GEOGRAFIE Prelucrarea datelor hidrometeorologice - grile

GEOGRAFIE Prelucrarea datelor hidrometeorologice - grile

MULTIPLE CHOICE

1. Ce se masoara cu nilometrul?

a. adancimea raului Nil

b. nivelul apei

c. lungimea raului

2. Ce instrument a inventat fizicianul italian Torricelli in 1964?

a. termometrul

b. higrometrul cu fir de par

c. barometrul cu mercur

3. Cine a efectuat masuratori asupra ploilor si scurgerii din bazinul Senei si a dovedit ca apa cazuta din precipitatii este de 6 ori mai multa decat cea scursa?

a. Edmé Mariotte

b. Pierre Perrault

c. Leonardo da Vinci

4. Prima mira hidrometrica s-a instalat in Rusia pe vremea lui Petru cel Mare in anul:

a. 1904

b. 1703

c. 1500

5. Prima morisca hidrometrica a fost inventata in 1970 de catre:

a. Antoine de Chézy

b. Daniel Bernoulli

c. Voltman

6. In Romania dezvoltarea meteorologiei a inceput prin infiintarea Institutului Meteorologic al Romaniei sub conducerea lui:

a. Stefan Hepites

b. Matei Draghiceanu

c. Gheorghe Murgoci

7. In Romania, prima mira hidrometrica s-a instalat pe Dunare in anul 1838 la:

a. Sulina

b. Orsova

c. Braila

8. Pe raurile interioare din Romania cea mai veche mira hidrometrica s-a instalat in anul 1853 pe raul Mures la:

a. Savarsin

b. Arad

c. Radna

9. Care mare hidrolog roman a publicat lucrarea „Geografia apelor Romaniei” in anul 1972?

a. Gh. Pop

b. I. Ujvari

c. V. Tufescu

10. Ca sinteza hidrologica de baza a scurgerii, s-a publicat in 1971 lucrarea Monografia Raurilor Romaniei sub redactia lui:

a. Constantin Diaconu

b. Dumitru Lazarescu

c. Viorel Stanescu

11. in 1951 de Teoria sistemului general a fost lansata catre:

a. R. Horton

b. A.N.Strahler

c. L. Von Bertalanffi

12. O multime de obiecte impreuna cu relatiile dintre ele si dintre atributele lor alcatuiesc:

a. un esantion

b. un sistem

c. un grup statistic

13. Care dintre urmatoarele ansambluri pot fi considerate si analizate ca un sistem:

A) un ghiveci cu o floare

B) organismul uman

C) un bazin hidrografic

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

14. Sistemele naturale care au schimburi de materie si de energie cu mediul inconjurator sunt:

a. sisteme deschise

b. sisteme inchise

c. sisteme izolate

15. Evidenta care reprezinta inregistrarea datelor despre fenomenele naturale si socio-economice intr-un anumit loc si timp pentru a servi atat activitatile practice cat si cercetarea stiintifica poate fi:

A) tehnica

B) contabila

C) statistica

a. A+B

b. A+C

c. A+B+C

16. Stiinta care ofera metode de analiza a mari ansambluri de date numerice cantitative si care descrie, clasifica si precizeaza relatiile dintre fenomene este:

a. matematica

b. statistica

c. teoria probabilitatilor

17. Ansamblul finit de fiinte, obiecte, observatii, evenimente sau concepte care au in comun una sau mai multe caracteristici constituie:

a. evidenta statistica

b. multime statistica

c. o populatie statistica

18. Trasatura comuna a elementelor unei multimi care variaza ca valoare se numeste:

a. caracteristica

b. evidenta

c. caracter

19. Fiecare obiect sau valoare a unei populatii constituie:

a. un esantion

b. un element

c. un ansamblu

20. O populatie constituita din unitati statistice numarate este:

a. infinita

b. evidenta

c. finita

21. Populatia alcatuita din atatea elemente incat nu pot fi masurate este:

a. infinita

b. finita

c. statistica

22. Caracteristicile unei multimi care nu pot fi estimate prin numere sunt:

a. adjectivale

b. calitative

c. amorfe

23. Caracteristicile unei multimi exprimate prin numere sau valori se numesc:

a. cantitative

b. numerale

c. valorice

24. O parte dintr-o populatie sau o submultime finita de elemente alcatuieste:

a. un grup

b. un esantion

c. o enumerare

25. Numarul de elemente sau de valori ale unui esantion saun selectie constituie:

a. volumul esantionului

b. populatia

c. ansamblul

26. Structura unui esantion poate fi:

A) omogena

B) spatiala

C) nespatiala

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

27. O structura in care localizarea este o parte esentiala a esantionului se numeste:

a. structura spatiala

b. stratificata

c. sistematica

28. O structura a unui esantion in care localizarea variabilitatii nu se ia in considerare este:

a. structura stratificata

b. structura nespatiala

c. structura sistematica

29. Cum poate fi o esantionare:

A) intamplatoare

B) stratificata

C) sistematica

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

30. Caracteristica - insusire esentiala care exprima specificul unui fenomen se clasifica dupa criteriile:

A) de timp

B) de spatiu

C) atributiva

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

31. Citirile zilnice de niveluri la mire, de temperatura si precipitatii ce fel de caracteristici sunt?

a. de timp

b. de spatiu

c. atributive

32. Populatia fara ocupatie dintr-un judet, suprafetele pomicole dintr-o comuna, altitudinea medie a bazinelor din Subcarpati, ce fel de caracteristici sunt?

a. de timp

b. de spatiu

c. atributive

33. Dupa modul cum sunt exprimate valoric caracteristicile pot fi:

A) calitative

B) cantitative

C) intamplatoare

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

34. Caracteristicile sau datele calitative pot fi:

A) nominale

B) ordinale

C) valorice

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

35. Caracteristicile care pot lua doar doua variante de raspuns se numesc:

a. alternative

b. ordinale

c. nominale

36. O caracteristica cu variatie cantitativa de la un element la altul al unui esantion se numeste:

a. caracter

b. element

c. variabila

37. O variabila cu o variatie cantitativa de la un element sau altul al multimii poate fi:

A) constanta

B) continua

C) discreta

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

38. O variabila care poate lua un numar finit de valori din multimea numerelor reale are caracter:

a. variabil

b. continuu

c. discret

39. O variabila care poate lua un numar infinit de valori din multimea numerelor reale are caracter:

a. variabil

b. continuu

c. discret

40. Un numar care ramane invariabil intr-o relatie si se noteaza de regula cu literele a, b sau c, se numeste:

a. constanta

b. variabila independenta

c. variabila discreta

41. Dupa relatiile in care se afla variabilele sunt:

A) dependente

B) independente

C) neutre

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

42. Variabilele care cuantifica cauza intr-o relatie se numesc:

a. dependente

b. independente

c. neutre

43. Variabila care intr-o relatie cuantifica raspunsul la modificarile produse in cealalta variabila se numeste:

a. neutra

b. independenta

c. dependenta

44. Orice tabel care contine date din observatii sau masuratori centralizate trebuie obligatoriu sa aiba:

: Olimpiada de Biologie - clasa a VII a, faza judeteana : Anatomia aparatului locomotor

a. titlu

b. cuprins

c. legenda

45. In relatia de tipul y = ax, x reprezinta:

a. variabila neutra

b. variabila independenta

c. variabila dependenta

46. Marimile statistice care exprima prin numere concrete valoarea unei caracteristici sunt:

a. indicatori derivati

b. indicatori relativi

c. indicatori absoluti

47. Marimile care se exprima prin raportul dintre doua marimi absolute in care indicatorul raportat este la numarator si cel luat ca baza de raportare la numitor, se numesc:

a. indicatori derivati

b. indicatori relativi

c. indicatori absoluti

48. Dintr-un lot de 50 de studenti, numarul celor cu nota 8 este de 10. Care este procentajul lor?

a. 50 %

b. 10 %

c. 20 %

49. Daca numarul celor nascuti vii intr-o comunitate umana este de 30, la 2000 de locuitori care este coeficientul natalitatii la mia de locuitori?

a. 15‰

b. 66‰

c. 30‰

50. Prezentarea ordonata a unui ansamblu de date in care fiecare element al selectiei corespunde unei valori a caracteristicii alcatuieste:

a. un tabel

b. o serie statistica

c. o distributie

51. Seriile statistice pot fi:

A) cronologice

B) teritoriale

C) omogene

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

52. Numerele cu ajutorul carora se poate determina pozitia unui punct pe o dreapta, pe un plan sau in spatiu fata de un sistem de referinta se numesc:

a. marcatori

b. indicatori

c. coordonate

53. Scarile grafice de reprezentare a datelor numerice pot fi:

A) regulate

B) neregulate

C) spatiale

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

54. Scara aritmetica intra in categoria scarilor:

a. patratice

b. regulate

c. neregulate

55. Daca coordonatele unui punct sunt notate x = +3 si z = +3 in ce cadran se afla?

a. dreapta sus

b. dreapta jos

c. stanga sus

56. Daca coordonatele unui punct sunt x = -3 si y = -3 in ce cadran se afla?

a. stanga sus

b. stanga jos

c. dreapta jos

57. Coordonatele care determina pozitia unui punct (P) prin distanta de la pol notat cu 0 la punctul (P) si prin unghiul pe care dreapta OP il face cu axa X se numesc:

a. coordonate duble

b. coordonate rectangulare

c. coordonate polare

58. Scara care se caracterizeaza prin uniformitatea intervalelor pe axele de coordonate se numeste:

a. regulata

b. neregulata

c. spatiala

59. Scara logaritmica intra in categoria scarilor:

a. omogene

b. regulate

c. neregulate

60. Scara grafica, ce are pe una dintre axe scara normala si pe cea de a doua scara logaritmica, se numeste:

a. scara logaritmica

b. scara semilogaritmica

c. scara normala

61. Scara grafica care are scara logaritmica pe ambele axe de coordonate se numeste:

a. omogena

b. regulata

c. logaritmica

62. Pentru introducerea valorilor unei variabile in clase de valori sunt necesare urmatoarele operatii:

A) calcularea imprastierii valorilor

B) determinarea numarului de clase

C) calcularea marimii intervalului de clasa

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

63. Cunoasterea diferentelor intre valoarea maxima si minima a seriei statistice este necesara pentru:

a. calcularea amplitudinii intervalului de clasa

b. determinarea numarului de clase

c. calcularea frecventei

64. Frecventa de aparitie a unei valori dintr-o serie statistica poate fi:

A) normala

B) absoluta

C) relativa

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

65. Numarul de repetari ale unei valori a caracteristicii sau a numarului de termeni care intra intr-o clasa de valori determinata se numeste:

a. frecventa absoluta simpla

b. frecventa relativa simpla

c. frecventa normala

66. Valorile rezultate din cumularea descrescatoare a frecventelor absolute simple, pornind de la cea mai mare spre cea mai mica sau invers constituie:

a. frecventa relativa cumulata

b. frecventa absoluta cumulata

c. poligonul frecventelor

67. Frecventa absoluta a numarului de valori existente in intervalele de clasa ale unei variabile, reprezentate grafic sub forma de coloane constituie:

a. histograma frecventelor

b. poligonul frecventelor

c. frecventa relativa

68. Frecventa rezultata din raportul dintre frecventa absoluta a unei valori sau a unui interval de clasa si numarul total de elemente ale selectiei este:

a. frecventa cumulata

b. frecventa relativa

c. histograma frecventelor

69. Numarul de cazuri dintr-o clasa de valori este de 20, iar numarul total de valori ale selectiei este de 80, care este frecventa absoluta?

a. 4

b. 8

c. 0,25

70. Suma frecventelor relative ale unei distributii a frecventelor relative trebuie sa fie egala cu:

a. unitatea

b. numarul total de valori

c. numarul de clase de valori

71. Daca distributia valorilor unei variabile in raport cu media este simetrica si releva un singur varf ea se numeste:

a. univariata

b. unimodala

c. individuala

72. Cand varful unei distributii a valorilor este deplasat la dreapta atunci distributia are o asimetrie:

a. pozitiva

b. negativa

c. normala

73. Cand varful unei distributii a valorilor este deplasat la stanga atunci distributia are o asimetrie

a. pozitiva

b. negativa

c. normala

74. Operatia matematica prin care suma valorilor termenilor unei selectii se imparte la numarul lor se numeste:

a. dispersie

b. frecventa relativa

c. medie aritmetica

75. Dintre formulele prezentate care este formula mediei aritmetice:

A)

B)

C)

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

76. Suma valorilor unui sir de 50 de debite medii anuale este de 250 m3/s care este debitul mediu pe perioada celor 50 de ani?

a. 5 m3/s

b. 10 m3/s

c. 0,2 m3/s

77. Suma valorilor unui sir de 10 de debite medii zilnice este de 125 m3/s care este debitul mediu pe perioada celor 10 de ani?

a. 5 m3/s

b. 12,5 m3/s

c. 1,25 m3/s

78. Suma precipitatiilor anuale pe 10 ani la statia meteorologica Predeal este e 9497,7 mm, care este media pe perioada:

a. 9497,7 mm

b. 949,77 mm

c. 94,9 mm

79. Cum se determina nivelul mediu lunar al apelor la o statie hidrometrica?

a. ca suma a valorilor medii zilnice

b. ca medie aritmetica a lor

c. ca raport al valorilor extreme

80. Cand valorile unei variabile se repeta frecvent sau cand valorile sunt introduse in clase de valori media seriei se determina cu formula:

a. mediei aritmetice a frecventelor

b. mediei aritmetice

c. mediei aritmetice ponderate

81. Elementul de mijloc al unei serii statistice sau clasa din mijlocul unei serii ordonate crescator sau descrescator se numeste:

a. mod

b. mediana

c. medie

82. Intr-un sir de 17 valori ordonate descrescatoare a cata valoare va fi mediana?

a. a opta

b. a zecea

c. a noua

83. Intr-un sir de date ordonate descrescator, carei frecvente cumulate ii corespunde mediana?

a. 0,5

b. 0,4

c. 0,6

84. Intr-un sir de date ordonate descrescator, care este probabilitatea, in procente, de aparitie a valorilor mai mari ca media.

a. 60%

b. 50%

c. 75%

85. O serie statistica este impartita de trei praguri (Q1, Q2 si Q3) in patru cuartile. Care dintre acestea imparte seria de date in doua parti egale?

a. Q1

b. Q2

c. Q3

86. Valoarea inversa a mediei aritmetice a valorilor unei serii statistice se numeste:

a. medie geometrica

b. medie patratica

c. medie armonica

87. Radacina patrata a mediei aritmetice a patratelor termenilor se numeste:

a. medie geometrica

b. medie patratica

c. medie armonica

88. Radacina de ordinul n a produsului celor n termeni defineste:

a. media geometrica

b. media patratica

c. media armonica

89. Extinderea intervalului de imprastiere a valorilor unei serii, determinat ca diferenta algebrica intre valorile extreme se numeste:

a. abateri individuale

b. amplitudinea variatiei

c. dispersia valorilor

90. Care este amplitudinea de variatie a temperaturilor medii anuale la statia meteorologica Bucuresti Filaret daca temperatura maxima a fost de 13,1 si minima de 8,3°C?

a. 3,7°C

b. 5,2°C

c. 4,8°C

91. Catul dintre amplitudinea variatiei si medie, multiplicat cu 100 defineste:

a. amplitudinea de variatie

b. amplitudinea relativa de variatie

c. abaterea individuala

92. Diferentele dintre fiecare valoare individuala si media sirului definesc:

a. abaterile individuale absolute

b. amplitudinea variatiei

c. diferenta medie

93. Raportul dintre diferenta valorilor individuale (xi) si media sirului raportat la medie si multiplicata cu 100 defineste:

a. abaterile individuale relative

b. abaterile individuale absolute

c. diferenta medie

94. Media aritmetica, in valori absolute, a diferentelor valorilor luate doua cate doua defineste:

a. abateri individuale absolute

b. diferenta medie

c. diferenta mediana

95. Media aritmetica a patratelor diferentelor valorilor individuale in raport cu media aritmetica defineste:

a. dispersia

b. abaterea medie patratica

c. diferenta medie

96. Care este dispersia unui sir de valori, daca suma patratelor diferentelor valorilor individuale in raport cu media este de 2000, iar numarul de termeni de 40?

a. 0,02

b. 50

c. 80.000

97. Radacina patrata din valoarea dispersiei s2 defineste:

a. media geometrica

b. amplitudinea de variatie

c. abaterea medie patratica

98. Daca dispersia unei serii statistice este 25, care este valoarea abaterii medii patratice (s)?

a. 5

b. 25

c. 10

99. Marimea obtinuta prin raportul dintre abaterea medie patratica (s) si media valorilor sirului ( x ) defineste:

a. coeficientul de asimetrie

b. coeficientul de variatie

c. abaterea medie patratica

100. Abaterea medie patratica (s) a unui sir de valori este de 20, iar media sirului de 25. Care este coeficientul de variatie?

a. 0,80

b. 1,25

c. 500

101. Daca 70% dintre valorile unei variabile sunt distribuite in jurul mediei la distanta de ( x - s) si ( x + s) distributia valorilor este:

a. asimetrica

b. normala

c. in forma de „U”

102. Formula de determinare a debitului de apa este.

a. Q = HL

b. Q = Ht

c. Q = Hv

103 defineste. Cheia limnimetrica grafica:

a. relatia dintre nivelul apei in rau si debit

b. relatia dintre sectiunea de scurgere si debit

c. relatia dintre viteza apei si sectiune

104. Cheia limnimetrica grafica este reprezentata printr-o:

a. linie dreapta

b. linie curba

c. linie franta

105. La cheia limnimetrica grafica pe ordonata se reprezinta:

a. debitul

b. viteza

c. nivelul

106. Debitele medii zilnice se pot obtine folosind:

A) cheia limnimetrica grafica

B) cheia limnimetrica tabelara

C) ecuatia dreptei

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

107. Pentru a intocmi cheia limnimetrica tabelara ce se face cu curba de legatura dintre nivel si debit

a. i se calculeaza curbura

b. se analizeaza integral curba

c. se descompune in segmente de dreapta

108. Pentru ce ecart de variatie este permisa extrapolarea cheii limnimetrice?

a. 5%

b. 30%

c. 50%

109. Ce elemente sunt absolut necesare pentru stabilirea cheii limnimetrice grafice?

A) nivelurile citite la masuratorile de debite

B) debitele calculate

C) temperatura apelor

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

110. Pentru a determina histograma cu frecventele absolute ale valorilor dintr-un sir de date este necesara:

A) determinarea numarului de intervale de clasa si marimea acestora

B) calcularea frecventelor absolute

C) reprezentarea grafica a frecventelor absolute

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

111. Pentru intocmirea curbei de durata in numar de cazuri sau valori absolute este necesara?

A) cumularea descrescatoare a frecventelor absolute pe clase de valori

B) reprezentarea grafica a datelor obtinute

C) calcularea mediei aritmetice a sirului de date

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

112. Cum se calculeaza frecventa absoluta?

a. ca raport intre frecventa absoluta a claselor vecine

b. prin multiplicarea frecventei absolute cu 100

c. ca raport intre frecventa absoluta si efectivul variabilei

113. Curbele de durata se pot intocmi:

A) in numar de cazuri

B) in procente

C) in promile

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

114. Daca frecventa absoluta a unei clase de valori este de 20, iar efectivul total al variabilei este de 80, care este frecventa relativa de aparitie?

a. 1600

b. 4,00

c. 0,25

115. Suma frecventelor relative cumulate intotdeauna va fi egala cu:

a. 100

b. 1,00

c. 10

116. Probabilitatea ca un eveniment sa se produca este data de:

a. raportul numarului de cazuri favorabile (m) si numarul total al cazurilor (n)

b. raportul dintre frecventele cumulate si frecventele relative

c. raportul dintre frecventele absolute si cele relative

117. Cunoscand ca media unui sir de date este de 40, iar suma valorilor de 2000 care este numarul de valori ale sirului?

a. 40

b. 50

c. 60

118. Daca media aritmetica, mediana si modul coincid, ce fel de distributie vor avea valorile variabilei?

a. asimetrie negativa

b. asimetrie pozitiva

c. simetrica

119. Coeficientul de variatie este marimea care arata:

a. masura gradului de imprastiere a valorilor

b. amplitudinea de variatie a valorilor

c. diferenta fata de media sirului

120. Valorile coeficientului de asimetrie dovedesc:

A o asimetrie pozitiva la valori pozitive

B o asimetrie negativa la valori negative

C o asimetrie pozitiva la valori neegative

a. A+B

b. A+C

c. B+C

121. In cazul in care coeficientul de asimetrie este nul, cum este distributia?

a. cu asimetrie

b. in forma de „U”

c. simetrica

122. Cand coeficientul de asimetrie are valoare pozitiva vom avea o:

a. distributie asimetrica orientata la dreapta

b. o distributie echilibrata

c. o distributie cu asimetrie orientata la stanga

123. Probabilitatea ca teorie a matematicii se foloseste pentru:

a. a determina frecventa absoluta

b. a descrie si cuantifica incertitudinile

c. a calcula media ponderata

124. O corelatie releva:

A) gradul de dependenta dintre variabile

B) legatura reciproca dintre caracteristicile cantitative

C) relatia de cauza si efect dintre fenomene

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

125. Ce etape sunt parcurse la stabilirea relatiei dintre doua variabile?

A) determinarea tipului de corelatie si a ecuatiei

B) prognoza valorilor pe baza ecuatiei

C) calcularea coeficientului de variatie

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

126. In ecuatia cu constanta y = ax, constanta a ce indica?

a. punctul in care dreapta taie abscisa

b. punctul in care dreapta intersecteaza ordonata

c. coeficientul unghiular al dreptei

127. In ecuatia cu doua constante y = ax+b, constanta b semnifica:

a. punctul in care dreapta taie axa ordonatelor

b. punctul in care dreapta taie axa absciselor

c. coeficientul unghiular al dreptei

128. In ecuatia y = ax+b, y se foloseste pentru:

a. variabila independenta

b. variabila dependenta

c. coeficientul unghiular al dreptei

129. Coeficientul de corelatie a doua variabile arata:

a. marimea ecartului de variatie a valorilor

b. abaterea valorilor fata de valoarea maxima

c. cat de stransa este legatura dintre cele doua variabile

130. Coeficientul de corelatie variaza intre:

a. +1 si -1

b. 0 si +1

c. 0 si –1

131. Corelatii foarte stranse sunt acelea care au coeficientul de corelatie apropiat de:

a. 0

b. +1 si –1

c. +2

132. Care dintre marimile mentionate sunt marimi fundamentale din fizica?

A) masa (M)

B) lungimea (L)

C) timpul (T)

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

133. Cum se exprima dimensional o dimensiune de suprafata?

a. L x L sau L2

b. L/L = 0

c. L/T sau LT-1

134. Legea fundamentala a caderii corpurilor a fost descoperita de:

a. Galileo Galilei

b. Heron din Alexandria

c. Edmond Halley

135. Totalitatea metodelor de culegere, reprezentare si caracterizare a unui set de date pentru a-i stabili principalele trasaturi defineste:

a. statistica descriptiva

b. teoria generala a statisticii

c. statistica inferentiala

136. Totalitatea metodelor de estimare a unor caracteristici ale unei populatii sau luarea unei decizii privind o populatie pe baza rezultatelor obtinute din studierea unui esantion defineste:

a. statistica descriptiva

b. statistica de ramura

c. statistica inferentiala

137. Succesiunea logica de la datele primare de nivel local pana la determinarea indicatorilor statistici ca rezultat al cercetarii statistice constituie:

a. planul cercetarii

b. piramida informationala

c. modelul conceptual

138. Numarul total al elementelor unei multimi care se noteaza cu N reprezinta:

a. efectivul multimii

b. grupa elementelor

c. esantionul

139. Esantionarea aleatoare a elementelor unei populatii care nu are variabilitate mare este:

a. intamplatoare

b. stratificata

c. sistematica

140. Esantionarea unei populatii constituita din mai multe straturi de informatie din care se extrag probe independente este:

a. intamplatoare

b. stratificata

c. sistematica

141. Esantionarea la care selectarea se face din populatie la intervale egale este:

a. intamplatoare

b. stratificata

c. sistematica

142. Insusirea esentiala care exprima specificul fenomenului studiat statistic defineste:

a. caracteristica

b. elementul

c. multimea

143. Insusirea elementelor unei selectii de a se produce intr-un anumit moment sau intr-o prioada defineste o caracteristica:

a. de timp

b. atributiva

c. intamplatoare

144. Insusirea elementelor unei multimi de a exista intr-un anumit loc sau teritoriu defineste o caracteristica:

a. de timp

b. de spatiu

c. atributiva

145. Datele care nu sunt exprimate prin numere si nu au nici o semnificatie numerica sunt:

a. nominale

b. ordinare

c. alternative

146. Ce fel de date sunt atributele ca: putin sau puternic modificat, slab, gras, ras, neras etc

a. ordinale

b. nominale

c. alternative

147. Datele care au o semnificatie prin rangul pe care il poarta (primul, al doilea etc) sunt date:

a. nominale

b. alternative

c. ordinare

148. Datele care reprezinta marimi exprimate numeric cu o semnificatie in raport cu zero sunt:

a. nominale

b. cantitative

c. ordinale

149. O serie statistica in care unul dintre caractere este dat de timp se numeste:

a. spatiala

b. cronologica

c. omogena

150. O serie statistica prin care variabila este repartitia in spatiu a unui fenomen natural sau socio-uman se numeste:

a. teritoriala

b. cronologica

c. omogena

151. Sistemul care permite sa se determine pozitia oricarui punct al unui plan prin doua coordonate x si y constituie sistemul de:

a. coodonate polare

b. coordonate rectangulare

c. coordonate sferice

152. Axa orizontala notata cu x pe care se reprezinta valorile pozitive si negative ale variabilei independente se numeste:

a. abscisa

b. ordonata

c. axa polara

153. Axa verticala notata cu y pe care se reprezinta valorile pozitive si negative ale variabile dependente se numeste:

a. abscisa

b. ordonata

c. axa polara

154. Linia dreapta cu gradatii aplicae dupa o relatie matematica cu insemnari numerice pentru o parte dintre ele defineste:

a. scara

b. abscisa

c. ordonata

155. Scara pe care distantele dintre gradatiile succesive sunt egale ca si diferentele dintre insemnarile numerice este:

a. omogena

b. regulata

c. neregulata

156. Scara care are diviziunile neegale si valorile citirilor absolute diferite se numeste:

a. regulata

b. neregulata

c. omogena

157. Un tabel centralizator de date trebuie obligatoriu sa contina:

A o macheta

B datele numerice

C elemente de identificare

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

158. In tabele datele pot fi prezentate:

A individ cu individ pe baza unui caracter

B pe clase de valori

C pe clase de valori si pe doua caractere distincte

a. A+B

b. A+B+C

c. B+C

159. Marimile statistice pot fi prezentate in tabele prin valori:

A absolute

B relative

C constante

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

160. Indicatorii care exprima marimea sau valoarea caracteristicii studiate prin numere concrete sunt:

a. relativi

b. absoluti

c. derivati

161. Dupa forma geometrica diagramele pot fi reprezentate prin:

A linii

B coloane

C figuri geometrice

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

162. Pentru a releva ponderea diferitelor parti dintr-un intreg se foloseste ca reprezentare grafica:

a. graficul circular

b. diagrama prin coloane

c. histograma

163. Valoarea sau clasa de valori cu cea mai mare frecventa in cadrul distributiei se numeste:

a. modul

b. mediana

c. medie

164. Cum se calculeaza frecventa relativa:

a. ca raport intre frecventa absoluta a claseor vecine

b. prin multiplicarea frecventei absolute cu 100

c. ca raport intre frecventa absoluta si efectivul variabilei