Impactul dezastrelor asupra teritoriului, comuniCAtiIlor, infrastructuri si mediului

Adeseori activitatile sociale si economice ale unor grupari pot fi tulburate de efectele tragice ale unor fenomene naturale. In plus, unele activitati umane scapate de sub control pot avea urmari dezastruoase asupra unor colectivitati de oameni.

Se pot produce in acest fel dereglari distructive si brutale ale unui sistem, a unei anumite situatii prestabilite. Aparute, de regula, in mod brusc, prin surprindere, aceste dereglari pot fi urmate de crearea unui numar mare de victime, a unui volum mare de distrugeri de bunuri si valori materiale.

CUTREMURELE

1. Mediul natural

Seismele pot modifica starea de echilibru a structurilor superficiale prin:

rupturi in scoarta (ascendente sau descendente) insotite de prabusiri sau procese de faliere;

alunecari de terenuri cu antrenarea unor versanti;

tasari si lichefieri de depozite nisipoase saturate.

2. Constructiile

Oscilatia seismica a terenului se transmite constructiilor care raspund printr-o oscilatie proprie depinzand de caracteristicile lor dinamice-constructive.

Constructiile rezista sau nu in mod corespunzator la miscarea seismica. Metodele de constructie traditionala din tara noastra confera, datorita experientei locuirii intr-o zona seismica, un anume nivel de rezistenta la forte seismice.

Studiind efectele cutremurelor anterioare care au afectat teritoriul Romaniei (1940, 1977, 1986,1990) se poate observa o scadere a numarului de locuinte distruse total sau cu un grad inalt de avariere in timpul cutremurelor. Daca in timpul cutremurului din 1940 sa-u inregistrat un numar considerabil de prabusiri si avarieri de cladiri joase cu schelet de beton armat, in timpul cutremurului din 1977 au fost avariate 32.900 locuinte avariate si 28 cladiri inalte, dar din generatia anterioara anului 1940, neproiectate antiseismic (o parte din aceste cladiri suferisera si anumite modificari daunatoare spre a fi utilizate ca spatii comerciale) numarul constructiilor prabusite in timpul cutremurelor din 1986, 1990 a scazut. De asemenea se remarca ca din categoria cladirilor construite in perioada 1940-1977 in Bucuresti s-au inregistrat trei cazuri de prabusiri partiale, ceea ce reprezinta un procent redus fata de fondul construit in acest interval. Situatia se datoreaza aparitiei dupa anul 1940 a unor reglementari privind protectia antiseismica a cladirilor, care dupa anul 1963 a capatat un caracter obligatoriu (standardul P-13/63 modificat in 1970). Pe de alta parte, existenta acestor trei cazuri de avariere grava a unor cladiri a determinat modificarea normelor de proiectare antiseismica, modificari efectuate in anii 1973, 1981, 1991.

Exista in acelasi timp o serie de cauze care nu tin direct de rezistenta structurilor sau care se incadreaza in degradarile admisibile, dar care reprezinta pericole evidente pentru viata si integritatea corporala a populatiei din zone seismice cum ar fi:

caderea unor obiecte din locuinta;

caderea unor elemente secundare de constructii (zidarii, placaje, tencuieli, parapeti, cornise, cosuri, ornamente) in afara locuintei;

garduri de zidarie sau beton degradate sau instabile;

monumente, firme;

stalpi si fire electrice;

efecte seismice secundare (incendii, inundatii);

efecte seismice tertiare (panica si zvonurile) care conduc la dezorganizare sociala.

3. Ansamblurile construite si localitatile

Trecand de la comportarea individuala la cea de ansamblu (grup de cladiri, cartier, zona, localitate) cutremurele pot crea probleme cu caracter de dezastru prin:

- blocarea unor intersectii de strazi principale si impiedicarea operatiunilor de deblocare-salvare;

- distrugerea unor retele utilitare vitale (de alimentare cu apa, gaze, energie electrica, transport, comunicatii) si izolarea unor zone;

- distrugerea sau lipsa de functionalitate a unor dotari spitalicesti si aparitia unor epidemii;

- distrugerea in numar mare a unor cladiri de locuit si lipsa posibilitatii de a acorda cazare temporara pentru mase mari de populatie in zona respectiva

Pana in prezent seismele precedente nu au produs in tara noastra dezastre masive de genul celor mentionate.

4. Populatia

Efectele seismelor asupra populatiei se pot manifesta prin:

- actiune directa (pierderi de vieti si raniri) ca urmare a avarierii si prabusirii unor constructii sau a unor elemente de constructii, mobilier, obiecte, a incendiilor si inundatiilor;

- actiune indirecta (pierderi de vieti si raniri, afectiuni psihice) ca urmare a unor fenomene secundare si tertiare produse de seisme (incendii in lant, panica, zvonurile, reactiile psihice postseismice etc).

Pe masura dezvoltarii ingineriei constructiilor antiseismice dintr-o tara, efectele directe asupra populatiei se reduc in timp ce unele efecte indirecte, de natura psiho-sociala se mentin.

Pentru reducerea ponderii acestora exista preocupari deosebite pentru lansarea unor programe oficiale de educare a populatiei pentru pregatirea antiseismica.

INUNDATIILE

Inundatiile specifice apelor din Romania pot genera urmatoarele efecte:

a) Economice, respectiv distrugerii sau avarii la:

s       obiective industriale;

s       drumuri si cai ferate;

s       localitati;

s       magistrale de petrol, apa sau gaze;

s       linii electrice si de telecomunicatii;

s       poduri si podete;

s       sectorul zootehnic.

b) Social negative;

s       pierderi de vieti omenesti;

s       evacuarea populatiei;

s       pericol de epidemii;

s       intreruperea procesului de invatamant;

s       distrugeri de bunuri culturale;

s       provocarea panicii;

s       reducerea ritmului de dezvoltare al zonelor afectate si diminuarea veniturilor populatiei.

c) Ecologice negative:

s       degradarea mediului ambiant;

s       poluarea apelor de suprafata si subterane;

ANALIZA: Geomorfologia climatica – caracteristici generale ANALIZA: Masivul gilau-muntele mare - elemente fizico-geografice

s       poluarea solurilor;

s       exces de umiditate;

s       degradarea versantilor;

s       distrugeri ale florei si faunei;

Se pot manifesta si o serie de efecte indirecte, astfel;

s       intreruperea proceselor de productie;

s       intarzieri in livrarea produselor;

s       reducerea exporturilor etc.

INZAPEZIRILE

Efectele acestor fenomene sunt clasificabile in functie de tipul si modul lor de manifestare. Dupa aceste criterii, inzapezirile pot avea:

s       efecte imediate

s       efecte secundare manifestate la intervale mai mari sau mai mici de timp, in functie de evolutia conditiilor meteorologice.

In prima categorie sunt cuprinse: blocarea cailor de transport, intreruperea alimentarilor cu energie electrica si alte resurse (in principal apa potabila), afectarea unor activitati industriale si sociale.

Efectele pe timp indelungat ale acestor fenomene sunt generate de topirea acumularilor de zapada, fie pe terenurile afectate, fie prin dezgheturile podurilor de gheata formate pe cursurile de apa de pe zona geografica afectata. Principala manifestare de tip catastrofal consecutiva dezghetului este producerea de inundatii, care nu au efecte violente, in schimb afecteaza major anumite tipuri de activitati (cu precadere cele agro-industriale) precum si mediul inconjurator.

AVARIILE LA CONSTRUCTII HIDROTEHNICE

La ruperea barajelor hidrotehnice apare ca factor distructiv – unda de soc a valului de apa – care se manifesta cu o forta distructiva deosebita asupra a tot ce intalneste in vaile si zonele inundabile.

Forta undei de soc a valului de apa creste pe vaile inguste iar viteza acesteia este foarte mare. Din aceasta cauza sunt distruse total:

constructiile;

podurile;

rambleurile de cale ferata si de drumuri;

depozite;

ferme etc.

In vaile mai largi, scade viteza de deplasare a apei, inundatia se produce pe suprafete foarte mari si in general daramaturile sunt partiale, dar pierderile inregistrate la bunuri materiale si animale pot fi foarte mari.

Datorita faptului ca apele se retrag anevoios, exista posibilitatea izolarii unor localitati sau gospodarii individuale pe timp indelungat.

Pierderi irecuperabile si distrugeri se inregistreaza in agricultura si zootehnie, cu deosebire la fermele si depozitele existente in zona inundabila, in special la constructiile existente, dar si la animale si cerealele depozitate.

Distrugerile pe caile de comunicatii afecteaza grav transportul de persoane si aprovizionarea cu materii prime si marfuri a anumitor localitati si zone.

Avand in vedere refacerea grea a acestora, multe localitati pot fi puse in dificultate din punct de vedere al aprovizionarii cu alimente.

De asemenea pot aparea probleme grave cu privire la asigurarea cu apa, energie electrica, gaze. Situatia in acest caz devine foarte critica daca accidentul se produce in anotimpurile friguroase.

Din cauza antrenarii malului de catre apa, acesta se depune pe sol si constructii, ingreunand astfel activitatile productive si gospodaresti, precum si circulatia auto si C.F.

In cazul inundatiilor de lunga durata, prin faptul ca nu se respecta regulile de consum a apei potabile, poate determina aparitia unor epidemii, epizootii cu consecinte asupra populatiei si animalelor.

MANIFESTARILE FIZICE ALE ALUNECARILOR DE TEREN

Alunecarile de teren sunt fenomene geo-morfologice care schimba aspectul geografic al unei regiuni cu efecte asupra biosferei si habitatului.

Se pot genera urmatoarele efecte:

distrugerea sau avarierea constructiilor de orice fel;

blocarea partiala sau totala a albiei unui rau si crearea unei acumulari de apa cu pericol de inundatie;

distrugerea sau avarierea retelelor comunale de apa, gaze, canalizare;

blocarea partiala sau totala a unor cai de comunicatie (rutiere, feroviare).

EPIDEMII SI EPIZOOTII

Epidemiile si epizootiile afecteaza un numar neobisnuit de mare de indivizi.

Fiecare om care s-a infectat sau care prezinta simptomele bolii transmisibile constituie o sursa de infectare pentru ceilalti oameni din jurul sau. Drept urmare, daca nu se intervine la timp pentru tratarea si izolarea persoanelor contaminate, va fi afectat un mare numar de indivizi. Astfel, consecintele declansarii unei epidemii pot fi foarte grave:

persoane bolnave la care boala, daca nu se iau masuri imediate de tratare a ei poate evolua rapid pana la decesul persoanelor respective;

introducerea si raspandirea bolii in populatie;

riscul aparitiei unor rupturi sociale sau economice;

cheltuieli mari pentru tratarea persoanelor bolnave, a persoanelor banuite a fi infectate, pentru eradicarea focarelor infectioase etc;

efect psihologic puternic atat pentru persoanele bolnave cat si pentru personalul medical;

Si in cazul aparitiei unei epizootii consecintele asupra societatii pot fi la fel de grave:

numar mare de animale bolnave si posibilitate rapida de extindere a bolii transmisibile:

pagube mari atat prin moartea animalelor bolnave dar si prin sacrificarile de necesitate care se executa pentru impiedicarea transmiterii bolilor.

cheltuieli materiale necesare combaterii;

riscul mare de aparitie a unor antropozoonoze (boli transmisibile de la animale la om) deosebit de grave, unele cu sfarsit letal pentru om daca nu sunt luate masuri rapide si eficiente de combatere.

ACCIDENTELE CHIMICE

In urma producerii unui accident chimic se elibereaza in aer substante toxice ce produc contaminarea aerului, apelor, solului, cladirilor, alimentelor, furajelor etc., in functie de amploarea accidentului.

Factorii care in cursul accidentelor chimice produc efecte asupra sanatatii publice sunt toxici, incendiari sau explozivi

In general salariati aflati la locul accidentului sunt cei mai expusi, dar si personalul de interventie poate fi expus daca nu este protejat adecvat.

Intensitatea eliminarilor substantelor periculoase, distanta la care se afla locuintele, actiunile intreprinse de populatie, conditiile meteorologice sunt factorii care influenteaza efectele asupra sanatati populatiei afectate.

Efectele produse de o substanta chimica asupra sanatatii publice pot varia in functie de calea de patrundere in organism, astfel inhalarea este cea mai frecventa cale de patrundere a substantei toxice in organism. Cu trecerea timpului, contaminarea cutanata (patrunderea substantei toxice prin piele) sau contaminarea digestiva prin ingestia alimentelor si a apei contaminate devin mult mai importante decat expunerea respiratorie.

O particularitate specifica accidentului chimic este aparitia unui numar mare de lezati. Aspectul lezional al victimelor in caz de accident chimic este complex: intoxicatii acute, arsuri termice, arsuri chimice si politraumatisme.

ACCIDENTELE NUCLEARE

Centralele nucleare electrice avand in structura reactoare nucleare de mare putere (500 – 1000 MW), constituie asa cum au demonstrat accidentele nucleare de la Govonia (Brazilia), Cernobal (1986), Tokaimura (Japonia – 1999) pericolele cele mai grave pentru contaminarea mediului inconjurator in astfel de situatii.

Norul radioactiv, rezultat in urma unui accident nuclear, cu un continut bogat in particule de material radioactiv si gaze inerte determina contaminarea mediului, populatiei, animalelor, culturilor etc. Suprafetele contaminate sunt foarte mari intinzandu-se pe lungimi de sute de kilometri in directia vantului. Gradul de contaminare a terenului pe urma norului depinde de: cantitatea totala a produselor radioactive formate la explozie, de timpul care a trecut din momentul exploziei, de conditiile meteorologice, de relief etc.

Pe masura deplasarii norului radioactiv se modifica dimensiunile particulelor care se depun. Viteza de depunere a particulelor radioactive va fi determinata de dimensiunile lor. Ca rezultat al caderii substantelor radioactive din norul exploziei nucleare, odata cu contaminarea terenului se produce si contaminarea aerului, surselor de apa, culturilor, alimentelor, furajelor si diferitelor obiecte din teren.

Contaminarea aerului va fi mai puternica in perioada caderii particulelor radioactive, dar se poate observa si dupa terminarea procesului de depunere a particulelor la sol, datorita vantului care le antreneaza.

Contaminarea apei din rauri si bazine deschise se produce concomitent cu contaminarea terenului datorita caderii radioactive si ca rezultat al patrunderii substantelor radioactive aduse de apele de scurgere ce s-au format in terenul contaminat. Substantele radioactive care au cazut in apa sunt absorbite de vegetatie, iar prin consumarea acesteia de diferite animale (pesti) conduce si la contaminarea acestora. Contaminarea poate fi mai mare afectand intregul lant trofic (vegetatie – pesti – pasari ichtiofage –oameni).

Contaminarea culturilor se produce prin caderea substantelor radioactive pe frunze, ramuri, tulpini si prin asimilarea substantelor radioactive de catre culturi prin frunze sau direct din pamant.

Contaminarea oamenilor si animalelor se produce prin contactul direct cu praful radioactiv, prin folosirea obiectelor si materialelor contaminate si prin consumarea de apa, alimente etc. contaminate radioactiv.

Norul radioactiv prezinta pentru om un risc la expunere in trei ipostaze.

1. Expunerea externa la radiatiile emise de radioizotopii prezenti in norul radioactiv, depusi pe sol si pe corp.

Din punct de vedere al iradierii externe a organismului – radiatiile gama prezinta cel mai mare pericol, ca urmare a capacitatii lor ridicate de a patrunde prin substante.

Radiatiile gama trecand prin organismul uman sufera doar o usoara slabire (de 3 –4 ori) si ca urmare pot produce vatamari importante ale organelor. Radiatiile gama fiind foarte putin absorbite de aer, este posibila vatamarea oamenilor aflati chiar la departare de portiunea contaminata. Costumele de protectie speciale sau improvizate nu pot asigura protectia iradierii externe.

Radiatiile beta – emise de substantele radioactive din zona contaminata au o putere de patrundere relativ mica. Cizmele sau alte materiale simple cu care se pot acoperi picioarele absorb aproape complet radiatiile beta. Imbracamintea militara sau civila absoarbe radiatiile beta.

Radiatiile alfa – nu prezinta pericol din punct de vedere al iradierii externe. El sunt complet absorbite de un strat de aer cu grosimea cativa centimetri. Imbracamintea obisnuita ofera o protectie completa impotriva iradierii externe datorate radiatiilor alfa.

Expunerea interna la radiatii prin intrarea substantelor radioactive din aer;

Expunerea interna prin consumul in timp al alimentelor si al apei contaminate radioactiv.

Daca in cazul iradierii externe cel mai mare pericol il prezinta substantele gama radioactive, in cazul iradierii interne cel mai mare pericol il prezinta, in ordine substantele alfa si beta radioactive.

Patrunderea in interiorul organismului a substantelor alfa si beta radioactive, avand o capacitate de ionizare mare, produc vatamari foarte periculoase.

O serie de efecte pot fi rezultatul unui accident nuclear ca urmare directa a leziunilor, cum ar fi arsurile in urma distrugerilor produse in circuitul aburului tehnologic, a stresului produs de accident, sau efectele psihice ca urmare a actiunii radiatiilor.

Efectele biologice ale expunerii la radiatii depind de doza absorbita, de tipul radiatiilor ca si de suprafata de corp expusa la radiatii si organele afectate.

Expunerea unei parti a organismului sau a unui organ este mai putin periculoasa decat expunerea intregului organism la aceeasi doza.

Materialul genetic este foarte sensibil la actiunea radiatiilor, la fel si tesuturile cu o inalta rata a diviziunilor celulare, cum ar fi de exemplu tesutul hematopoietic, in comparatie cu tesutul muscular.

In functie de timpul de latenta (intervalul de timp intre absorbirea radiatiei si manifestarea concreta a vatamarii produse de radiatii) se deosebesc de la individ la individ vatamari precoce si tardive.

Exista trei tipuri de efecte tardive si anume efectele somatice, teratogenice si genetice.

Principalul efect somatic este producerea de neoplazii, in special leucemia, cancerul de tiroida, cancerul de plamani.

Efectul teratogenic principal, descris in studiile efectuate pe supravietuitorii de la Hiroshima si Nagasaki, este retardarea mintala si reducerea dimensiunii craniului, in special la indivizi care au fost expusi la radiatii in perioada de foetus de 6 – 12 saptamani.

Exista si cazuri cand vatamarile tardive se manifesta in generatiile urmatoare, deci timpul de latenta este foarte lung. Aceste vatamari sunt cunoscute sub numele de vatamari genetice.

Continutul vatamarilor genetice il constituie mutatiile induse de radiatii in celulele germinale, care in marea majoritate a cazurilor duc la inrautatirea ereditatii si scad vitalitatea descendentilor. Mutatiile pot produce efecte genetice la prima generatie sau dupa mai multe generatii.

Actiunea daunatoare a substantelor radioactive asupra plantelor depinde nu numai de doza, ci si de faza de dezvoltare in care se gasesc plantele in perioada inceputului iradierii. Odata cu cresterea plantelor creste si rezistenta lor la actiunea daunatoarea a radiatiilor.

Influenta negativa a radiatiilor se manifesta mai puternic asupra organelor de reproducere a plantelor si mult mai putin asupra organelor vegetative, ceea ce duce la obtinerea de plante sterile. Actiunea daunatoare (in sensul micsorarii recoltei) se observa si la plantele din a 2-a si chiar a 3-a generatie de la iradiere.

In ceea ce priveste trecerea in plante din solul contaminat a diferitilor produsi de fisiune (in special izotopii radioactivi Sr-90 si Cs-137), aceasta trecere creste odata cu cresterea continutului de produsi de fisiune in mediul extern (in sol, pe planta). Aceasta dependenta insa se observa pana la o anumita limita de continut a radionuclizilor in mediul exterior, peste care asimilarea lor de catre planta scade ca urmare a actiunii daunatoare a radiatiilor asupra organismului vegetal. Cercetarile au aratat ca plantele pot suporta doze relativ mari ale produsilor de fisiune fara o reducere substantiala a recoltei, insa in acest caz in plante se pot acumula cantitati de substante radioactive care sa faca neconsumabila recolta pentru consum.

INCENDIILE

In epoca actuala, incendiile catastrofale pot fi considerate ca o consecinta a vietii sociale si care ar putea fi prevenite, dar care necesita o atentie deosebita si eforturi mari din partea societatii.

Se pare ca datorita structurii constructiilor civile, ca si materialelor folosite se remarca o crestere apreciabila a morbiditatii si mortalitatii ca urmare a incendiilor. Se considera de catre unii autori ca incendiile produc pierderi de vieti omenesti si distrugeri materiale mai mari decat toate celelalte dezastre (National Fire Data Center. Fire in the United states, Washington DC). Ca tip de raniri, arsurile sunt considerate o cauza importanta de deces.

Dezvoltarea tehnicilor de lupta impotriva incendiilor, de prevenire si combatere a efectelor asupra sanatatii publice ramane sa fie imbunatatita si priveste in general aplicarea masurilor PSI, ca si folosirea unor materiale de constructii adecvate, proiectarea corespunzatoare a locuintelor si edificiilor publice.

Principalele efecte ale acestui fenomen sunt:

pierderi de vieti umane si animale;

avarierea si distrugerea complexelor petroliere (rafinarii, centre de depozitare, puturi, uzine de pompare, conducte magistrale etc.);

distrugerea fondului forestier, distrugeri de culturi cerealiere, livezi, faneti, pasuni etc.;

avarierea si distrugerea constructiilor de orice fel;

avariere retelelor electrice si de telecomunicatii.

POLUAREA SI IMPLICATIILE EI

Poluarea atmosferei

Dezvoltarea civilizatiei industriale determina cresterea fenomenului de poluare.

Poluantii pot patrunde in aer din surse naturale sau artificiale. Aerul de altfel poarta o serie de poluanti natural cum ar fi: polenurile, sporii, ciupercile si bacteriile. Incendiile de padure, eruptiile vulcanice si seceta pot cauza fum, praf si alti poluanti care pot patrunde in aer. In general poluarea aerului de origine naturala este mai putin importanta decat cea artificiala.

Sursele majore de poluanti sintetici ai aerului sunt reprezentate de arderea combustibililor fosili si in particular a carbunelui folosit in termocentrale, in combinatie cu emisiunile de substante din industria chimica, siderurgica, petrochimica si alte industrii precum si poluarea din activitatea autovehiculelor.

Poluantii primari rezultati din aceste procese sunt: dioxidul de sulf, monoxidul de carbon, bioxidul de carbon, pulberi cu aerosoli, hidrocarburile, radionuclizi.

De exemplu cresterea concentratiei bioxidului de carbon in aer are un efect major ducand la aparitia efectului de sera. Acesta se caracterizeaza prin stoparea iradierii energiei termice spre univers si acumularea in paturile inferioare ale atmosferei a bioxidului de carbon. Consecinta acestui fenomen este cresterea temperaturii medii anuale ce are drept consecinta diminuare suprafetei de gheata din Antarctica ceea ce va duce la cresterea nivelului oceanelor.

Poluarea apei

Reprezinta fenomenul prin care se produc modificari ale calitati apei ce au ca urmare scoaterea lor partiala sau totala din folosinta.

Originea sursele de poluare ale apelor poate fi:

naturala – apare in urma fenomenelor geologice (cutremure, vulcani), meteorologice (inundatii, uragane, furtuni de praf), fenomene complexe (alunecari de teren);

artificiala – din introducerea, prin activitati umane, unor substante poluante.

Principalele surse de poluare sunt:

apele reziduale (menajere) comunale cu continut microbian ridicat cu potential epidemic mare, cu concentratii mari de substante organice, saruri minerale, detergenti;

apele uzate industriale cu provenienta din procese tehnologice din industrie, ape de spalare sau ape de racire. Contin cantitati mari de substante chimice .

apele reziduale agricole cu un continut mare de microorganisme patogene, ingrasaminte, pesticide etc.

din scurgerile de produse petroliere de la sonde, rafinarii, accidente pe timpul transportului de produse petroliere etc