Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica




Geografie


Qdidactic » didactica & scoala » geografie
Flora din Delta Dunarii in imagini - recunoasterea Deltei Dunarii ca valoare



Flora din Delta Dunarii in imagini - recunoasterea Deltei Dunarii ca valoare


Flora din Delta Dunarii



Inegalabila flora cuprinde, pe langa nuferi albi si galbeni, nuci de apa, papura, feringi de apa, trestii mirositoare, stanjenel de balta . Peisajul floral impresionant de bogat al acestor locuri de basm este completat cu cele 8 . 000 ha de paduri cu arbori gigantici pe ale caror trunchiuri se imbratiseaza plantele agatatoare de tipul lianelor .

Flora Deltei insumand 955 de specii si 64 de subspecii, reprezinta 1/3 din numarul total de specii cunoscute in flora Romaniei . Predominarea elementului acvatic are ca urmare dezvoltarea vegetatiei de balta, in special a stufului , care ocupa o suprafata de circa 235 . 000 ha, rezultand cea mai intinsa arie de stufarisuri compacte din lume . Din punct de vedere biogeografic, predomina elementele euroasiatice, urmate de formele estice si cele europene . Din spectrul floristic se constata procentajul foarte ridicat al speciilor cosmopolite si adventive, ceea ce evidentiaza inca o data gradul ridicat al influentei antropice . In functie de biotopul pe care il ocupa, se intalnesc urmatoarele categorii de flora spontana : acvatica, emersa si submersa, palustra, halofila, psamofila, segetala si ruderala, paduri si pajisti . Vegetatia acvatica predominant lacustro-palustra este mult intinsa si reprezentata prin plante submerse (cosorul, bradisul, otratelul etc . ) sau plante plutitoare (nuferii, ciulinii de balta etc . ) . Urmeaza vegetatia specifica zonelor palustre reprezentata prin stuf ( Phragmites australis ), in amestec cu papura ( Typha latifolia si T . angustifolia ), pipirig ( Schoenoplectetus lacustris ) si rogoz ( Carex sp . ) .

Vegetatia deltei este reprezentata in mare parte de o vegetatie specifica mlastinilor (stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica) si ocupa 78 % din totalul suprafetei . Zavoaiele ocupa 6 % din suprafata Deltei, fiind paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apa sunt acoperite de o vegetatie acvatica si plutitoare, ocupand 2 % din suprafata deltei . De asemenea, exista paduri pe campurile Letea si Caraorman si sunt alcatuite din stejar brumariu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurator, ulm, plante agatatoare .



Plaurii - insule plutitoare

Plaurii sunt insule plutitoare formate dintr-un amestec de radacini, ierburi, stuf, resturi organice si sol . Foarte importanti in constituirea plaurilor sunt rizomi de stuf (tulpinile subterane), in care se acumuleaza gaze ceea ce duce la ridicarea stratului respectiv si ruperea lui in urma actiunii valurilor . Grosimea lor variaza intre 0 . 50 si 1 . 50 m . Plaurii ocupa in Delta Dunarii o suprafata intinsa, in functie de nivelul apei si de grosimea lor acestia pot fi:

- mobili, deplasandu-se pe lacuri la voia intamplarii sub actiunea vantului si a curentilor de apa;
   - impotmoliti, in zonele mai putin adanci, atunci cand nivelul apei este mic;
   - fixati de altii plaurii impotmoliti, sub acestia insa existand un strat de apa, care reprezinta un excelent habitat pentru anumite specii de pesti cum ar fi: somn, crap, caras, etc .

Cea mai larga dezvoltare a plaurului se gaseste in complexul lacustru Rosu-Puiu-Lumina .

Aceasta dinamica a plaurilor este foarte periculoasa deoarece pot fi inchise anumite canale, naviagatia devenind foarte anevoiasa . Deasemenea un alt neajuns este faptul ca plasele pescarilor pot fi tarate sau rupte de acesti plaurii mobili . Caile de acces obturate se elibereaza mai greu, iar cand plaurii sunt bine impotmoliti se taie cu ferastraul culoare inguste pentru trecerea lotcilor .

In anumite locuri, unde se circula mai rar si cu lotci mai mici si mai usoare se trage efectiv barca peste plauri .

Plaurii pot fi comparati cu niste bucati de puzzle impinse de vant pe suprafata unui lac, asezandu-se la intamplare intr-un colt al acestuia . Avand diferite forme si dimensiuni intre acestia raman goluri, ochiuri de apa ('japse') unde se pescuieste cu succes . Lacurile Lumina si Puiu sunt despartite de un perete de plaurii destul de firav . In anumite locuri sub acesti plauri intre cele 2 lacuri exista culoare de legatura, prin care circula si pestele . Pescarii cu experienta intind varse in aceste locuri, incercand sa intre cu plasele lor cat mai mult sub plauri .

Delta Dunarii este cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri din lume (1560 kmp) .

1 Aprilie- Ziua Pasarilor


Este o sarbatoare romaneasca ce isi are originea intre cele doua razboaie cand a fost larg promovata mai ales in scoli . Cu prilejul acestei sarbatori, elevii instalau in copaci cuiburi artificiale si faceau observatii in natura invatand sa se implice in mod concret in actiuni de protejare a pasarilor .
Societatea Ornitologica Romana este organizatia care, dupa 1990, a promovat aceasta sarbatoare .

Recunoasterea Deltei Dunarii ca valoare

Valoarea universala a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta prin includerea acesteia in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei (1990), in cadrul Programului "OMUL SI BIOSFERA"(MAB) lansat de UNESCO .

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta in septembrie 1991, ca Zona umeda de importanta internationala, mai ales ca habitat al pasarilor de apa- Conventia RAMSAR .

Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta prin includerea acesteia in Lista Patrimoniului Mondial Cultural si Natural, in decembrie 1990 .

Valoarea patrimoniului natural si eficienta planului de management ecologic aplicat in teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii au fost recunoscute prin acordarea in anul 2000 a Diplomei Europene pentru arii protejate (reinnoita in 2005) .




Pestii din Delta Dunarii













































































Pasarile din delta Dunarii


        
















2 .

























Plaurii - insule plutitoare


 










Bratul Chilia

 













Bratul Sf . Gheorghe

 



Bratul Sulina



Pescuitul
































 




















 


















 











 




















 











Bibliografie




Mariana  PASCARU (2007, "Calator prin tara mea", Editura Ad libri, Bucuresti)

Iulia RADU (2006, "Ghidul turistic al Romaniei 2006-2007", Editura Publirom Advertising Agency, Ed . a 8-a, Bucuresti)

Daniela STEFANESCU (2006, "Descoperiti minunile lumii", Editura Reader`s Digest, Ed . a 2-a, Bucuresti)

Shuwer Philippe si Grisewood Dan (1997, "Prima mea enciclopedie - Plantele", Editura Larousse Bordas, Bucuresti)







Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

Geografie



Alpinism
Astronomie
Demografie
Ecologie
Geodezie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie

Lucrari pe aceeasi tema


Croatia - istorie, asezare, suprafata, populatie, capitala: Zagreb
Orasul Hirlau - istoric, asezare; vecini
Fisa de inscriere a patrulei
Efortul de modernizare in Turcia in perioada interbelica
Geografia - obiectul de studiu al geografiei este Pamantul
Japonia - suprafata, orase principale si capitala, cultura, industria
Flora,fauna si vegetatia in Targu-Ocna
Muntii Teleajenului si Doftanei, masivul Ciucas - muntii Baiului si Piatra Mare si Postavaru
Elvetia - suprafata, locuitori, capitala, limbi oficiale
Nivelul organizarii teritoriale - teritoriu, teritorialitate si organizare in invelisul geografic



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.
});