Sangele, respiratia, excretia renala, sistemul muscular

. Sangele
- Functiile sangelui-enumerare pe scurt, comentarii. Hematocritul. Volemia; sangele circulant si stagnant. Mecanismele trecerii in rezerva si ale mobilizarii sangelui. Variatiile volemiei. Reglarea volemiei.
- Compozitii si proprietatile fizico-chimice ale sangelui (culoare, densitate, vascozitate, presiune osmotica). Variatii. Osmoreglare.
- Functia de mentinere a echilibrului acido-bazic. Mecanisme fizico-chimice. Mecanisme biologice. Reglarea PH-ului intracelular. Particularitati ale echilibrului acido-bazic in SNC. Parametrii echilibrului acido-bazic. Deficitul anionic. Dezordini acido-bazice, simple si complexe. Acidozele si alcalozele.
- Functia de transport a gazelor respiratorii. Eritrocitele. Transportul O2 si CO2.
- Functia de aparare specifica. Imunofiziologia. Limfocitele.
- Functia de aparare nespecifica celulara. Leucocitele.
- Functia de mentinere a echilibrului fluido-coagulant. Hemostaza. Fibrinoliza. Aplicatii terapeutice ale sangelui. Transfuzia. Grupele sanguine.
. Respiratia
- Ventilatia pulmonara. Volume si capacitati pulmonare. Mecanica ventilatiei. Complianta. Bucla flux-volum. Distributia ventilatiei.
- Perfuzia pulmonara. Raportul V/ Q. Difuziunea alveolo-capilra.
- Reglarea neuro-umorala a respiratiei. Reflexe respiratori. Rolul chemoreceptorilor periferici si centrali.
. Aparatul cardio-vascular
- Fiziologia inimii. Muschiul cardiac. Inotropismul.
- Factorii ce-l determina. Pompa cardiaca. Ciclul cardiac. Manifestari periferice ale activitatii inimii. Fonocardiograma.
- Sistemul excito-conductor al inimii. Excitabilitatea. Automatismul. Conductibilitatea. Particularitati. Factori ce le influenteaza.
- Electrocardiograma. Derivatiile standard. Derivatiile bipolare si unipolare. Derivatiile precordiale. Derivatiile ortogonale (frank). Vectorcardiografia.
- ECG (II). Analiza unei electrocardiograme normale. Electrocardiograma in tulburarile de ritm,de conducere, in hipertrofii ale cavitatilor si in tulburari de irigatie coronariana.
- Performanta cardiaca. Factorii ce o determina. Parametrii sistolici si diastolici ai performantei.
- Reglarea performantei cardiace prin mecanisme intrinseci si extrinseci. Insuficienta cardiaca.
- Hemodinamica. Marea si mica circulatie. Legile fizice care guverneaza circulatia. Circulatia arteriala. Factorii determinanti.
- Microcirculatia. Particularitati regionale. Reglare.
- Circulatia venoasa. Presiunea venoasa centrala. Mecanismul intoarcerii venoase.
- Reglarea neuro-umorala a circulatiei sangelui. Hemodinamica regionala (coronariana, cerebrala, cutanata, hepatica, pulmonara, renala).
. Excretia renala
- Functiile rinichiului. Mecanismele formarii urinii. Ultrafiltrarea. Principiul clearance. Feed- back-ul tubulo-glomerular.
- Fiziologia tubului urinifer. Reabsorbtie. Secretie. Mecanisme de economisire.
- Mecanisme de epurare renala. Excretia catabolotilor azotati. Mecanismul de dilutie si concentratie.
- Diureza. Reglarea functiei renale. Mictiunea.
. Sistemul muscular
- Muschiul striat scheletic. Secusa. Tetanosul. Relatii forta-lungime. Relatii forta-viteza. Caldura musculara. Contractiile izometrice si izotonice. Culturismul. Oboseala si febra musculara. Unitatea motorie. Transmiterea neuro-musculara.
. Fiziologia sistemului nervos si a organelor de simt
- Fiziologia generala a S.N. proprietatile neuronului. Transmiterea neuro-neuronala si neuro- musculara. Neurotransmitatorii.
- Controlul nervos al activitatii motorii somatice. Reglajul tonusului si al posturii. Controlul motor automat. Echilibrul. Controlul motor voluntar. Dexteritati motori.
- Fiziologia sistemului nervos vegetativ. Hipotalamusul. Integrarea functiilor cardinale. Termoreglarea.
- Activitatea nervoasa superioara veghea si somnul. Invatarea
- Memoria. Reflexele conditionate. Activitati specifice omului. Constiinta.
- Creativitatea. Credinta.
- Fiziologia vederii. Procesele functionale de la nivelul ochiului.
- Fiziologia auzului. Procesele functionale de la nivelul urechii externe, medii si interne. Gustul. Mirosul. Exteroceptia

Lucrari practice

-Spinalizarea broastei. Descoperirea si studiul cordului de broasca in situ. Efectul temperaturii a supra frecventei cardiace. Punerea in evidenta a centrilor de automatism pe cordul de broasca.
- Legea inimii (Frank-Starling).
- Influenta ionilor si a mediatorilor pe cordul de broasca izolat pe canula Straub.
- Influenta nervului vag asupra cordului de broasca.
- Cardiografia directa.
- Manifestari ale ciclului cardiac.
- Apexocardiograma. Carotidograma. Jugulograma.
- Manifestari ale ciclului cardiac. Zgomotele cardiace. Fonocardiograma EKG.
- Timpii sistolici.
- Explorarea functiei respiratorii. Determinarea volumelor pulmonare. Determinarea debitelor ventilatorii . VEMS.
- Gazele respiratorii. Dozarea oxigenului si a bioxidului de carbon in aerul expirat si alveolar (aparatul Orsat).
- Tensiunea arteriala. Probe. Clinostatism; Ortostatism; Efort; Test presor la rece. EKG de efort. Studiul prin metode clinice al presiunii venoase centrale. Capilaroscopia.
- Numaratoarea de hematii. Determinarea hematocritului. Indici eritrocitari.
- Studiul hemoglobinei. Dozarea hemoglobinei. Spectroscopia hemoglobinei. Cristalele Teichman.
- Numaratoarea de leucocite. Formula leucocitara.
- Hemoliza VSH.
- Grupele sanguine, sistemul AOB, sistemul Rh.
- Proprietatile sangelui.
- Explorarea hemostazei. Timpul de sangerare. Testul fragilitatii capilare. Numaratoarea de trombocite. Timpul de coagulare. Timpul Quick.
- Explorarea functiei renale. Proprietatile fizice ale urinei. Proba de dilutie si concentratie.
- Clearance de uree si creatinina.
- Studiul echilibrului acido-bazic. Seminar din sange.
- Secusa si tetanosul muschiului striat. Dependenta travaliului muschiului scheletic de sarcina la care este supus. Curba oboselii.
- Laba galvanoscopica. Legile iradierii reflexelor medulare. Analiza arcului reflex.
- EEG, EMG. Explorarea analizatorului optic si acustico-vestibular

METODA DE CALCUL A CALIFICATIVELOR

Examenul teoretic de fiziologie in sesiunea iunie/iulie 2006 implica sustinerea a 2 probe:

- o proba de examen grila, care va fi sustinuta in dimineata zilei de examen. Aceasta proba implica prezentarea unui numar de 50 de intrebari grila in decursul a 50 de minute. Obtinerea unei note de cel putin 5 permite studentului sa se prezinte la proba de examen oral.

Proiect: Structura si componentele celulei Proiect: Regnul monera (procariota)

- o proba de examinare orala, care se va desfasura in aceeasi zi cu examenul grila, dupa sustinerea acestuia. Proba orala se va desfasura in fata unei comisii, studentul va primi cate 2 intrebari pentru fiecare semestru (2 intrebari anul I, 4 intrebari anul II).

Nu este permisa sustinerea examenului teoretic cu alte serii decat cu acceptul sefului de catedra.

NOTA FINALA - calificativul final pe care il obtine studentul(a) si care va fi inclus in foaia matricola se obtine din sumarea a trei componente cu urmatoarele ponderi:

Nota anuala..30%
Nota examen grila ..30%
Nota examen oral 40%

Nota finala .10 (100%)

NOTA ANUALA

este o nota de rezulta din activitatea din timpul anului. In componenta acestei note intra

4 puncte - insumate din prezenta la lucrarile practice, activitatea si participarea studentului(ei) la lucrarile practice si calificativul cadrului universitar cu care au fost urmate lucrarile practice.

3 puncte - rezulta din notele obtinute in lucrarile de control si colocviile sustinute in timpul anului universitar. Nota se calculeaza proportional fata de media aritmetica a evaluarilor mentionate anterior.

3 puncte - rezulta din nota examenului practic. Nepromovarea examenului practic blocheaza calcularea notei anuale, studentului fiindu-i interzisa sustinerea examenului teoretic.

Nota anuala obtinuta din sumarea punctajelor de mai sus se multiplica cu 0,3 si se foloseste la calculul notei finale (pondere 30%).

Cursuri an II

RESPIRATOR

Dr. Anca BUBUIANU

Mecanica ventilatiei

- importanta sistemelor cardio-vascular, respirator si sanguin in schimburile de gaze

- etapele respiratiei

- pompa toraco-pulmonara - implicarea diafragmului

- ventilatia externa

􀂾 inspirul

􀂾 expirul

􀂾 spatiul mort anatomic si functional

- notiunile de elasticitate, repaos elastic si recul elastic al cutiei toracice si plamanilor; volumul de

repaos elastic

- vidul pleural

- inegalitatea regionala si locala a ventilatiei; constanta de timp a plamanului

- complianta statica, dinamica si specifica

- presiunea transmurala - aplicatii legate de mecanica ventilatiei

- tensiunea superficiala; surfactantul

- rezistenta la fluxul de aer; distributia rezistentei la flux

- reglarea bronhomotricitatii

- punctul de presiune egala si fluxul independent de efort

- probe de explorare functionala: VEMS, bucla flux-volum

Circulatia pulmonara

- circulatia sistemica si caile respiratorii. Traseu, rol functional

- circulatia mica

􀂾 caracteristici functionale (distensibilitate, regim presional, distributia rezistentei)

�� roluri

- contaminarea venoasa fiziologica prin sunt dreapta-stanga

- timp de circulatie, timp de oxigenare

- distributia regionala si locala a circulatiei pulmonare

- efectul acceleratiei gravitationale (presiunea transmurala - factor favorizant al edemului pulmonar)

- reglarea circulatiei pulmonare (pasiva si activa)

- raportul ventilatie/perfuzie - zonele West

- consecintele dezechilibrului ventilatie/perfuzie

􀂾 hipoventilatia

􀂾 hipoperfuzia

Difuzia alveolo-capilara

- principii fizice care guverneaza schimburile gazoase

- presiunea partiala a gazelor - in faza gazoasa si in vivo; presiunea partiala a vaporilor de apa

- coeficient de solubilitate, coeficient de difuzie

- legea Fick - factorii care influenteaza difuzia

- unitatea respiratorie - componentele membranei de difuzie

- presiunea partiala a gazelor in aer atmosferic, spatiul mort, aer alveolar si sange

- relatia ventilatie alveolara - presiuni partiale de O2 si CO2 in aer alveolar

- capacitatea de difuziune a membranei alveolo-capilare

ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC

- notiunea de pH - aciditate, alcalinitate, acidoza, alcaloza, acidemie si alcalinemie

- consecintele modificarilor de pH in organism

- formula Henderson - Hasselbalch

- productia zilnica de acizi - tipuri de acizi; capacitatea de epurare a organismului

- mijloace de echilibrare

􀂾 sisteme tampon intracelulare si extracelulare

􀂾 transmineralizarea

􀂾 implicarea sistemelor si organelor: tract gastro-intestinal, os, muschi, eritrocit, plamani, rinichi

- parametrii de apreciere ai EAB; micrometoda Astrup

- tipuri de dezechilibre ale EAB:

􀂾 compensate, decompensate

􀂾 simple, mixte