Dreptul mediului - subiecte rezolvate

1. Cate specii se estimeaza ca au fost descrise in ansamblul biosferei?
a. 78000 specii;
b. 240000 specii;
c. 1,4 milioane specii.
ANS: C

2. Cate specii reprezinta regnurile cele mai primitive din ansamblul biosferei?
a. 157000 specii
b. 96000 specii
c. 78000 specii
ANS: C

3. Cate specii reprezinta regnurile vegetale vasculare?
a. 248000 specii
b. 5500000 specii
c. 750000 specii
ANS: A

4. Care este grupul viu, avand cea mai mare bogatie de specii?
a. Mamiferele
b. Pasarile
c. Insectel
ANS: C

5. Cate specii reprezinta cu aproximatie regnul animal?
a. 750000 specii
b. 890000 specii
c. un milion specii
ANS: C

6. Cate specii de vertebrate au disparut in cursul ultimilor 400 ani?
a. 25000 specii
b. 11151 specii
c. 151 specii
ANS: C

7. Cate specii se estimeaza ca sunt traitoare in biosfera?
a. 15 milioane
b. 12 milioane
c. 10 milioane
ANS: C

8. Cate specii de mamifere sunt in pericol de disparitie?
a. 15000
b. 7500
c. 566
ANS: C

9. Cate specii de pasari sunt in pericol de disparitie?
a. 1073
b. 2730
c. 566
ANS: A

10. Cate parcuri nationale si rezervatii protejate existau in 1990?
a. 15270
b. 6940
c. 1057
ANS: B

11.Cand se sarbatoreste “Ziua Mondiala a Mediului Inconjurator”?
a. 25 decembrie
b. 1 ianuarie
c. 5 iunie
ANS: C

12.Cand apare prima lege a vanatorii in Tarile Romane?
a. 1504
b. 1872
c. 1977
ANS: B

13.Cand a fost adoptata prima lege a serviciului sanitar?
a. 1601
b. 1874
c. 1918
ANS: B

14.Cand a fost adoptata prima lege a pescuitului?
a. 1877
b. 1881
c. 1986
ANS: C

15.Cand a fost adoptat primul Cod Silvic al Romaniei?
a. 1877
b. 1881
c. 1918
ANS: B

16.Cand a aparut Regulamentul pentru conditii de igiena si sanatate publica din Romania?
a. 1893
b. 1918
c. 1939
ANS: A

17. Ce lege stabileste regimul juridic privind protectia mediului in Roman
a. L. 216/2008
b. L.216/2004
c. OG195/2005
ANS: C

18.Prin ce lege a fost adoptat Codul Silvic in vigoare in Romania?
a. L. 26/1996
b. L.216/1999
c. L. 315/2005
ANS: A

19.Din ce tip de mediu fac parte asezarile umane?
a. mediu artificial
b. mediu ambient
c. mediu inconjurator
ANS: A

20.Din ce limba provine cuvantul poluare?
a. romana
b. greaca
c. latina
ANS: C

21.Ce reprezinta activitatea de ocrotire a mediului?
a. un obiectiv de interes public major
b. o activitate educative
c. activitate in interesul sportului
ANS: A

22.Ce act normativ consacra principiul “ poluatorul plateste”?
a. Constitutia Romaniei
b. Codul penal
c. OG 195/2005 privind protectia mediului
ANS: C

23.Cand a fost adoptata strategia nationala a dezvoltarii durabile?
a. 1991
b. 1999
c. 2001
ANS: B

24.Ce se intelege prin atmosfera?
a. stratul de ozon
b. spatiu pana la nori
c. masa de aer care inconjoara suprafata terestra incluzand si spatiu de ozon
ANS: C

25.Care sunt activitatile cele mai poluante?
a. transporturile
b. activitatea vulcanica
c. industria, incalzitul domestic si transporturile
ANS: C

26.Ce intelegeti prin poluare oxidanta?
a. oxidarea fierului
b. folosirea unor oxizi in activitatile industriale
c. gaze rezultate in urma activitatii industriale si de la automobile
ANS: C

27.Ce este smogul?
a. un depozit de diverse substante
b. un nor de fum
c. un amestec de diversi poluanti si vapori de apa pe care acestia ii condenseaza
ANS: C

28. Cate tipuri de smog sunt cunoscute?
a. londonez si californian
b. londonez
c. londonez si Mexican
ANS: A

29.Ce fel de fenomen este poluarea aerului?
a. fenomen local
b. fenomen national
c. fenomen global, international
ANS: C

30. Cand a fost semnata “Conventia –cadru a ONU asupra schimbarilor climatice”?
a. la Bucuresti in 1989
b. la Rio de Janeiro in 1992
c. la Tokio in 1995
ANS: B

31.Cand a fost adoptat programul “Aer pur pentru Europa”?
a. 1990
b. 2001
c. 2005
ANS: B

32.Cine elaboreaza politica nationala de protectie a atmosferei pe teritoriul Romaniei?
a. Consiliul Europei
b. Uniunea Europeana
c. Statul roman
ANS: C

33. Ce atrage dupa sine incalcarea normelor legale privind protectia atmosferei?
a. raspundere contraventionala
b. raspundere civila
c. raspundere civila, penala, contraventionala
ANS: C

34. In cati ani se formeaza un strat de sol adanc de 20 cm?
a. 1000- 3000 ani
b. 1500-3000 ani
c. 2000-7000 ani
ANS: C

35.Ce sunt gavanele cu praf?
a. gropi de gunoi
b. locuri de depozitare a prafului
c. rezultatul eroziunii eoliene
ANS: C

36. Ce continente sunt afectate de desertificare?
a. Australia
b. Asia si Africa
c. America de Nord
ANS: B

37. Unde este situat desertul Sahara?
a. Africa
b. China
c. Australia
ANS: A

38. Ce lungime are reteaua de sosele din SUA?
a. 1,2 milioane km
b. 2,6 milioane km
c. 6,3 milioane km
ANS: C

39. Ce intelegeti prin desertificare?
a. taierea padurilor
b. lasarea terenurilor nelucrate
c. degradarea terenurilor in zonele aride, semiaride si subumede
ANS: C

40. Ce reprezinta apa?
a. o substanta chimica
b. un element indispensabil vietii
c. o combinatie de hydrogen si oxygen
ANS: B

41. Ce suprafata a globului terestru este acoperita de apa?
a. 1/4
b. 3/4
c. 5/2
ANS: B

42. Ce procent din apa existenta pe glob detin marile si oceanele?
a. 97%
b. 79%
c. 63%
ANS: A

43. Ce procent din totalul apei de pe glob detin calotele de gheata?
a. 22%
b. 12%
c. 2%
ANS: C

44. Ce procent din apa de pe glob poate fi folosita de om?
a. 97%
b. 22%
c. 1%
ANS: C

45. In cati ani populatia globului isi dubleaza consumul de apa?
a. 10 ani
b. 15 ani
c. 25 ani
ANS: B

46. Ce cantitate de apa se foloseste zilnic, pentru un om in mediul urban?
a. 1,3-2,3 m apa
b. 0,5-1,5 m apa
c. 4-5 m apa
ANS: A

47. Ce procent din apa consumata pe glob se foloseste pentru irigatii?
a. 33%
b. 56%
c. 70%
ANS: C

48. Ce procent din apa consumata pe glob e folosita in industrie?
a. 10%
b. 40%
c. 20%
ANS: A

49. Ce procent din apa consumata pe glob e folosita in scopuri casnice?
a. 10%
b. 40%
c. 20%
ANS: A

50. Ce procent din populatia lumii nu beneficiaza de conditii sanitare satisfacatoare?
a. 1%
b. 10%
c. 50%
ANS: C

51. Ce procent din populatia lumii nu bea apa sigur potabila
a. 10%
b. 20%
c. 40%
ANS: B

52. Afirmatia ca, viitoare razboaie vor avea avea loc pentru apa:
a. este falsa
b. este partial adevarata
c. este adevarata
ANS: C

53. In ce zona a lumii se apreciaza ca vor avea loc razboaie pentru sursele de apa?
a. Africa de Nord
b. India –Pakistan
c. America de Sud
ANS: A

54. Exista fluvii care nu reusesc sa ajunga la mare?
a. da
b. nu
ANS: A

55. Ce fluvii nu reusesc sa ajunga la mare?
a. Nilul si Gangele
b. Indusul si Gangele
c. Colorado si Fluviul Galben
ANS: C

56. Care este consumul zilnic de apa de baut pentru om?
a. 2 litri
b. 4 litri
c. 6 litri
ANS: B

57. Deficitul de apa se transforma in final in…….
a. deficit alimentar
b. terenuri aride
c. lipsa a igienii
ANS: A

58. Ce tari au resursele de apa aproape epuizate?
a. Anglia, Franta
b. Belgia, Olanda
c. China, India
ANS: C

59. Ce dimensiuni au apele din domeniul public?
a. 5 km lungime si 10 km suprafata
b. 10km lungime si 50 km suprafata
c. 2 5 km lungime si 50 km suprafata
ANS: A

60. Ce tip de apa foloseste populatia?
a. apa de folosinta generala
b. apa cu destinatie speciala
c. ape industriale
ANS: A

61. Definitia poluarii a fost data de…….
a. Conferinta de la Geneva din 1961
b. Conferinta de la Rio de Janeirodin 1992
c. Carta ONU
ANS: A

62. Poluarea chimica se produce prin infestarea cu …….
a. detergenti
b. petrol
c. plumb, mercur, azot, hidrocarburi, detergenti, pesticide
ANS: C

63. Cine a elaborat Codul maritim international al marfurilor periculoase?
a. ONU
b. Organizatia Maritima Internationala
c. Organizatia Mondiala a Sanatatii
ANS: B

64. In ce tip de proprietate pot fi apele cu potential energetic?
a. proprietate publica
b. proprietate privata
c. proprietate publica si private
ANS: A

65. Al catelea fluviu din Europa este Dunarea?
a. primul
b. al doilea
c. al treilea
ANS: B

66. Cate tari traverseaza fluvial Dunarea?
a. 4
b. 10
c. 6
ANS: B

67. Care este lungimea Dunarii?
a. 1850 km
b. 2850 km
c. 1970 km
ANS: B

68. Ce suprafata de pe glob este acoperita de padure?
a. 5%
b. 10%
c. 33,4%
ANS: B

69. Ce act normativ protejeaza padurea?
a. Constitutia
b. Legea apelor
c. Codul civic
ANS: C

70. Sunt rezervatii naturuale:
A. Parcul National Retezat;
B. Codrul secular Slatioara;
C. Codrul secular Giumalau;
D. Fanetele Clujului;
E. Padurea Letea.
a. A+B
b. B+C+D
c. A+B+C+D+E
ANS: C

71. Problemele fundamentale ale protectiei mediului sunt reglementate de:
a. Codul Silvic;
b. Legea apelor nr. 106/1996; .
c. Legea fondului cinegetic si a protectiei vanatului nr. 103/1996;
d. O.U.G. nr. 243/2000 privind protectia atmosferei;
e. OG 195/2005 privind protectia mediului
ANS: E

72. In literatura juridica de specialitate se utilizeaza in acelasi timp cu notiunea de mediu inconjurator, expresiile de:
A. mediu biologic;
B. mediu ambiant;
C. mediu uman.
a. A+B
b. A+B+C
c. C
ANS: B

73. Prin atmosfera se intelege:
a. stratul protectopr de ozon;
b. masa de aer care inconjoara suprafata terestra;
c. masa de aer care inconjoara suprafata terestra, incluzand si stratul protector de ozon.
ANS: C

74. Prin aer inconjurator se intelege:
a. aerul troposferic inclusiv cel din locuri de munca;
b. aerul troposferic;
c. masa de aer care inconjoara suprafata terestra, incluzand si stratul protector de ozon.
ANS: C

75. Aerul este un amestec de gaze. Uscat el contine:
a. 66% hodrogen, 33% oxigen;
b. 70% hodrogen, 20% oxigen, 10% alte gaze;
c. 70% azot, 21% oxigen, 9% alte gaze;
d. 78% azot, 21% oxigen, 1% alte gaze.
ANS: D

76. In atmosfera aerul ocupa:
a. 100% din volum;
b. 90% din volum, 10% fiind ocupat de alte tipuri de gaze;
c. 96% din volum, 4% fiind ocupat de vapori de apa;
ANS: C

77. Atmosfera terestra are compozitie si proprietati aproximativ constante pana la:
a. 3000 m;
b. 10.000 m;
c. 20.000 m;
d. 30.000 m;
ANS: A

78. Dintre poluanti oxidul de carbon este cel mai raspandit. El provine in proportie de 60% din:
a. carburantul consumat de vehicule;
b. industria siderurgica
c. industria chimica.
ANS: A

79. Se considera ca principala substanta daunatoare din aer:
a. poluantii carbonici;
b. hodrocarburile;
c. compusii azotului;
d. bioxidul de sulf;
e. poluantii minerali
ANS: D

80. Bioxidul de sulf provine in cea mai mare parte din:
a. arderea carbunilor; .
b. arderea petrolului;
c. alte procese
ANS: A

81. Comitetul National pentru Protectia Stratului de Ozon infiintat prin Legea nr. 83/1993 este:
a. minister;
b. organism interministerial cu personalitate juridica;
c. organism interministerial fara personalitate juridica;
d. agentie nationala.
ANS: C

82. Nerespectarea dispozitiilor legale privind protectia atmosferei atrage raspunderea:
a. civila;
b. penala;
c. contraventionala;
d. civila, contraventionala, penala, dupa caz.
ANS: D

83. Calotele de gheata ale polilor contin:
a. 2% din totalul de apa;
b. 5% din totalul de apa;
c. 12% din totalul de apa.
ANS: A

84. Oceanele si marile existente pe glob contin din cantitatea de apa existenta un procent de:
a. 80%
b. 89%
c. 92%
d. 97%
ANS: D

85. Sursa de apa potabila pentru populatia globului este in procent de:
a. 20%
b. 17%
c. 8%
d. 19%
ANS: D

86. Consumul de apa pentru populatia globului se dubleaza la:
a. 10 ani
b. 15 ani
c. 20 ani
d. 25 ani
ANS: B

87. Dupa destinatia lor economica apele sunt:
a. de folosinta generala;
b. cu destinatie speciala;
c. destinate agriculturii
d. variantele a + b + c;
e. nu se clarifica
ANS: D

88. Apele cu destinatie speciala sunt destinate:
a. navigatiei;
b. plutarit;
c. producerii energiei electrice;
d. pescuitului;
e. variantele a+b+c+d
ANS: E

89. Poluarea apei este produsa de poluanti de natura:
A. fizica;
B. chimica;
C. biologica;M
D. bacteriologica;
E. radioactiva
a. A+B+D
b. A+B+C+D
c. B+E
d. C+D+E
e. A+B+C+D+E
ANS: E

90.
1) Poluarea apelor de suprafata este produsa de:
A. apele uscate orasenesti
B. apele uscate industriale
C. apele de precipitatii
D. depozitele de reziduuri
E. ingrasamintele chimice si pesticidele
a. A+C
b. A+D+E
c. A+B+C+D+E
d. B+D
e. C+D+E
ANS: C

91. Prima lege speciala, in domeniulo apelor a fost adoptata in;
a. 1866
b. 1923
c. 1924
d. 1972
e. 1991
ANS: C

92. Principiile,politica si obiectivele generale ale gospodaririi apelor urmaresc:
A. refacerea si mentinerea integritatii chimice, fizice, biologice a resurselor de apa;
B. conservarea si protejarea ecosistemelor acvatice;
C. asigurarea alimentarii cu apa;
D. apararea impotriva inundatiilor
E. satisfacerea cerintelor de apa ale agriculturii
a. A+D+E
b. B+D
c. A+B+C+D+E
d. D
e. D+E
ANS: C

93. Europa este un continent:
a. sarac in ape dulci;
b. bogat in ape dulci;
c. foarte bogat in ape dulci.
ANS: A

94. Protejarea mediului marin se face prin reglementari:
A. nationale;
B. internationale cu caracter regional si global.
a. A
b. A+B
ANS: B

95. Pentru formarea unui strat de sol gros de 3 cm sunt necesari:
a. 10-20 ani
b. 50 – 100 ani
c. 150 – 200 ani
d. 300 – 1000 ani
ANS: D

96. Formarea unui strat de sol gros de 20 cm dureaza:
a. 1000 – 2000 ani;
b. 1500 – 2500 ani
c. 2000 – 7000 ani
ANS: C

97. Poluarea solului este cauzata de:
A. pulberile si gazele nocive din aer;
B. apele reziduale;
C. deseuri;
D. pesticide;
E. ingrasaminte chimice.
a. A+B+E
b. B+C
c. B+D+E
d. A+B+C+D+E
e. D+E
ANS: D

98. Terenurile care prin degradare si poluare si-au pierdur total sau partial capacitatea de productie se constituie:
a. zone desertice;.
b. fond de rezerva;
c. perimetru de ameliorare
ANS: C

99. Amenajarile pentru imbunatatiri funciare au rolul de a:
A. preveni deteriorarea fondului funciar;
B. reduce niovelul deteriorarii;
C. inlatura procesele de deteriorare.
a. A+B
b. A+B+C
c. B+C
ANS: B

100. In conformitate cu art. 135 alin.4 din Constitutie, bogatiile de orice natura ale a subsolului fac obiectul:

a. proprietatii private;
b. proprietatii private numai pentru proprietarul terenului;
c. exclusiv al proprietatii publice;
d. coproprietatii.
ANS: C

101. Terenurile propreietate publica pot fi:
A. vandute numai unor persoane juridice;
B. date in administrare unor persoane juridice publice sau private;
C. concesionate;
D, inchiriate.
a. A+B+C
b. A+C
c. B+C+D
d. D
ANS: C

102. Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare:
A. arderea miristilor;
B. poluarea prin evacuarea cu stiinta, in aer, pe apa, pe sol, a unor deseuri sau substante periculoase;
C. nesupravegherea si neasigurarea depozitelor cu substante periculoase;
D. amenajarea fara autorizatie a unor subterane pentru deseuri sau substante periculoase.
a. A
b. A+B+C
c. A+B+C+D
d. D
ANS: C

103. In Romania padurile ocupa o suprafata din teritoriul tarii de:
a. 10%
b. 17%
c. 27%
d. 31%.
ANS: C

104. Cadrul legal pentru ocrotirea si dezvoltarea durabila a padurilor este constituit de:
a. Constitutie;
b. Codul Civil;
c. Codul Penal;
d. Codul Silvic
ANS: D

105. Codul silvic considera paduri, terenurile acoperite cu vegetatie forestiera pe o suprafata mai mare de:
a. 0,25 ha
b. 1 ha;
c. 5 ha;
d. 10 ha.
ANS: A

106. Fondul forestier national este supus regimului silvic daca este in:
a. proprietate publica;
b. proprietate privata;
c. coproprietate;
d. indiferent de proprietate.
ANS: D

107. Dupa forma de proprietate, fondul forestier national este alcatuit din:
A. fond dorestier proprietate publica;
B. fond forestier proprietate privata a persoanelor juridice;
C. fond forestier proprietate privata a persoanelor fizice
D. fond forestier in coproprietate.
a. A+B
b. A+B+C
c. B+D
d. A+B+C+D
ANS: D

108. Gospodarirea si dezvoltarea durabila a fondului forestier national, se realizeaza potrivit legislatiei in vigoare, prin:
A. mentinerea integritatii fondului forestier;
B. regenerarea si ingrijirea padurilor;
C. economisirea masei lemnoase
D. prevenirea proceselor de degradare
a. A+B+C+D
b. A+C
c. B
d. B+D
ANS: A

109. Terenurile din fondul forestier proprietate privata, indiferent de titularul lor:
a. sunt si raman in circuitul civil;
b. sunt scoase din circuitul civil;
c. sunt si raman in circuitul civil, potrivit legii.
ANS: C

110. Potrivit Codului silvic (art.39), produsele padurii sunt impartite astfel:
A. produse lemnoase;
B. produse nelemnoase
C. vanat;
D. fructe de padure
E. peste.
a. A+B
b. A+B+C
c. B+C+D
d. D+E
e. E
ANS: A

Conjunctura mondiala actuala in. care se desfasoara aprovizionarea cu materii prime, materiale si combustibili a determinat ca in multe tari ale lumii sa se desfasoare actiuni complexe de ridicare a gradului de valorificare a resurselor materiale si energetice, de organizare a unor sisteme si organisme specializate in recuperarea si reintegrarea in circuitul economic a materialelor refolosibile. In majoritatea acestor tari, inclusiv in tara noastra au fost elaborate acte normative cu privire la resursele materiale care trebuie recuperate si valorificate.

La noi in tara, conform decretului 465/1979 privind recuperarea si valorificarea resurselor materiale refolosibile, utilizarea si circulatia ambalajelor (articolul 3), trebuiesc valorificate urmatoarele:

materiile prime vechi si unele resurse materiale primare;

materialele refolosibile care se utilizeaza ca atare sau prin prelucrari

simple;

piesele si sub-ansamblele rezultate in urma dezmembrarii masinilor, utilajelor, instalatiilor, altor fonduri fixe si a bunurilor de folosinta indelungata de la populatie, refolosibile ca atare sau prin reconditionare, precum si orice alte produse care pot fi reconditionate;

bunurile de folosinta indelungata si cele de uz personal uzate, care dupa folosire se valorifica prin reparare sau reconditionare;

apele industriale uzate, pulberile, haldele, zgurile, iazurile miniere, resturile menajere si stradale si alte materiale refolosibile.

Ca urmare a marii importante ce trebuie acordate deseurilor, Parlamentul Romaniei a elaborat si a aprobat Legea pentru Ordonanta de Urgenta nr. 78/2000 privind regimul deseurilor. Conform acestei legi deseurile se clasifica astfel:

deseuri menajere;

deseuri de productie;

deseuri de constructie si demolari;

deseuri periculoase.

Legea prevede modul de administrare a deseurilor, autorizarea activitatilor legate de deseuri, modul de gestionare a deseurilor, inclusiv tratarea si eliminarea deseurilor.

Strategii privind reciclarea deseurilor

Pe baza unor criterii de ordin tehnic si economic, se pot formula urmatoarele conceptii cu privire la evitarea si valorificarea deseurilor:

utilizarea unor procedee pe baza carora nu se mai produc deseuri;

valorificarea deseurilor in interiorul unitatilor;

valorificarea deseurilor in exteriorul unitatilor.

in cazul aplicarii unor procedee pe baza carora nu se mai produc deseuri, reducerea cantitativa a deseurilor depinde de felul instalatiei industriale, adica aceasta reducere este strans legata de instalatia industriala propriu-zisa de productie. Reziduurile materiale sunt preparate intr-o instalatie incorporata in instalatia de productie si apoi retrimise in circuitul de fabricatie al unitatii respective. Adeseori, masurile pentru diminuarea reziduurilor si progresul tehnic al productiei sunt atat de strans legate, incat o separare a acestora ar parea de-a dreptul arbitrara. Acest mod de evitare a reziduurilor a fost caracterizat prin notiunea de tehnologie curata, iar in ultimii ani a jucat un rol din ce in ce mai mare in. cadrul discutiilor purtate cu privire la solutiilor necesare pentru protejarea mediului ambiant impotriva poluarii. Alte denumiri uzual intrebuintate cu privire la aceasta eliminare totala a deseurilor, sunt cele care se intituleaza 'procesele tehnologice fara emisii materiale periculoase' sau 'procedee pa baza carora nu se mai produc deseuri'.

In cazul aplicarii acestor procedee, foarte putinele deseuri care totusi nu pot fi evitate sunt legate de insemnate economii rezultate din micsorarea consumurilor de materie prima. Acest motiv de ordin economic, respectiv impuls catre economicitate, a constituit totodata motivul dezvoltarii intrecut a acestor procedee de eliminare a deseurilor de fabricatie, decare se dispune astazi pentru diferite ramuri industriale. Rapida inlocuire a procedeelor existente prin procedee care exclud formarea deseurilor mai ales pe considerentul protectiei. Mediului ambiant, a fost totusi in mare masura ca procedeele existente sunt in majoritate normate si totodata comporta niste costuri de capital mici, in timp ce, la noile instalatii, care ar comporta reducerea deseurilor, costurile investitiilor sunt remarcabil mai mari, dar in schimb, de obicei, sunt mai mici costurile de exploatare si manopera datorita unei mai bune utilizari a materiei prime.

In cazul unitatilor mici si mijlocii mai apar urmatoarele cauze care stanjenesc aplicarea procedeelor pe baza carora nu se mai produc deseuri: lipsa mijloacelor financiare pentru realizarea investitilor, capacitatea redusa de interpretare corecta din punct de vedere tehnic, lipsa experientei, supravegherea deficitara a tehnologiilor, cat si dificultati in ceea ce priveste integrarea in noile instalatii care exclud formarea deseurilor.

Valorificarea deseurilor in interiorul unitatilor

In opozitie cu procedeele care conduc la diminuarea deseuri-lor si la care posibilitatile de diminuare fac parte integranta din procesul tehnologic, valorificarea reziduurilor in interiorul unitatii se face prin intermediul unei instalatii separate. Caracteristic pentru valorificarea interna a deseurilor este faptul ca instalatia de valorificare a acestor deseuri este incorporata in intregul proces de productie al unei unitati, ceea ce constituie o deosebire esentiala fata de valorificarea deseurilor in exteriorul unitatii.

Aceasta deosebire esentiala se evidentiaza in primul rand prin faptul ca deseurile care urmeaza a fi prelucrate in instalatia de valorificare a deseurilor se reintorc, in majoritate, in procesul de productie si, adeseori, in diverse alte procese de productie dupa ce au fost prelucrate in prealabil.

Totodata, in instalatiile de valorificare a deseurilor, proprii unitatii respective, se mai pot primi si deseuri de la alte unitati, pentru a fi, de asemenea, valorificate si in scopul unei mai bune incarcari a instalatiilor de prelucrare a deseurilor.

Valorificarea interna a deseurilor presupune faptul ca cantitatea de deseuri provenite din unitate este mare. In cazul valorificarii interne mai trebuie luate in considerare si alte avantaje care rezulta din aceasta valorificare, cum ar fi disponibilul de energie, de exemplu. Este necesar sa existe si personal calificat de exploatare pentru aceste unitati in care se realizeaza valorificarea interna a deseurilor, care sa cunoasca modalitatile de lucru ale instalatiilor de valorificare. Din consideratiile de mai sus rezulta ca pentru unitatile mici si mijlocii, calea de urmat pentru valorificarea interna a deseurilor este adeseori nerealizabila. in acest caz se ofera spre aplicare valorificarea externa centralizata. Adeseori, in marile unitati, sunt create conditii pentru aceasta valorificare centralizata, mai ales atunci cand valorificarea interna din aceasta unitate are un rol prioritar.

Valorificarea deseurilor in exteriorul unitatii

Pentru unitatile producatoare de deseuri, prelucrarea in exterior a acestora este recomandata atunci cand datorita scaderii randamentului, sau datorita marimi sau structurii acestei unitati, nu se poate aplica valorificarea interna. Comparativ cu instalatiile de valorificare interna a deseurilor, instalatiile centraliza-te de valorificare a deseurilor trebuie sa fie mai sensibile fata de calitatea deseurilor, deoarece acestea din urma trebuie sa serveasca valorificarii deseurilor provenite de la diversi producatori. Valorificarea centralizata necesita un sistem de colectare si transport care trebuie sa satisfaca necesitatile impuse da marea varietate a reziduurilor.

Atunci cand deseurile sunt produse in diverse ramuri industriale, este necesara o colectare centrala a deseurilor in functie de ramurile industriale si de clasele materialelor. Prelucrarea centrala trebuie sa se refere si la deseurile speciale periculose care se produc in cantitati mici.

Valorificarea externa se recomanda atunci cand deseurile se produc in cantitati mici in cadrai unei singure unitati dar se colecteaza cantitati mari de la mai multe surse. Se mai recomanda valorificarea in exteriorul unitatii si atunci cand producatorii de deseuri nu dispun de cunostintele necesare valorificarii si comercializarii lor, sau nu exista inca organizate conditiile de desfacere a produselor sau materialelor secundare obtinute in urma prelucrarii acestor deseuri.

Sursele deseurilor sunt extrem de variabile: uzine si intreprinderi care, dupa specificul lor, produc compusi reziduali sau deseuri metalice, lemnoase, plastice etc. institutii publice, de invatamant si de cultura elimina zilnic resturi de hartie etc.; de la toboganele si lazile de gunoi ale blocurilor si locuintelor individuale se colecteaza si se transporta de catre serviciile de salubritate tone de deseuri menajere; nu trebuie uitate deseurile stradale, din pietele de desfacere, parcuri, gradini publice, locuri de agrement; gospodarii agricole, particulare sau de stat (gunoaie de grajd, paie, radacini si tulpini de plante etc.).

Recuperarea materialelor refolosibile cuprinde urmatoarele activitati: identificarea resurselor materiale refolosibile; colectarea, strangerea; sortarea; depozitarea si gospodarirea; predarea in consum sau prelucrare.

Identificarea resurselor materiale refolosibile este o activitate de recunoastere, stabilire a proceselor de prelucrare sau de consum, a locurilor de depozitare, deversare sau degajare a acestora in scopul preluarii spre valorificare.

Colectarea sau strangerea se concretizeaza in actiunea practica de preluare a materialelor refolosibile din locuri in care s-au produs sau depozitat, in scopul formarii unor loturi, gramezi, cantitati mai mari, pentru a fi incarcate in mijloacele de transport si deplasate spre locurile de depozitare.

Sortarea se realizeaza, de regula in spatiile de depozitare temporara, inainte de predarea catre unitatile specializate de colectare a materialelor refolosibile sau de preluare in evidenta de catre magaziile si depozitele care urmeaza a le elibera in consum sau livra altor beneficiari.

Fig. 3. Linie de sortare manuala materiale plastice

Aceasta activitate consta in gruparea in functie de continu-tul lor material, de caracteristicile fizice si chimice si de gradul de uzura.

Cu ocazia sortarii, bunurile sau produsele de folosinta indelungata se dezmembreaza in parti componente pentru ca acestea sa fie grupate in functie de caracteristicile lor.

In urma sortarii deseurilor se poate realiza: separarea metalelor feroase de cele neferoase; a piesel