Ecosistemul

ECOSISTEMUL

Definitie:   Ecosistemul sau sistemul ecologic reprezinta ceea ce ecologii numesc unitatea organizatorica elementara a biosferei. In principiu, atunci cand spunem ecosistem, intelegem de fapt un sistem deschis, cu o alcatuire complexa conferita de cele doua subsisteme majore din care acesta este alcatuit, si anume biotopul (mediul fizico-chimic abiotic) si biocenoza(totalitatea vietuitoarelor, comunitatea de plante, animale, microorganisme care au ca suport un anumit biotop).

Plantele si animalele nu pot exista fara apa, aer, lumina, temperatura, sol, adica o biocenoza nu poate exista fara un anumit biotop.Intre alcatuirea biotopului si alcatuirea biocenozei exista relatii stranse care creeaza o anumita unitate.Ecosistemul reprezinta acea legatura structurala si functionala dintre biotop si biocenoza.

Biotopul reprezinta totalitatea factorilor abiotici (apa, vantul, energia solara, clima, umiditatea) si relatiile dintre ei.

Biocenoza reprezinta un nivel de organizare a materiei format din populatii legate teritorial, si pe studiul interactiunii acestor populatii. Un ecosistem nu are granite definite, astfel el poate avea dimensiuni foarte mari (desertul Sahara), sau dimensiuni foarte mici (un iaz).

Zona de intrepatrundere a doua ecosisteme, de exemplu o pasune naturala si un ecosistem agricol, se numeste ecoton.Evolutia ecosistemului reprezinta un proces, in urma caruia este restabilit in intregime, pe etape succesive, un ecosistem, ce a fost distrus anterior, sau a carui biotop a fost schimbat intr-atat de mult, incat o mare parte din biocenoza a disparut.Restabilirea biocenozei are loc astfel, incat intre organismele ce vin are loc o succesiune, de la cele mai primitive la cele mai avansate.

Proiect: Structura si componentele celulei Proiect: Regnul monera (procariota)

3. Cind exista un numar de germeni care sunt dificil de apreciat retestarea se va efectua folosind una sau mai multe din metodele alternative prevazute in anexa C sau in nisip sau in sol.Cel mai bun rezultat si metoda de analiza var fi inscrise in Certificatil de analiza.

4. Cind exista o davada clara a unor greseli in conditiile testarii, aprecierii sau numararii germenilor se face retestarea folosind aceeasi metoda iar rezultatele retestarii se vor inscrie in Certificatul de analiza.

5. Cind se depaseste sirul de tolerante maxim admis in tabelul A.1 se va efectua retestarea folosindu-se aceeasi metoda, daca cel de-al doilea rezultat este compatibil cu primul(diferentele dintre teste nu depasesc sirul maxim de tolerante admis) pe Certificatul de analiza se va inscrie media celor doua analize.

Daca rezultatul celui de-al doilea test nu este compatibil cu al primului test si diferenta depaseste toleranta indicata in tabelul A. 2 se va face al treilea test folosind aceeasi metoda. SE VA RAPORTA MEDIA REZULTATELOR ASEMANATOARE.

CALCULARE SI EXPRIMARE REZULTATE

Rezultatul testului de germinatie se calculeaza ca medie a celor patru repetitii de cate 100 ; 50; 25 seminte, rotunjindu-se la cel mai apropiat numar intreg, fractiunile de 0,5 si mai mari se considera numar intreg.

Ex : XXO si XX25 se rotunjesc la XX

XX50 si XX75 se rotunjesc la XX+1

Suma de germeni normali, germeni anormali, seminte negerminate trebuie sa fie 100.

Daca una dintre categoriile mentionate mai sus lipseste aceasta se va scrie cu O in fisa de analiza.

In cazul unor fractiuni zecimale egale au prioritate la rotunjire in ordine :

- germeni normali ;

-germeni anormali ;

-seminte tari ;

-seminte proaspete ;

-seminte moarte.

ATENTIE !

In cazul in care pe strat raman seminte proaspete sau tari la leguminoase, ele se adauga procentului de germinatie conf. ORD.350 /2002.

TOLERANTE

Rezultatul testului de germinatie poate fi sigur daca diferenta dintre repetitia cea mai buna si cea mai slaba se incadreaza in cadrul tolerantelor acceptate.

Pentru a verifica coeficientul de siguranta, se face media intre repetitii si se compara cu A.1.Rezultatul este considerat sigur daca diferenta dintre repetitii nu depaseste toleranta indicata in tabele.

Pentru a decide daca doua rezultate ale aceleiasi probe, sunt compatibile, se foloseste tabelul A.2. Procentul mediu al celor doua teste se calculeaza si se compara cu A.2. Testele sunt compatibile daca diferenta dintre procentele de germinatie nu depaseste toleranta indicata.

ATENTIE LA COMPLETAREA FISEI DE GERMINATIE !

CALCULUL G% IN CAZUL MIXTURII

Analiza componentelor mixturii se efectueaza pe fiecare specie in parte si pe buletinul de analiza se specifica ca germinatie finala media ponderata a germinatiei componentilor.

Valoarea mediei ponderate trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu germinatia normata a componentului cu germinatia cea mai mica.

Ex:

Specii componente

Lolium multiflorum 50%;

Poa pratensis 30%;

Festuca rubra 20%.

Atentie!

Este obligatoriu sa cunoastem % ficarei specii in cadrul mixturii

LOLIUM MULTIFL.POA PRAT. FESTUCA RUBRA

GN GA SP GN GA SP GN GA SP

924 4 75 322 81 10 9

935 2 71 227 85 12 3

933 4 77 122 83 9 8

952 3 73 225 84 10 6

373 14 13 296 896333 4126

934 374224 83 10 7

GN%GA%SP%

LOLIUM 50%93....100%4...100%3...100%

X..50%Y..50% Z....50%

X=46,5% Y=2% Z=1,5%

POA 30% % 74....100%2...100% 24...100%

X.. 30%Y..30% Z....30%

X=22,2%%Y=0,6% Z=7,2%

FESTUCA 20%%83....100%10...100% 7...100%

X..20% Y..20% Z....20%

X=16,6% Y=2%Z=1,4%

TOTAL :

GN GA SP

Lolium multiflorum 50%; 46,5% 2% 1,5%

Poa pratensis 30%; 22,2%% 0,6%7,2%

Festuca rubra 20%. 16,6% 2%1,4%

TOTAL : 85,3% 4,6% 10,1%

VALOAREA MIXTURII ESTE : GN- 85% ; GA - 5% ; SP- 10%

Metode de lucru recomandate