Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Fizica


Qdidactic » didactica & scoala » fizica
Importanta utilizarii microundelor



Importanta utilizarii microundelor


IMPORTANTA UTILIZARII MICROUNDELOR


Fata de energia termica provenita de la surse primare, considerate clasice, energia microundelor prezinta avantajele nete: este nepoluanta si flexibila, actioneaza instantaneu asupra materialului de incalzit fara sa aiba nevoie de vreun mediu pentru transmiterea caldurii; prin utilizarea  rationala a conbustibililor primari asigura un inalt grad de economisire a energiei, cu posibilitati mari pentru automatizarea proceselor, actionand fara intarziere la reglaje si oferind conditii de lucru deosebit de igenice.

Fara a intra in amanunte, comportamentul materialuluidielectric introdus in camp electric este determinat in primul rand de fenomenul de deplasare ionica, de orientare dipolara si de deplasarea electronica, ultima fiind o proprietate universala a fiecarui atom. Sub actiunea campului electric armonic,deplasarile electronilor si ionilor sau rotatiile moleculelor polare sunt de asemenea procese armonice. Considerand P, D si E in complex, constatam ca polarizarea P si inductia electrica D sunt retardate in raport cu campul electric E, fenomenul numit post-efect elrctric sau vascozitate electrica, putand evidentia permitivitatea relativa complexa , respectiv factorul de pierderi prin histerezis dielectric:



(1.1)

Astefel incalzirea materialelor electroizolante in campul electromagnetic de inalta frecventa se datoreaza componentei electrice variabile, producand pierderi dielectrice prin histerezis dielectric (fenomenul ciclic, pierderile fiind proportionale cu aria ciclului) la care, in cazul izolatorului inperfect, se adauga si pierderile prin curenti de conductie, dand nastere impreuna pierderilor totale de dielectric, caracterizate prin tangenta unghiului total de pierderi:



Impedanta acustica


Amplitudinea presiunii acustice p si a vitezei de oscilatie a particulelor v sunt direct proportionale intre ele. In special in cazul propagarii undei acustice plane variatia in timp a presiunii acustice este aceeasi cu variatia in timp a vitezei de oscilatie a particulelor. In orice punct de propagare a undei nu exista diferente de faza intre cele doua marimi. In cazul undei acustice plane relatia dintre cele doua marimi este :


.


Marimea p si v difera prin constanta Za = ρ c , care reprezinta impedanta acustica. Za la o suprafata data este definita cu raportul complex dintre presiunea acustica pe suprafata si viteza volumului prin aceasta. Suprafata poate fi o suprafata ipotetica intr-un camp acustic, sau o suprafata mobila intr-un mecanism mecanic.


Intensitatea acustica I


Reprezinta fluxul continuu al puterii dat de o unda acustica, sau eliminate de unda acustica prin unitatea de suprafata intr-un punct din spatiu. Intensitatea acustica I este importanta prin faptul ca intr-un punct din spatiu se poate exprima puterea totala radiata in aer de catre o sursa acustica si totodata ofera o modalitate de determinare a presiunii acustice. Intensitatea acustica I intr-un punct este un vector si are valoarea maxima in planul perpendicular pe directia de propagare si valoarea zero, cand planul este paralel cu directia de propagare. Intr-un spatiu in care nu se afla suprafete reflectante in orice punct si pentru orice tip de propagare a undei, presiunea acustica este exprimata in functie de intensitatea  maxima.


Puterea acustica Ws


Este puterea totala radiata de o sursa acustica in mediul inconjurator. Pentru o sursa acustica sferica intensitatile acustice masurate in toate punctele suprafetei sferice imaginate sunt egale.


Radiator acustic


Transmiterea si transportul energiei acustice se numeste radiatie acustica. Sursa care emite energie acustica se numeste radiator acustic. Factorii care caracterizeaza un anumit radiator acustic sunt:

eficacitatea radiatiei;

directivitatea;

caracteristica de frecventa.


Sfera pulsanta


Este cel mai simplu radiator acustic. Sfera pulsanta se contracta si se dilata periodic, raza ei variind sinusoidal in timp. O sfera pulsanta radiaza in mod uniform in toate directiile formand in jurul acesteia un camp de unde sferice. Se poate presupune ca viteza postului unei unde sferice cu raza sferei pulsante este si viteza superficiala a sferei. 


Spectrul acustic


Reprezinta dependenta amplitudinii unei marimi acustice de frecventa. O unda acustica poate fi un ton pur, sau poate fi o combinatie de frecvente compuse armonic, ambele combinatii putand fi ca numar finit sau infinit. O combinatie de un numar finit de tonuri formeaza o linie spectrala, o combinatie de un numar mare de tonuri formeaza un spectru continuu. Spectrul continuu al uni zgomot al carui amplitudini in timp se afla intr-o distributie normala se numeste zgomot aleatoriu. O combinatie dintre o linie spectrala si un spectru continuu poate fi dat de un numar mare de tonuri pure intre doua frecvente limita. Intrucat urechea omului percepe un domeniu mare de frecvente si nu are aceeasi sensibilitate pentru toate frecventele, spectrul acustic continuu se masoara de obicei intr-o serie de benzi de frecvente  alaturate folosind un analizor acustic. De obicei latimea benzii de frecventa folosita este de 1/3 de octava sau de o octava. Daca latimea benzii de filtrare este de 1 Hz, graficul presiunii acustice in valori RMS astfel filtrate ale unui spectru acustic continuu in frecventa se numeste densitate spectrala de putere.


Sursele de vibratii si zgomote la autovehicule


Nivelul de zgomot este un parametru esential in aprecierea calitatii autovehiculului. Cea mai importanta si cea mai sigura cale de urmat in constructia autovehiculelor, caracterizata de o functionare cu zgomot redus, o constituie cercetarea surselor si metodelor de reducere a nivelului de zgomot inca din faza de proiectare. Cercetarea zgomotului trebuie sa parcurga urmatoarele etape:

studiul aspectului fizic al zgomotului (depistarea surselor, depistarea mecanismului de generare a acestora);

evaluarea cantitativa si calitativa a zgomotului produs de sursele sistemului pentru diferite regimuri de functionare;

diagnosticarea fenomenului de aparitie a zgomotului; 

cercetari in vederea combaterii la sursa a zgomotului si impiedicarea propagarii lui in mediul inconjurator.

Principalele surse de zgomot ale autovehiculului pot fi clasificate in:

surse interne - functionarea motorului si a sistemelor auxiliare;

surse externe - macro si micro profilul drumului, rigiditatea benzii de rulare a pneului.

Din punct de vedere al mecanismelor de generare, cauzele surselor de zgomot pot fi grupate in doua clase principale:


a)     procesele de curgere ale mediilor fluide (lichide, sau gazoase): tg>tg




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright