Surse de poluare in judetul tulcea

Surse de poluare in JUDEtUL TULCEA

1. Surse de poluare atmosferice

SC Alum SA. Tulcea

Cu profil de activitate metalurgie neferoasa, prin activitatea desfasurata genereaza o serie de noxe care afecteaza calitatea mediului inconjurator.

Punctele vulnerabile ale instalatiilor tehnologice generatoare de poluanti in atmosfera sunt 3 instalatii de calcinare (emisii de pulberi de alumina, SO₂, praf) si CET (emisii de SO₂ si NO_x).

In ceea ce priveste procesul de calcinare, acesta genereaza gaze arse incarcate cu pulberi de alumina. Concentratii crescute de pulberi apar la functionarea in avarie a unei linii de calcinare, cand electrofiltrul retine circa 10% din pulberea de Al₂O₃  restul fiind evacuat in atmosfera. Avariile se produc prin coordonarea zonelor de fixare a placilor de depunere din electrofiltre, fapt ce conduce la reducerea substantiala a randamentului de filtrare.

In vederea cresterii randamentului de epurare a echipamentelor de protectie a atmosferei, in cursul anului 2003 societatea a achizitionat si a montat agregate de inalta tensiune in valoare de circa 375 milioane lei. Agregatele au fost montate pentru crearea campului electric static la electrofiltre in vederea reglarii automate a emisiilor de pulberi in atmosfera.

Procesele de combustie ce se desfasoara la CET produc noxe ce au la baza transformarea pacurii in gaze de ardere. In vederea imbunatatirii conditiilor de ardere a pacurii, in cursul lui 2003, societatea a luat masuri in vederea imbunatatirii conditiilor de exploatare si intretinere a instalatiilor, astfel incat comparativ cu anii anteriori nu s-au mai inregistrat poluari majore ale aerului cu noxe provenite din functionarea instalatiilor apartinand SC Alum SA.

De asemenea, alumina produsa in sectia de calcinare este transportata pneumatic dupa racire, spre statiile de depozitare – silozuri. Unul dintre obiectivele pe care aceste instalatii trebuie sa le indeplineasca, este acela de a realiza transportul aluminei fara pierderi care pot afecta calitatea atmosferei si cu un consum minim de aer comprimat. Incarcarea pneumatica a silozurilor cu hidrat de aluminiu produce pulberi ce se aduna la partea superioara a lor, unde exista instalatii de retinere si desprafuire formate din filtre saci.

In vederea evitarii pierderii de alumina, care pot proveni din functionarea defectuoasa a instalatiilor de desprafuire aferente silozurilor de alumina sau a instalatiilor pneumatice de transport, societatea a luat masuri in vederea achizitionarii si montarii unui filtru cu saci mai performanti pentru silozuri in valoare de 417 milioane lei precum si pentru realizarea unui sistem de benzi transportoare in valoare de 2947 milioane lei.

SC Ferco Intertrade SRL Bucuresti

SC Ferco Intertrade SRL Bucuresti isi desfasoara activitatea de producere a feroaliajelor la uzina din Tulcea, a carei active le-a preluat de la societatea aflata in lichidare judiciara SC Ferom SA Tulcea.

Amplasata in zona de vest a municipiului Tulcea, societatea are un impact negativ asupra calitatii atmosferei orasului prin noxele evacuate constituite din pulberile eliberate de gazele tehnologice eliminate la cos, pulberi ce contin si metale grele. Unitatea este alcatuita din Sectiile de Feroaliaje I si II unde, cu exceptia cuptoarelor FeMn afinat (care nu dispun de sistem de epurare ) se efectueaza epurarea gazelor captate de la cuptoare cu instalatii de depoluare prevazute cu filtre saci.

Emisiile de noxe in atmosfera au loc si datorita disfunctionalitatilor la instalatiile de epurare existente si evacuarii de noxe la desarjare prin luminatoarele sectiilor, randamentului scazut de functionare al instalatiilor de depoluare.

Sursele de poluare  ale aerului provin de la:

Procesele tehnologice principale – concasare, sortare materii prime, dozare, elaborare feroaliaje, turnare, uscare oale;

Procese secundare – transport intern CFU, utilizarea parcului auto.

Emisiile de noxe au un continut de oxizi ai metalelor grele (Mn, Si), iar eliberarea in atmosfera a unor cantitati apreciabile de CO, CO₂, SO₂, MnO, SiO₂, NO sunt insotite de degajari de caldura.

Starea tehnica a instalatiilor de retinere existente, se prezinta astfel:

ANALIZA: Geomorfologia climatica – caracteristici generale ANALIZA: Masivul gilau-muntele mare - elemente fizico-geografice

la toate instalatiile compensatoare de racord sunt necorespunzatoare;

tubulara de transport este uzata pe suprafete mari;

se utilizeaza saci din materiale necorespunzatoare, ceea ce face ca fiabilitatea acestora sa fie redusa;

starea tehnica necorespunzatoare a sistemelor de automatizare, ceea ce conduce la functionarea deficitara a instalatiilor.

Astfel la evacuarea noxelor se constata:

depasiri ale concentratiei maxime admise la evacuarile de pulberi in atmosfera;

o parte insemnata din pulberi sunt evacuate direct in atmosfera, necontrolat, prin luminatoare, geamuri lipsa, gauri din tubulara, prin amplasarea instalatiilor direct in atmosfera;

datorita debitelor mari care sunt evacuate, apar debite masive de pulberi importante;

din punct de vedere al compozitiei, acestea contin , pe langa compusi netoxici si compusi toxici, precum Mn si compusi ai acestuia, oxizi de Si.

Desi s-a redus numarul depasirilor concentratiilor maxime admise la indicatorii analizati, problemele emanatiilor in atmosfera a gazelor de ardere rezultate in urma producerii feroaliajelor, raman, in urma analizarii bilantului de mediu intocmit de Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Protectia Muncii Bucuresti, urmand a fi intocmit un Program de Conformare menit sa conduca la scaderea impactului negativ pe care activitatea uzinei o are asupra calitatii factorilor de mediu.

Concluzii

Desi s-a redus numarul depasirilor concentratiei maxime admise la indicatorii analizati, problemele emanatiilor in atmosfera a noxelor raman, calitatea atmosferei municipiului Tulcea fiind afectata de activitatile industriale din zona Vest.

2 Surse de poluare ale apelor

Sursele de poluarea a apei se clasifica in principal in surse organizate si neorganizate.

· Surse de poluare organizate

Cele organizate sunt, in principal: apele reziduale comunale (fecaloid-menajere); apele reziduale industriale; apele reziduale agrozootehnice. Apele fecaloid-menajere sunt poluate mai ales chimic (substante organice, detergenti etc.) si bacteriologic si provin in principal din spalat si de la grupuri sanitare. In cadrul celor industriale, de mare diversitate, trebuie mentionate cazurile mai deosebite ale apelor uzate radioactive (din minerit, centrale nuclearo-electrice etc.), ale celor poluate termic (surse variate, mai ales centrale termice), din industria extractiva si prelucratoare de titei, din mineritul cu profil de metale neferoase, din industria chimica.

O mare sursa de poluare apelor de suprafata este mineritul hidraulic, procedeu cu impact deosebit de mare fata de mediu. Sursele organizate de regula polueaza continuu sau sistematic si sunt de obicei cunoscute si supravegheate, calculandu-se totalul emisiilor.

· Surse de poluare neorganizate

Sursele neorganizate sunt in principal: surse individuale fara sistem de canalizare; reziduuri solide depozitate in locuri / moduri neadecvate; pesticide, ingrasaminte spalate de apele meteorice sau de irigatie.

O importanta sursa neorganizata de poluare sunt sarurile folosite iarna pe sosele contra zapezii si poleiului. Multe tari dezvoltate au interzis sau limitat sever imprastierea de sare, dar la noi continua. Este o sursa de poluare importanta. [1]

In sursele neorganizate se includ insa si sursele ocazionale (spalarea de animale, utilaje etc; topirea inului si canepii, deversari diverse) si accidentale (de exemplu inundatii si alte calamitati, deversari in urma unor accidente industriale, rutiere etc.), care sunt greu de monitorizat si raman adesea necunoscute.

Sursele accidentale intervin mai rar, dar pot avea deosebita gravitate, iar poluarea poate surveni pe cai neasteptate.

Daca sursele localizate au sansa de a fi monitorizate, cele difuze sunt greu de evaluat si se manifesta adesea indirect (din ploile acide, bunaoara) si sunt incadrate la categoria de surse neorganizate, desi sunt adesea pe ansamblu de departe mai importante decat cele organizate.[2]

Surse de poluare a apelor in judetul Tulcea

Lacul Casla

In aceasta zona sunt deversate apele pluviale de pe platforma industriala vest (SC Alum SA, SC Ferom SA, SC Tremag SA).

Noxele pentru apele de suprafata din zona fluviului Dunare si lacul Casla, pot fi determinate de evacuarea din sistem a apelor netratate sau din pierderile accidentale de apa cu slam provenite din procesul de productie al SC Alum SA. Noxele generate in asemenea situatii se datoreaza pH-ului puternic alcalin, continutul ridicat de suspensii si gradului inalt de mineralizare. Cresterea gradului de mineralizare a apei lacului Casla poate fi legata si de eventualele exfiltratii din halda de slam a SC Alum SA sau de pierderile accidentale de apa din conductele de transport ale aceleiasi societati.

In cursul anului 2003 au avut loc mai multe impurificari ale colectorului pluvial al SC Alum SA (bauxita sau slam rosu), apele astfel impurificate ajungand in lac fara a fi in prealabil epurate.

Pentru rezolvarea problemei majore – ape reziduale cu caracter puternic alcalin precum si in vederea preintampinarii unor eventuale poluari accidentale ale apelor lacului Casla, societatea a luat masuri in vederea automatizarii statiei de neutralizare si automonitorizarii permanente a calitatii apelor uzate evacuate.

In vederea realizarii acestei investitii SC Alum SA a alocat 250 milioane lei.

Fluviul Dunarea

Prezenta navelor stationare pe o mai lunga perioada de timp, avariate sau chiar semiscufundate, constituie un potential poluator pentru apele Dunarii.

Astfel, SC Transnav Sa Tulcea detine un parc rece (nave in conservare) la Mm 36 si Mm 46 – Canal Ivanova. In parcul rece de la Mm 46 exista un numar de 16 tancuri petroliere la care au fost efectuate lucrari de curatire si recuperare hidrocarburi. Au fost recuperati 1420 l  in butoaie de tabla si depozitati la depozitul de combustibil al societatii.

Din totalul de 16 tancuri existent in parcul rece – Canal Ivanova, curatate si recuperate hidrocarburile au fost facute 10 nave. Exista posibilitatea ca in aceste tancuri sa mai existe reziduuri petroliere, care sa constituie potential pericol de poluare a zonei.

Surse de poluare ale solului

Calitatea solurilor este afectata atat din motive antropice cat si din cauze naturale. Sursele principale de poluare a solului sunt activitatile de metalurgie neferoasa si extractia si prepararea minereurilor neferoase. Avand in vedere specificul poluarii chimice a solului se poate evidentia caracterul cumulativ si permanent al poluarii acestui factor de mediu.

In judetul Tulcea a continuat sa functioneze Sucursala Miniera Altan Tepe cu mina Altan Tepe si uzina de preparare Baia.

Mina Altan Tepe

Evacuarile de ape din mina - din subteran s-au facut cca 2 ore/schimb in debite mici, acestea datorita activarii unei statii de pompare a apei de mina la orizontul – 500 m, cu o capacitate mai mare de stocare, dar cu pH 2,5-

Au fost stopate eventualele scurgeri de ape acide spre terenurile Ocolului Silvic Casimcea, prin saparea unui sant pe toata lungimea acestei vecinatati.

Emisiile de ape de mina (acida), datorate subdimensionarii statiei de epurare si al exploatarii defectuoase, au un impact deosebit de nefavorabil asupra solului vegetal, ducand la distrugerea prin acidifiere a complexului acidohumic si la impregnarea profilului solului cu ioni de metale grele cu migratiune lenta.

Suprafetele afectate si-au pierdut total fertilitatea (1,5 ha). Efectul secundar al fenomenului de subsidenta miniera (tasarea golurilor subterane) este cresterea gradului de fisurare tehnogena al masivului exploatat, marind sectiunea si viteza de infiltratie a apelor superficiala si acviferelor.

Iazul de decantare al Uzinei de preparare Baia

La acest iaz nu a fost suprainaltat coronamentul pe toata lungimea acestuia (doar la compartimentul nr.1), dar activitatea acestei societati a fost deseori intrerupta din cauza lipsei alimentarii cu energie sau al lipsei de minereu, fapt ce a determinat evacuarea unor debite mici de tulbureala.

SC Ferco Intertrade SRL Bucuresti – halda de zguri

Depozitarea finala a deseurilor industriale rezultate – respectiv zgurile de FeSiMn (41000 t produse in 2003), praful de FeSiMn (15100 t/2003) si respectiv cel de FeSi (1250 t/2003). Halda de zgura apartine in continuare SC Ferom SA – aflata in lichidare judiciara – iar volumul proiectat pentru o depozitare pe durata de 15 ani (incepand din 1976) – de 400000 mc al acesteia este depasit, la ora actuala depozitele fiind de aproximativ 515000 mc de zgura si 272000 mc praf, impunandu-se deci extinderea suprafetei haldei, care in prezent ocupa 4,73 ha.

Concluzii

In zonele critice sub aspectul poluarii solului au impus un control riguros din punct de vedere al protectiei mediului, realizandu-se o serie de verificari in care s-au stabilit masuri de siguranta a activitatilor tehnologice si de neutralizare a substantelor periculoase rezultate din procesul tehnologic respectiv, precum si limitarea cauzelor care conduc la cresterea poluarii sau disconfortului.