Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie Gradinita Literatura Matematica Didactica Qdidactic » didactica & scoala » didactica Integrarea jocului didactic in orele de matematica la clasele l - ll Integrarea jocului didactic in orele de matematica la clasele l - ll Integrarea jocului didactic in orele de matematica la clasele l - ll In condițiile școlarizarii copiilor la varsta de șase ani se impune o exigența sporita in ceea ce privește dozarea ritmica a predarii cunoștințelor elevilor mai ales in primele doua clase. Ținand seama de puterea lor de concentrare la aceasta varsta, de nevoia de varietate și de mișcare in activitate școlara, lecția de matematica trebuie completata sau intercalata cu jocuri didactice cu conținut matematic, cu suficiente elemente de joc. La varsta școlara mica, jocul didactic este o forma accesibila și placuta de invațare activ - participativa, stimuland in același timp inițiativa și creativitatea elevilor. De aceea prin joc se realizeaza obiectivele invațarii. Deoarece corespunde particularitaților varstei școlare mici, jocul didactic are un rol foarte important și cuprinde bogate valențe formative. Imbinand distracția, surpriza, buna dispoziție cu sarcina didactica la potențialul intelectual, moral și fizic al copiilor, acesta asigura o activitate complexa, interesanta, placuta, antrenanta, dezvoltand la elevi deprinderi de munca independenta, perseverența și darzenie in invingerea dificultaților, flexibilitatea gandirii, spiritul de cooperare, stimuleaza inițiativa, inventivitatea, creativitatea, iar competitivitatea angajeaza la efort toate capacitațile elevului, fara a produce oboseala. Studiul matematicii in clasele primare, mai ales in ciclul achiziții fundamentale, urmarește sa asigure cunoștințe matematice de baza și sa formeze deprinderi de calcul. Jocul didactic este o metoda activ - participativa, dar și un mijloc prin care invațatorul consolideaza, precizeaza și verifica cunoștințe, pune in valoare și antreneaza capacitați creatoare. Poate sa aduca varietate in exercițiul matematic, poate inviora lecția și ca urmare, drumul spre deprinderi este mai sigur și mai placut. Prin folosirea jocurilor didactice in predarea matematicii la ciclul de achiziții fundamentale se realizeaza și importante sarcini formative ale procesului de invațamant: - antrenarea operațiilor gandirii (analiza, sinteza, compararea, clasificarea, ordonarea, abstractizarea, generalizarea); - dezvoltarea spiritului imaginativ - creator și de imaginație; - dezvoltarea atenției, disciplinei și spiritului de ordine in desfașurarea unei activitați; - formarea deprinderii de lucru corect și rapid; - asigurarea insușirii temeinice a cunoștințelor. Școlarul mic manifesta multa curiozitate. Este varsta cand se trece de la o gandire intuitiva la o gandire operativa. Elevii invața sa rezolve exercițiile și problemele și apoi treptat, schemele și structurile mintale. Intelectul lor se caracterizeaza printr-o receptivitate deosebita. Copilul poate reține cu ușurința date, numere. Invațatorul va dirija procesul memorarii, va urmari trecerea de la o memorare predominant mecanica la o memorare logica. Copilul obosește repede și de aceea este necesara introducerea jocurilor pentru ca perioadele care solicita atenția sa alterneze cu activitatea de inviorare. Atenția și efortul copilului pot fi stimulate și prin stabilirea unei motivații pozitive. Motivația exterioara (lauda) va fi dirijata treptat spre o motivație sociala (necesitatea de a invața ca sa se pregateasca pentru viața). Pana cand școlarul va ajunge sa ințeleaga ca ,,trebuie sa invețe nu trebuie neglijat rolul placerii, al atracției spre studiu. Lecțiile, bogate in materiale intuitive și presarate cu jocuri didactice, devin mai interesante, mai atractive, susțin efortul copiilor și le mențin atenția concentrata mai mult timp. Jocurile sunt strategii euristice, in care copiii iși manifesta istețimea, inventivitatea, inițiativa, rabdarea, indrazneala. Prin incarcatura sa afectiva, jocul asigura o antrenare mai deplina a intregii activitați psihice. In joc copilul este un adevarat interpret și nu un simplu spectator. El participa, cu toata ființa lui la indeplinirea obiectivului jocului, realizand in felul acesta o invațare autentica. Jocul poate deveni cel mai bun mijloc de activizare al școlarului mic, de stimulare a resurselor sale intelectuale și de dezvoltare a creativitații. Jocurile didactice putand fi folosite in orice moment al lecției au scopul de a: - familiariza elevii cu unele concepte matematice; - consolida cunoștințele insușite; - cultiva unele calitați ale gandirii; - evalua cunoștințele insușite. Jocurile realizate prin munca independenta permit formarea unei imagini clare asupra lacunelor elevilor sau a progreselor inregistrate, ajutand astfel la preintampinarea ramanerii in urma și stimularea unor aptitudini. Voi da exemple de cateva astfel de jocuri: ,,Completeaza șirul '' 1 3 5 __ __ __ __ __ ; 2 4 6 __ __ __ __ __ ; 10 20 30 __ __ __ __ __ . ,,Care sunt vecinii ? 8 ___ 36 ___ 38 ___ 40 ___ 50 ___ 89 ___ 91 ___ 71 ___ . Pentru dezvoltarea flexibilitații gandirii se pot aplica: ,,Ce semne corespund ? 3 7 = 10 15 7 = 8 45 45 = 90 9 8 = 1 382 202 =180 150 50 =200 Jocuri la care se folosește munca pe echipe: ,,Cine gasește mai repede sumele corecte ? 80 + 50 47 + 33 91 + 39 ___________________ __________________ ____________________ 120 130 100 79 81 80 130 129 128 Intrecerea pe grupe sprijina colaborarea intre elevi, stimuleaza forțele colective in vederea obținerii unui loc mai bun in clasamentul echipelor. Unele jocuri pot scoate in evidența mai bine valoarea practica a cunoștințelor de matematica. Prin jocul ,,La cumparaturi '', elevii efectueaza operații matematice subordonate unui scop practic, acela de a face cumparaturi. Astfel de jocuri ofera și posibilitatea exersarii elevilor intr-o atitudine civilizata. Un punct atractiv pentru elevi, deși mai dificil, nu atat prin rezolvarea ce o cere, cat mai ales prin felul ascuns in care sunt date numerele, cu care urmeaza sa opereze elevii il constituie problemele de perspicacitate. Școlarul mic manifesta mereu dorințe atractive, placute, interesante, daca sunt presarate cu momente care dau senzația ca sunt jocuri, cu toate ca aceste activitați solicita mai mult atenția, gandirea, imaginația. De exemplu:,,Descopera ! Care sunt numerele naturale scrise cu doua cifre care pot fi citite la fel și daca sunt intoarse cu partea de sus in jos? Jocurile organizate sub forma de concurs, de tipul ,,Cine știe, caștiga participa la dezvoltarea atenției, imaginației și creativitații elevilor. De exemplu: ,,Jocul in lanț Rezolva și da mai departe!'', sunt jocuri care contribuie la formarea deprinderii de a opera cu tehnicile de calcul invațate. La semnalul dat, se incepe, in scris (pe tabla sau pe fișe) rezolvarea sarcinii didactice intr-un timp stabilit. Oral, elevul numit de conducator, adreseaza o intrebare ce solicita calcul mintal unui coleg ales de el. Acesta, daca raspunde corect creaza un exercițiu și cere rezultatul altui coleg. Caștigator va fi cel care a creat și a rezolvat corect cele mai multe exerciții. El va fi recompensat. Jocul ,,Ce se poate intreba? , dezvolta la elevi spiritul de inventivitate și contribuie la formarea deprinderii de a stabili corect raportul dintre datele problemei enunțate. Elevii au ca sarcina sa formuleze cat mai multe intrebari posibile. La clasa a ll- a, la ,,Adunarea numerelor naturale in concentrul 0 - 100'',elevii s-au angajat in activitatea de tipul ,,Ajuta-ți echipa sa caștige! . In desfașurarea activitații a fost respectat principiul cooperarii. Elevii au avut ca sarcina sa aleaga, din figura data, un numar din interiorul marului roșu și un numar din interiorul marului verde și sa afle suma lor. Echipa caștigatore rezolva cele mai multe exerciții in timpul stabilit. Am observat ca - in fiecare echipa, elevii au cooperat; s-a creat o atmosfera care a stimulat participarea și a anihilat teama de eșec; - cooperarea a stimulat interacțiunile din echipa, incurajand comunicarea și socializarea; - s-a realizat un tip de invațare prin care copiii invața unul de la altul; - in cadrul echipei, cooperarea ajuta mai bine la conturarea unei imagini pozitive de sine, la stimularea increderii in forțele proprii; - cooperarea incurajeaza invațarea mai mult decat competiția. Rolul jocului didactic matematic este foarte evident, mai ales sub aspectul contribuției sale la dezvoltarea intelectuala (prin joc, copilul invața sa perceapa, sa observe, sa denumeasca, sa analizeze, sa sintetizeze, sa compare, sa generalizeze ). Elevul deprinde tehnica unor raspunsuri rapide și complete. Prin joc, activitatea matematica devine un mijloc de educație intelectuala pentru ca: - se face trecerea de la acțiunea practica spre cea mintala; - se realizeaza trecerea de la reproducerea imitativa la combinarea reprezentarilor in imagini; - favorizeaza dezvoltarea aptitudinilor imaginative. Prin jocul ,,Gasește soluția ! elevii observa valorile pe care le pot lua literele a și b, in egalitatea a + b + 5 = 19. Folosind comutativitatea adunarii pot gasi și restul soluțiilor. 10 + 4 + 5 ( a = 10, b = 4 ) 6 + 8 + 5 ( a = 6, b = 8 ) 11 + 3 + 5 ( a = 11, b = 3 ) 12 + 2 + 5 ( a = 12, b = 2 ) 13 + 1 + 5 ( a = 13, b =1 ) Compunerea de probleme duce la exersarea gandirii creatoare a elevilor. Prin formularea intrebarii problemei, elevii rezolva sarcina didactica a jocurilor ,,Formuleaza intrebarea ! , ,,Ce pot intreba ? Se poate porni de la cele mai simple probleme. De exemplu: Eliza are 19 creioane, iar Bianca 3. Ce putem afla ? Se pot formula intrebarile: Cate creioane au cele doua fete ? Cine are mai multe și cu cat ? Cine are mai puține și cu cat ? Aceste intrebari, intrebari parțiale, pot fi ,, pași ce conduc spre soluția și intrebarea finala a problemei. Formarea la elevi a priceperii de a opera cu scheme grafice in rezolvarea problemelor de matematica este suportul ințelegerii problemei. Schema grafica reprezinta o expresie abstracta care are un caracter intuitiv. Utilizand schema grafica, copilul are impresia ca se joaca, il atrage și constituie un pas in patrunderea in esența problemei. La clasa a doua, in culegerea de matematica, exercițiul dat pentru consolidarea cunoștințelor despre adunarea și scaderea numerelor naturale, in concentrul 0-1000, a fost transformat in jocul didactic ,,Observa schema și rezolva problema ! . Elevii au avut ca sarcina sa completeze figurile, sa compuna probleme și sa le rezolve. Jocul didactic matematic reda caracterul practic - aplicativ al informațiilor matematice. Sunt situații cand sarcina jocului cere rezolvarea unei aplicații practice pe baza cunoștințelor pe care le poseda elevul: * calcularea restului ( ,,La magazin * aproximarea lungimii unor obiecte, capacitatea unui vas, ,,din ochi , a masei unui corp prin ,,cantarire in mana și verificarea prin masuratori reale (,,Eu cred ca are . . . , tu ce zici ? * operații cu obiecte concrete, sume de bani, distanțe parcurse, etc. Fiecare joc, poate fi considerat un util exercițiu de gimnastica a minții. Elevii participa și la jocurile cu conținut geometric: ,,Cine a gasit mai multe patrate, dreptunghiuri, triunghiuri ? (adunarea și scaderea) la școlarul mic, s-a realizat pornind de la operarea acționala cu obiecte concrete. In vederea optimizarii insușirii corecte și conștiente a numerației, elevii au utilizat truse individuale cu cifrele pe cartonașe scrise pe o fața, iar pe cealalta fața figurine. Pentru a verifica insușirea corecta a corespondenței dintre cantitate și cardinalul numarului le cerem sa ridice cartonașul cu cifra corespunzatoare unui numar, utilizand ,,Jocul numerelor Pentru consolidarea și fixarea deprinderilor de numarat, dezvolterea spiritului de observație, a memoriei vizuale se utilizeaza jocurile ,,Ce numere lipsesc ? Invațam sa numaram Proiect: PROIECT DE ACTIVITATE - GRUPA: Mare -pregatitoare joc didactic: joc exercitiu "Vreau sa fiu scolar" Proiect: Evaluare finala-nivel i-pe domenii experientiale Drumul de la concret la abstract este parcurs prin jocul ,,Și eu, și voi Invațatorul așaza pe catedra 5 mere, cere elevilor sa scoata din trusa tot atatea figurine cate mere sunt pe catedra. Se deseneaza conturul a tot atatea mere pe tabla, in caiete; sub fiecare mar se face cate un cerc, iar sub fiecare cerc, cate o linie, apoi cate un punct. Elevii descopera ca sunt 5 puncte pentru ca au tot atatea linii, tot atatea cercuri, tot atatea mere cate sunt pe masa. Punctul de plecare in formarea unor operații mintale la școlarul mic il constituie acțiunea externa cu obiecte concrete ( dupa P.I. Galperin ). In acest sens copiii pot fi implicați in jocuri didactice ca : ,,Unu la unu'', ,,Jetoane aranjate'', ,,De cate ori ai grupat ? Jocul didactic aduce varietate in exercițiul matematic, ușurand calea spre formarea deprinderilor. Folosind jocul ,,La ce numar m-am gandit ? se parcurg etapele formarii unei deprinderi: elevii sunt familiarizați cu conținutul prin insrucția verbala și demonstrarea de catre conducatorul jocului ( Ma gandesc la un numar. Dupa ce scad 34 obțin un numar cuprins intre 40 și 50 cu cifra unitaților 3. La ce numar m-am gandit?); invațarea analitica in unitați mai mici ( aflarea numarului cuprins intre 40 și 50, cu cifra unitaților 3 ); organizarea și sistematizarea exercițiilor rezultate ( adunare, scadere ) conduc spre sintetizare și automatizare ( scrierea operației și calcularea numarului ): a - 34 = 43 a = 77   a = 43 + 34 R: a = 77 v: 77 - 34 =43 perfecționarea deprinderii de calcul atunci cand elevul da raspunsul corect, rapid, fara ezitare; este deprins sa invețe matematica gandind. Pentru consolidarea și verificarea deprinderilor de calcul se folosesc jocuri matematice ca: 1.     ,,Ce pereche este mai mare ? Elevii au de rezolvat exerciții de adunare și de selectat suma cea mai mare. Pe tabla sunt scrise perechile de numere: 592 și 171

340 și 92 592 și 171 R: 640, 432, 532, 636, 763, 488;

462 și 70 64 și 424

Se stabilește un timp de lucru. Aprecierea raspunsurilor se face cu participarea clasei. Raspunsurile scrise pe fișe sunt confruntate cu cele de pe tabla ( au fost acoperite in timpul lucrului ).

2.,,Care este rezultatul ? Elevii au de calculat exercițiile date pe fructe, apoi de unit cu sageata exercițiul de rezultatul corect:

4fgvf                                                    4 + 4

9 - 5

07

Se stabilește un timp de lucru. Verificarea raspunsurilor se face frontal, evidențiindu-se cele mai multe raspunsuri corecte prin aplauze.

2.     ,,Reconstituie adunarile !'' Elevii au sarcina s[ descopere numerele ,,ascunse'' sub desenele date și sa refaca calculul in scris:

Timpul de lucru este bine stabilit. Cel care va avea cele mai multe raspunsuri in timpul stabilit, va ieși la tabla și va compune o adunare asemanatoare pentru restul clasei.

Deprinderea de a compune exerciții folosind operațiile invațate și rezultatul dat se poate exersa prin jocul ,,Cum se poate obține ? . In apreciere se acorda cate un punct pentru obținerea unui calcul corect. Un alt joc didactic matematic folosit pentru exersarea operațiilor invațate este: ,,Descopera numarul ascuns și calculeaza ! . Elevii vor lucra pe echipe; echipa caștigatoare in timpul stabilit va fi recompensata ( conducatorul echipei va ieși la tabla și va scrie soluțiile corecte ).

	4

+ = 6 = 4 + + =

+ = 8 = 2 + + =

44

Jocurile didactice au o valoare formativa ce rezulta din faptul ca in cadrul lor se exerseaza calitațile atenției, voinței, gandirii. Formativul se realizeaza prin intermediul informativului. Ca material didactic se pot folosi plicuri cu ,,scrisori , bilete cu exerciții ce conțin greșeli, ghicitori-matematice, poezii-problema pe care copiii le scot din buzunarele prietenului lor ,,Zambarila (clovnul clasei). Aceste aplicații au ca scop dezvoltarea gandirii convergente, a capacitații de sesizare a greșelilor, antrenarea atenției și a spiritului de observație.

Elementul cognitiv se impletește cu cel distractiv și emotiv, cu elementul de așteptare și de surpriza. Alternarea dintre solicitare și recreere face ca jocul didactic matematic sa devina un mijloc de deconectare pentru copil.

Utilizand conceptele specifice matematicii se pot aplica și jocuri didactice care sa contribuie la consolidarea deprinderilor de calcul mintal și la dezvolterea capacitații de a gasi soluții multiple de rezolvare pentru aceeași problema. In jocul ,,Patratul magic , sarcina didactica este de efectuare a unor operații de adunare in limitele 1 - 20. Li se cere elevilor sa deseneze 3 patrate pe caiete, cu latura de 6 cm ( 12 casuțe ), pe care le vor imparți in 9 patrate mai mici. Ajutandu-se de numerele date in anumite casuțe din patrat și cu precizarea ca au voie sa foloseasca numerele naturale de la 1 la 9 ( fara sa le repete pentru a completa un patrat ) trebuie sa

5

Vor fi evidențiați elevii care vor reuși sa descopere cel mai repede variantele de rezolvare a sarcinii. Se poate lucra și in perechi sau pe echipe.

Elevii pot formula ei inșiși titlurile pentru joc, luand in calcul ceea ce au facut. Așa se explica alegerea titlului jocului ,,Gandim, rezolvam, verificam

Jocurile didactice matematice sunt și un mijloc eficient pentru realizarea sarcinilor educației morale, contribuind la dezvoltarea stapanirii de sine, autocontrolului, spiritului de independența, disciplinei conștiente, perseverenței, sociabilitații, subordonarea interselor individuale celor colective, precum și a altor calitați de voința și trasaturile de caracter, implicand trei dimensiuni: cognitiva, afectiva și practica. Spre exemplu in jocul ,,Cine rezolva mai repede ?'',fiecare copil este animat de dorința de arezolva cat mai repede și corect exercițiile date. Regula cere ca toți copiii sa inceapa jocul in același timp și sa respecte indicațiile date de conducator. Pentru a nu fi depunctat, copilul este nevoit sa se stapaneasca, sa rezolve repede și corect. In felul acesta, fiecare invața sa-și autoregleze activitatea, sa fie organizat și disciplinat.

Sunt jocuri didactice care ajuta la dezvoltarea spiritului de independența ----- ,,Robotul socotește , ,,Lanțul'', ,,Rebus matematic''. Jocul ,,Sa ne intrecem! are ca scop dezvoltarea atenției și a gandirii logice; formarea deprinderii de a rezolva corect exerciții; formarea și cultivarea simțului estetic.

Cultivarea simțului estetic este un obiectiv al educației estetice care se realizeaza și prin intermediul folosirii jocului didactic la școlarii mici ( prin folosirea cretei colorate și a creioanelor colorate pentru scrierea exercițiilor pe tabla, pe fișe, in caiete, aranjarea diferitelor forme utilizate in joc, desenarea figurilor geometrice, a simbolurilor, a fructelor, etc.).

Jocul didactic matematic este un bun prilej pentru depistarea și dezvoltarea aptitudinilor speciale. Primele sclipiri ale aptitudinii matematice, constau in:

- perceperea corecta și fara greutate a datelor și relațiilor matematice;

- generalizari rapide a unor reguli, scheme de acțiune matematica;

- mobilitate in efectuarea operațiilor matematice, in compunerea de probleme;

- ințelegerea și utilizarea simbolurilor matematice cu ușurința;

- rezolvarea cu ușurința și in timp record a sarcinilor;

- gasirea de soluții inedite.

Prin jocurile didactice matematice deprindem elevii sa se autoaprecieze, sa-i aprecieze pe coechipieri corect, ii invațam sa capete incredere in forțele proprii, ii ajutam sa se cunoasca unii pe alții și sa se autocunoasca. Noi,dascalii, prin intermediul jocului didactic, putem cunoaște capacitațile fiecarui elev, inlaturam lacunele din pregatire, ii ajutam sa depașeasca posibilele obstacole.

Pornind de la ideea ca jocul este un prilej de cunoastere a copilului, prezint cateva repere urmarite studiind elevul, B.B., din clasa a II-a.

I. Procese intelectuale si stil de munca:

1. Nivelul de inteligenta al elevului: putere de judecata, capacitate de intelegere, priceperea de a sistematiza, de a stabili legaturi.

2. Memoria

3. Limbajul

4. Cum lucreaza, stil de munca.

a) lucreaza:

- sistematic;

x- organizat;

- inegal - alterneaza cu perioade de delasare;

- neglijent, improvizeaza raspunsurile.

b) sarguinta (harnicia)

c) independenta, creativitate:

x- inventiv, cu manifestari de creativitate;

- ocazional are initiativa, manifesta independenta;

- lucreaza stereotip;

- nu manifesta deloc initiativa si independenta.

II. Conduita in timpul jocului:

1. Interesul, participarea la joc:

x- participa activ;

- manifesta interes inegal, fluctuant;

- se lasa greu antrenat, participa numai cand este direct solicitat;

- inactiv, numai observatiile repetate il aduc la ordine.

2. Disciplina in timpul jocului:

x- disciplinat, este receptiv la observatii si indreptari;

- disciplinat numai in conditiile de supraveghere directa, nereceptiv la cerintele jocului;

- indisciplinat, atrage si pe altii in abatere.

III. Activitatea si conduita elevului in colectiv in timpul jocului

1. Cum participa la viata colectivului:

- mai mult retras, izolat;

- lucreaza numai din obligatie;

- lucreaza fara initiativa;

x- autoritar, bun organizator si animator al colectivului.

2. Cum este privit de partenerii de joc:

x- bun coleg, sensibil la problemele celorlalti;

- preocupat mai mult de sine, egoist, individualizat.

IV. Trasaturi de personalitate

1. Firea si temperamentul elevului:

a) introvertit - extravertit

x- deschis, comunicativ, sociabil ;

- inchis, rezervat, putin sociabil.

b) activitatea de munca

-impulsiv, nestapanit;

x- energic, vioi, usor adaptabil;

- linistit, lent;

- rezistenta redusa la efort.

c) dispozitia afectiva generala

x- vesel, optimist;

- visator, inclinatie spre meditatie, singuratate;

- mai mult trist, uneori deprimat cu o umbra de melancolie.

2. Echilibrul emotiv:

- hiperemotiv, excesiv de timid, emotiile ii dezorganizeaza performantele;

- emotiv, fara reactii dezadaptive;

- controlat, stapanit;

x- calm, echilibrat, uneori nepasator.

3. Trasaturi dominante de caracter:

a) pozitive:

- modestie;

x- spirit critic si autocritic;

- hotarare;

- onestitate.

b) negative:

- opuse celor mentionate, mai sus.

Ca metoda activa de insusire si consolidare a cunostintelor, jocul didactic matematic completeaza pregatirea elevilor si sporeste interesul acestora pentru studiu, aflat in faza incipienta.

In conditiile unei clase eterogene, pentru proiectarea, organizarea si desfasurarea activitatilor din ciclul primar, se respecta principiul individualizarii.

Invatatorul formuleaza sarcini care sa raspunda particularitatilor individuale ale fiecarui elev din clasa, stimuland in acest mod dezvoltarea elevului. Antrenarea fiecaruia in rezolvarea sarcinilor didactice ale jocului matematic este asigurata numai atunci cand invatatorul isi cunoaste bine elevii pentru a-i incuraja pe fiecare dupa nevoi si posibilitati. Fiecare elev va evolua potrivit ritmului si posibilitatilor sale fizice si psihice. Prin antrenarea proceselor intelectuale ale fiecarui elev se imprima actiunii de invatare, prin jocul matematic, un pronuntat caracter activ si formativ.

Motivatia creste la fiecare copil dupa succesul obtinut de acesta in activitatea de invatare. Jocul matematic este un prilej de a-l motiva intrinsec pe elevul care devine interesat de matematica, prin manifestarea curiozitatii, angajarea in rezolvarea sarcinilor didactice propuse si de culegerile de matematica.

Prin jocul matematic, scolarul mic se angajeaza in explorare (manifestarea nevoii de cautare si dobandire de noi cunostinte pentru a lamuri o situatie - problema). S-a observat ca in ciclul primar se manifesta o explorare spontana (elevii foarte buni cauta in multe directii, prin incercari si erori sa dibuiasca rezultatul) si o explorare organizata, manifestata prin actiuni selectate si orientate spre rezolvarea sarcinilor cu continut matematic de catre ceilalti elevi.

Consider ca activitatea de explorare nu trebuie facuta pe exercitiu - joc de acelasi tip cu cel precedent deoarece scade valoarea formativa a acestuia. In jocul ,,Afla-l pe al treilea!'' formularea poate fi de genul: 20 = x + 5 dupa ce s-a lucrat 12+x= 17. Dupa astfel de cautari, elevii descopera regula de aflare a necunoscutei si o scriu folosind simbolurile:

S = T₁ + T₂

T₁ = S - T₂

T₂ = S - T₁

Explorarea este privita ca o metoda de invatare ce asigura trainicie cunostintelor. Asociata cu explorarea este investigarea (manifestarea nevoii de studiere amanuntita a unei anumite sarcini didactice pentru a descoperi ceva). De exemplu, in jocul matematic ,,Descopera regula si continua'', elevul studiaza cu atentie numerele date si cauta regula pentru a putea continua. In cazul in care nu reuseste, intervine invatatorul, dar in mica masura pentru ca intensitatea investigarii sa nu scada prea mult.

La clasa a II-a, programa prevede notiunea de estimare (evaluarea cu aproximatie a unei marimi, valori pe baza unor date incomplete). Aproximarea se caracterizeaza prin manifestarea nevoii de a stabili valoarea apropiata a unui numar, a unei marimi. Ca activitati de invatare se folosesc:

exercitii - joc de estimare a distantelor cu ajutorul pasului (,,Sunt cam '');

jocuri de estimare a numarului obiectelor din mediul cotidian (,,Cred ca are .'', ,,Are cam ..'');

exercitiu - joc de verificare cu ajutorul obiectelor a operatiilor mentale de adunare si scadere (,,Este .'');

exercitiu - joc de estimare a rezultatului unei operatii cu numere folosind rotunjiri la sute sau zeci ale numerelor date (,,Cred ca rezultatul este .'').

Cu marimile de acelasi fel, scolarii mici realizeaza actiunea de comparare (stabilirea asemanarilor si deosebirilor) in jocurile matematice ,,Compara-le'', ,,Se aseamana prin '', ,,Se deosebesc prin''.

In situatia in care elevul, raporteaza o marime la o unitate de masura data, inseamna ca realizeaza masurarea acelei marimi.

Pentru acest lucru se utilizeaza:

exercitii - joc de masurare cu unitati nestandardizate si standardizate, a unor obiecte;

exercitii - joc de masurare a capacitatii si masei unor obiecte;

exercitii - joc de masurare a duratei.

Din exemplele date reiese caracterul practic - aplicativ al matematicii folosindu-se exercitii - joc si jocuri didactice cu valente formative deosebite.

Abordarea interdisciplinara a matematicii conduce la diminuarea supraincarcarii elevilor. Formarea competentelor de baza este o ocazie de a-i pregati pe elevi pentru a se descurca in imprejurari neprevazute de manuale, prin conexiuni si structurari de informatii.

Ca activitati de invatare, prin jocul matematic, in viziune interdisciplinara se folosesc:

ordonarea cronologica a unor date, evenimente;

compararea duratelor unor activitati;

completarea si prelucrarea unor date culese din diverse domenii;

formularea de probleme folosind datele culese in urma masuratorilor, constatarilor; utilizarea expresiilor: cel mult, cel putin, a operatorilor logici: si, sau, un, in situatii diverse.

formulari de predictii bazate pe experiente;

transpunerea unor enunturi simple din limbaj matematic simbolic in limbaj cotidian si invers.

La clasa a II-a, elevii sunt invitati sa observe tabelul obtinut in urma studierii a ceea ce a consumat fiecare mesean de la castel dintr-un basm compus de ei) si sa calculeze totalul consumatiei pentru fiecare mesean si apoi totalul mesei regale (nota de plata la masa regala) in jocul : ,,Cat costa masa regala?''

Urmarind datele din tabel, calculati cat costa consumatia fiecarui mesean si apoi totalul mesei regale:

Pe baza datelor completate pot formula probleme.

Utilizarea jocurilor didactice matematice presupune o antrenare plenara a personalitatii elevilor, a componentelor intelectuale, afactive si volitive.

Materialele de specialitate, experienta la clasa, ne invata ca jocul didactic satisface in cel mai inalt grad nevoia de activitate a copilului, generata de trebuinte, dorinte, tendinte specifice scolarului mic, iar valoarea sa formativa raspunde cerintelor actuale; accentul cade pe formarea si dezvoltarea capacitatilor mintale si atitudinilor in baza unei cantitati de informatie mai redusa.

Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -|

Didactica

Lucrari pe aceeasi tema Studiul textului epic Criterii pentru acordarea gradatiei de merit Prezentarea eficienta și ascultarea Teorii ale invatarii autoreglatoare Departamentul pentru pregatirea personalului didactic - examen Cuvinte alcatuite dintr-o singura silaba Documentele curriculare pentru gradinita si clasele I-IV - invatamantul prescolar Limbajului coregrafic romanesc Proiect didactic clasa : a-xii a matematica - algebra, grupuri de matrice Dimensiunea psihologica si manageriala a pregatirii profesorului

Ramai informat Informatia de care ai nevoie Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu. Contribuie si tu! Adauga online proiectul sau referatul tau.