zi. Adoua zi, cu o ora inainte de a pleca la pescuit, se framanta mamaliga cu srot si cu pesmet bine macinat pana cand ajunge la o consistenta omogena (asemanator plastelinei) si culoarea gri inchis. Cand ajungem pe malul apei se ia o bucata de marimea unui mar mai mare si se amesteca cu putina apa din lac (obligatoriu) pentru a deveni mai moale decat restul; aceasta va deveni momeala, in timp ce cealalta va fi distribuita naditoarelor. Pentru a o indulci se pot adauga 1-2 pastile de ciclamat de sodiu (acesta are avantajul ca nu fermenteaza la caldura).

Reteta oferita de Cornaciu Catalin

Calitatea principala a unui cub de mamaliga este sa fie atit de rezistent incit sa poata fi aruncat oricit de departe (sau de violent) fara sa iasa de pe cirlig (sau de pe firul textil) - ca sa nu mai vorbim de compozitia lui. O reteta care functioneaza perfect - pentru mine - este urmatoarea: Ideal este sa folosesti apa de balta. Daca nu ai asa ceva, folosesti apa minerala plata sau lasi apa de robinet intr-un vas vreo doua zile la aer (in balcon). Malaiul cel mai bun e cel din piata, si negrisat. Cel unguresc are si colorant alimentar, asa ca nu e rau. Unii spun ca trebuie cernut, dar eu prefer sa-l las in formula lui naturala, fragmentele de coaja purtind aroma de porumb - cu toate ca, nepregatita cum trebuie, mamaliga din malai necernut nu are consistenta celei din malai cernut. Se pune apa, sa zicem 1,5 l., intr-un ceaun (ideal este sa folosesti un ceaun numai pentru momeli si nade. Pestele e mai sensibil decit un ciine politist, simte dilutii infinitezimale. Un miligram de haleala umana - prajeala, condiment sau orice nu-i place pestelui - il alunga fara doar si poate din preajma cirligului. De aceea, hrana pentru peste nu trebuie sa se atinga de nimic nu care miroase conform nasului nostru, ci care doar e susceptibil sa se fi atins de hrana umana - chiar si miinile unui fumator sunt otravitoare pentru momeala sau nada) in care se arunca doi - trei pumni de malai, asa incit sa se formeze o supa ceva mai consistenta. Se lasa la fiert destul de mult, pentru a se lega - sa zicem 20 - 25 minute. Daca optezi pentru mamaliga rosie (care uneori e preferata de crap - am avut partide pe care le-am salvat cu mamaliga rosie), acum e momentul sa o colorezi cu colorant alimentar. Dar atentie, nu pune mult, colorantul inmoaie cuburile si le face cleioase. Etapa de legare a compozitiei e foarte importanta. Daca nu s-a legat, cuburile sunt ratate, devin sfarimicioase sau rigide, nu elastice cum ar trebui. Dupa legare, se adauga citeva miini bune de malai, amestecindu-se pina se obtine o compozitie groasa. Se lasa la fiert inca 20 - 25 min, adaugindu-se malai pina se obtine un bot atit de compact, incit cu mare dificultate il mai poti intoarce cu melesteul. Atentie: cu cit se amesteca mai des in timpul fierberii, cu atit e mai bine. Lasata sa fiarba neamestecata, mamaliga formeaza o crusta care opreste evaporarea, asa ca mamaliga nu se mai intareste uniform. Pe scurt: fierberea trebuie sa dureze peste limita rabdarii noastre, amestecind aproape continuu. Inca un amanunt extrem de important: pe ceaun se formeaza o crusta. Trebuie evitat sa cada bucati din crusta in amestec deoarece sunt afumate si vor da un miros de fum cuburilor. Daca s-a intimplat asa ceva, cuburile sunt ratate. Se rastoarna mamaliga pe un fund de lemn destinat exclusiv momelilor si se fac niste turtite groase cit latura cubului si cu diametru de aprox. 10 cm. Acestea se folosesc ca atare sau se arunca intr-un vas cu apa fierbind si se tin 5 - 7 minute pina incep sa pluteasca intre ape. Fierberea le intareste suplimentar si e preferabila folosirii brute. Cuburile se taie fie de acasa, fie direct pe balta. Eu le tai de acasa si le tin separat, in pungute cu diferite arome - daca stiu ca unde merg pestele prefera vreo aroma. Cuburile merg la crap cel mai bine cu ulei de anason - iarasi, e parerea mea, asa am avut cel mai mare succes, dar nu e o reteta universala. In final, iata si legea lui Murphy la cuburi (incercata pe propria-mi piele): Cu cit faci mai multe cuburi si mai frumoase, cresc sansele sa le arunci la terminarea partidei ca nada pentru altii. Cu cit faci mai putine si mai in viteza, cu atit vei prinde mai mult peste si in final vei ramine in criza de cuburi. Fir intins.

Boabe de porumb

Porumbul nou, cu lapte sau porumbul fiert si conservat cu aroma de vanilie, anason etc. este o momeala foarte frecvent utilizata la pescuitul carasului, la platica sau pentru alte specii de pesti pasnici, fiind nelipsit la pescuitul crapului. Conform statisticilor, porumbul reprezinta cea mai eficienta momeala si nada pentru pescuitul crapului fiind la indemina oricui si la pret foarte scazut. Exista mai multe moduri de fixare a boabelor de porumb in ac, cea mai eficienta fiind cea numita 'la fir de par'.

Va propunem in continuare o modalitate de fixare a boabelor pe firul de par. Pentru aceasta se alege un ac nr. 2-4, care se leaga cu un fir textil (0.15-0.2) ca in figura alaturata. De remarcat ca firului legat i se va lasa o prelungire de circa 8 cm la extremitate realizindu-se o bucla cu diametrul de 1-2 mm. Lungimea prelungirii trebuie sa fie in final de circa 5-6 cm de la curbura acului in jos. Cu ajutorul unui ac (iglite) se fixeaza trei boabe astfel incit de la curbura pina la prima boaba sa ramina 2-3 cm. Apoi se retrage iglita puninduse in bucla terminala un opritor din varnis, elastic sau chiar un segment scurt dintr-un betisor.

Nada pentru scobar

Se ia SPLINA DE PORC (de la orice carmangerie) si se da prin masina de tocat carne de 2 ori, ca sa fie cat mai fina. Apoi se amesteca cu faina de malai, pana se face o pasta elastica. Ceva praf de sange ar fiperfect, iar daca aveti si rame tocate, sunteti cei mai tari (la nade, ca la pesti, depinde si de maiestrie.). De naditca iarna. In amonte, bulgari mici sicu zgarcenie, ca altfelse-ngrasa pestii.

Autor: Cosmin Man

Nada se prepara din mamaliga, nu foate tare, pamant de gradina, sau orice fel, dar sa fie mai cleios si viermisori de carne. Mod de preparare: se prepara mamaliga din doua pungi de malai; se amesteca pamantul cu mamaliga in proportie de 2:3. Daca este nevoie se mai adauga apa. Se adauga apoi viermusii, cam un borcan de 400 g si se amesteca bine. Se fac apoi bulgari cam cat jumatate de pumn si se arunca in amonte de locul dorit

Pink

Sunt niste viermisori m

ult mai marunti ca cei folositi in mod obisnuit. De obicei sunt colorati in rosu sau portocaliu. Sunt mai rezistenti ca ceilalti viermi, putand fi tinuti si doua luni in frigider. Pe carlig, un vierme alb si vreo doi pinkie pot sa 'sparga gheata'.

 link..

BerTilure-oscilante si rotative Pescuit-lingurite. Site de prezentare a nalucilor Bertilure- oscilante si rotative, catalog, capturi, galerie foto pesti rapitori

Doripesco Pescuit sportiv in lacurile de la Vadu Rosu, apartinand firmei Doripesco, populate cu crap, caras, stiuca, somn, salau, rosioara, babusca. Alte activitati.

Dunarea Despre pescuitul sportiv in Romania. Pestii Romaniei: descriere, origine, raspandire, inmultire, pescuit. Tehnici de pescuit: stationar, cu naluci, la musca. Noduri pescaresti, momeli, nade.

Dunarea Despre pescuitul sportiv in Romania. Pestii Romaniei: descriere, origine, raspandire, inmultire, pescuit. Tehnici de pescuit: stationar, cu naluci, la musca. Noduri pescaresti, momeli, nade.

Energofish Firma de productie si distributie de articole de pescuit. Prezentare, Catalog, Concurs, Contact.

Expeditii de vanatoare si pescuit in Romania Artemis Nature Adventure este o firma specializata in organizarea expeditiilor de: vanatoare, pescuit, observatii ornitologice (birds watching), beneficiind de experienta unor reputati specialisti in domeniu (numai in limba engleza).

Gipo Retea de magazine care ofera articole de pescuit, barci, motoare, subacvatice, camping, tenis, role, clapari, snowboarduri si schiuri. Marci renumite: Shimano, Gamakatsu, Plano, Johnson, Evinrude, Seacsub, Salvas, Campingaz, Prince, Rollerblade, Wehncke, Nordica, Killer Loop.

Infopescar - revista ta de buzunar www.infopescar.ro-Prezentarea revistei (gratuita) si a emisiunii TV Infopescar. 2 moduri de informare a pescarilor sportivi.

Kingfisher Barci pneumatice, veste de salvare si banane gonflabile.

Lacul Batal Lac pentru pescuit sportiv, situat in zona comunei Afumati.

Pagina muscarilor din Romania Singura pagin din Romania dedicat exclusiv pescuitului cu musca artificiala

Pescuit la Rapitori Pescuit la Rapitori - se adreseaza pescarilor ce folosesc momeli artificiale. Promoveaza catch&release. Detalii cu locuri de pescuit, lista de discutii pe teme pescaresti, cluburi si asociatii de pescuit, jocuri, teste si concursuri.

Pescuitul sportiv Muste artificiale, Noduri pescaresti, Pestii Romaniei, Legislatie, Zone de pescuit, Cautare.

Pescuitul sportiv Muste artificiale, Noduri pescaresti, Pestii Romaniei, Legislatie, Zone de pescuit, Cautare.

Pescuitul Sportiv in Romania Primul site romanesc dedicat pescuitului sportiv. ABC in pescuit, Nade si momeli, Tehnici de pescuit, Pesti autohtoni, Apele Romaniei, Adrese utile, Cataloage online, Concursuri, Arhiva, Ecologie, Servicii, Discutii, Recomandari, Anunturi, Informatii.

Romania - Paradisul pescarilor Pestii din Romania, Locuri de pescuit, Harti, Retete pescaresti, Glume cu pescari.

Totul despre pescuitul crapului Locul de intalnire al pasionatilor de pescuit la crap. Informatii utile, Nade, Momeli, Concursuri, Foto, Forum, Noutati, Link-uri.